TransToWork: evoluția și caracteristicile sectoarelor construcțiilor, ingineriei și arhitecturii din România


 

În contextul generat de implementarea activităților proiectului TransToWork – Învăţarea prin muncă în domeniile Arhitectură, Inginerie şi Construcţii (AIC): tranziţia tinerilor către locul de muncă au fost analizate cu atenție domeniile de interes rezultatul fiind conturarea în linii mari a evoluției și caracteristicilor de moment a sectoarelor construcțiilor, ingineriei și arhitecturii din România.

 

Sectorul construcțiilor în România.

 

În România, pe fondul creşterii economice înregistrată în ultima perioadă, după relativa stagnare din ultimii 2-3 ani, cererea de spaţii de birouri, locuinţe şi construcţii industriale a avansat semnificativ, astfel că potrivit estimărilor de la începutul anului afacerile din acest sector s-ar putea apropia în 2018 de 30 de miliarde de lei (aprox. 6,5 miliarde de euro).

Cel mai dinamic segment al industriei, prin prisma numărului autorizaţiilor de construcţie, îl reprezintă sectorul rezidenţial, segment în care volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe parcursul anului 2017 cu 69,7%, fiind eliberate un număr de 41.603 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Dacă în 2017 au fost terminate 53.301 locuinţe pentru anul în curs prognozele se mențin pozitive, specialiștii în domeniu anticipând o creștere cu aprox. 65.000 de unități.

În anul 2017 cele mai multe locuinţe s-au dat în folosinţă în regiunile de dezvoltare Bucureşti– Ilfov (17,9% faţă de total ţară), Nord–Vest (17,8%), Nord–Est (15,2%), Centru (13,7%), Sud–Est (11,4%) şi Sud–Muntenia (10,0%).

Dincolo de evoluţia segmentului rezidenţial, primele luni din 2018 au setat un trend crescător și în ceea ce privește volumul construcţiilor inginereşti şi a clădirilor nerezidenţiale cu 34,3%, respectiv cu 17,0%.

În conformitate cu datele publicate la începutul lunii iulie 2018 de către Institutul Național de Statistică, în primele cinci luni din 2018, volumul lucrărilor de construcţii din România a scăzut comparativ cu perioada similară din 2017, ca serie brută, cu 1,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 0,4%.

La finalul lunii iunie 2018 figurau ca lucrând în construcții un număr de aproximativ 387.000 de angajați, iar salariul mediu brut încasat de aceștia atingea valoarea de 3.316 lei (aprox. 720 euro).

 

Criza forței de muncă în construcții

Cu toate că datele provenind din zona statistică conferă o oarecare proiecție pozitivă în ceea ce privește evoluția viitoare a industriei construcțiilor din România adevărul este că rezultatele sunt obținute cu mari eforturi cauzate de lipsa de forța de muncă.

Această criză a forței de muncă se manifestă la toate nivelurile de specializare, de la specialiști în construcții, meseriași până la muncitori. Este din ce în ce mai greu pentru firmele de construcții să găsescă personal calificat și instruit conform necesităților din sector.

Situația a devenit  îngrijorătoare și este semnalată din ce în ce mai frecvent. Dacă în anul 2008 existau  500 000 lucrători în construcții, astăzi numărul lor a ajuns la aproximativ  380 000, iar tendința este ca și acest număr să scadă.

 

Cauzele lipsei forței de muncă în construcții

La nivel național motivele care au generat situația lipsei de personal cu care se confruntă sectorul construcțiilor sunt multiple, însă au în primul rând legătură cu dispariția aproape în totalitate a școlilor profesionale și de meserii.

Resursele alocate pentru pregătirea tinerilor în domeniul construcțiilor sunt insuficiente, iar nivelul de pregătire este, de cele mai multe ori, sub așteptări. Se studiază după o programa școlară deficitară și fără resursele necesare unei practici adecvate.

De asemenea, angajatorii întâmpină o puternică lipsă de interes când caută să recruteze din rândul absolvenților.

Un alt aspect problematic îl reprezintă migrația forței de muncă și fluctuația de personal. De cele multe ori, după ce învață o meserie, muncitorii aleg să plece în străinătate pentru salarii mai mari sau condiții de muncă mai bune.

Criza muncitorilor este și o urmare a tendinței patronilor de firme private să păstreze salariile angajaților la același nivel, deși a existat un deficit major de forță de muncă. Majoritatea dintre ei au ales să ofere în continuare în principal salarii minime pe economie, ceea ce a făcut varianta muncii peste hotare mult mai ofertantă.

 

Consecințele lipsei de personal calificat.

Pentru că firmele nu mai găsesc forță calificată de muncă, trebuie să aloce resurse pentru a forma oamenii la locul de muncă, ceea ce presupune costuri semnificative. În contextul modernizării tehnologiilor și utilajelor folosite de firmele de construcții mari se impune un anumit un anumit nivel de instruire pentru a fi operate, iar durata necesară formării acestor angajați este destul de îndelungată.

De asemenea, costurile construcțiilor au crescut cu 10-15% în ultimii ani din cauza lipsei personalului instruit, ceea ce duce implicit și la o creștere majoră a prețurilor locuințelor și o scădere a calității construcțiilor. Pentru că există din ce în ce mai puțini muncitori calificați, și termenele de predare ale proiectelor înregistrează întârzieri.  Unii manageri se plâng și de faptul că muncitorii rămași sunt greu de responsabilizat, pleacă după o săptămână sau o lună de muncă sau execută lucrări de calitate îndoielnică.

Reprezentanții asociațiilor profesionale de profil, cu sprijinul factorului legislativ din guvern încearcă rezolvarea crizei acute de personal prin încurajarea revenirii în țară a muncitorilor plecați în străinătate prin formularea și implementarea de politici menite să îmbunătățescă condițiile de muncă și să ofere posibilitatea lansării pe piața a noi firme de construcții.

Mai mult, companiile mari de construcții au dezvoltat deja parteneriate cu școli de profil pentru a pregăti forța de muncă tânără și a-i oferi oportunități în țară și încercă să atragă cât mai mulți tineri spre acest sector oferindu-le burse, cazare și transport.

O altă soluție propusă vizează atragerea muncitorilor calificați din zona Asiei, dar costurile de integrare sunt foarte mari, ceea ce înseamnă că nu poate fi o soluție fezabilă pentru toate categoriile de firme.

 

Consultați aici materialul integral.

Detalii si informatii suplimentare despre proiectul TransToWork puteti gasi accesand site-ul: https://transtowork.com/