Programul Național de Reformă (PNR) constituie o platformă-cadru pentru definirea măsurilor de reformă care să răspundă priorităților stabilite la nivelul UE, Recomandărilor Specifice de Țară și anumitor provocări identificate de COM în analizele sale anuale, denumite Rapoarte de țară.

Descarcati spre consultare varianta proiectului PROGRAMULUI NAŢIONAL DE REFORMĂ pentru anul 2021

19 august 2020, Cluj-Napoca

COMUNICAT DE PRESA

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Cluj, a implementat in perioada 18 iulie 2018-19 august 2020 proiectul cu titlul Îmbunătăţirea potenţialului de absorbţie pe piaţa muncii a studenţilor prin stagii de practica de calitate (POCU 109172).

Proiect a fost cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6 Educatie si competente, Obiectiv specific 6.13 Cresterea numarului absolventilor de invatamant tertiar universitar si nonuniversitar care isi gasesc un loc de munca urmare a accesului la activitati de invatare la un potential loc de munca / cercetare/ inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potential competitiv identificate conform SNC si domeniile de specializare inteligenta conform SNCDI.

Obiectivul principal al proiectului a fost de a îmbunătăți competențele și aptitudinile profesionale ale studenților care se regăsesc la nivelul educațional de studii de licență, în vederea creșterii capacității acestora de a se încadra cu succes și în mod sustenabil pe piața muncii.

Proiectul a facilitat participarea a 340 de studenți din cadrul Facultății de Matematică și Informatică, a Facultății de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor și a Facultății de Business la stagii de practică de calitate. Prin activitățile prevăzute s-a urmărit creșterea şi aprofundarea competențelor dobândite de catre studenti în timpul studiilor nivel licenta prin efectuarea unor stagii de practică aplicată în cadrul unor societăți comerciale din domeniile de activitate asociate studiilor.

Rezultatele obtinute in cadrul proiectului:

• peste 320 de studenti consiliati profesional in vederea tranzitiei spre piata muncii;
• 340 de stagii de practica desfasurate in cadrul unor companii din domeniul de activitate aferent specializarii studentilor;
• un portal dezvoltat pentru facilitarea gasirii unui loc de practica pentru studentii din cadrul celor 3 facultati;
• peste 40 de parteneri din mediul economic selectati pentru desfasurarea stagiilor de practica;
• 209 studenti premiati in cadrul unui concurs pe teme profesionale in perioada iunie-iulie 2020;
• 3 echipe premiate in cadrul concursului profesional de tip hackaton, “UBB Hacks for Good”, desfasurat online in perioda 24-26 iulie 2020;
• 4 ateliere de lucru organizate in perioada mai 2019-iulie 2020 in vederea construirii unei platforme de dialog intre mediul academic si cel socio-economic.

Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost 2.203.658,79 lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul Social European a fost  de 1.873.109,97 lei.

Detalii suplimentare se pot obține de la sediul Universitatii Babes-Bolyai, str. M. Kogalniceanu, nr. 1,  e-mail: pocu109172@cs.ubbcluj.ro.

Manager proiect

Conf. univ. dr. Grigoreta Cojocar

Camera de Comert si Industrie a Romaniei a depus la Senat un proiect de Propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii camerelor de comert din Romania nr. 335/2007.

Consultati aici:

Expunerea de motive

Proiectul de Lege

Principalul concept care isi pune amprenta asupra economiei si implicit asupra dinamicii pietei muncii este Industria 4.0 care aduce o serie de modificari importante in zona felului in care companiile trebuie sa se replieze si reorganizeze pentruu a ramane competitive, respectiv in zona de instruire a personalului.

Desi se afla inca intr-o zona mai putin expusa, intr-un stadiu preponderent teoretic, Industria 4.0 este din ce in ce mai frecvent tema de discutie in cadrul forumurilor economice si a conferintelor de HR si de management. Concluzia tinde sa fie aceeasi de fiecare data – in acest moment sunt prea putini cei care cunosc implicatiile si care fac pasi in sensul adoptarii schimbarii.

Astfel, in cadrul Forumurilor Economice Mondiale din ultimii s-au formulat cateva repere/ masuri a caror aplicabilitate pe termen scurt si lung vor ajuta economia mondiala sa faca fata schimbarilor:

1. reinventarea functiei de HR – reorientarea celor care fac instruirea si recrutarea personalului inspre a aprecia abilitatile si potentialul unei persoane si nu neaparat competentele si cunsostintele teoretice asa cum o fac in prezent
2. utilizarea analizelor de date – se impune din partea stake-holderilor o analiza profunda in ceea ce priveste planificarea fortei de munca, utilizand informatiile statistice de care dispun.
3. aprecierea diversitatii talentelor/abilitatilor – luarea in considerare a studiilor care arata clar beneficiile pe care diversitatea abiliattilor angajatilor le are pentru dezvoltarea unei companii; a mai mare deschidere in ceea ce priveste egalitatea de sanese si angrenarea femeilor in economie in roluri detinute pana in prezent aproape exclusiv de barbati.
4. oferirea de flexibilitatea programului de lucuru si a posibilitatii de a lucra on-line – trendul arata clar faptul ca viitorul apartine colaboarilor la distanta, companiile vor trebui sa fie deschise spre a lucra cu profesionisti independenti prin intermediul platformelor on-line.

4. regandirea sistemelor de invatamant – se impune constientizarea schimbarilor care au loc si renuntarea la modalitatile in care s-a facut pana acum educarea. Recomandarea este organizarea de consultari temeinice intre factorii interesati astfel incat sa se reformuleze curiculele de studiu in acord cu realitatile secolului 21.
5. promovarea invatamantului de tot parcursul vietii – se impune aceasta abordare in primul rand datorita dinamicii demografice si scaderii semnificative a natalitatii, simpla reformulare a sistemelor de invatamant nu va fi suficienta atata timp cat nu vor exista destui studenti. Pentru a ramane competitiv un angajat va trebui sa fie mereu deschis oportunitatilor de invatare, acest lucru putand insemna ca de-a lungul vietii va trebui inclusiv sa se recalifice pentru a putea ramane integrat pe piata muncii.

Acestor recomandari elementare li se adauga in completare o serie de masuri punctuale incluse in Raportul de competitivotate 2019, dictate de dinamica dezvoltarii economiei globale si progresul tehnologic pe care companiile le pot aplica pentru a se asigura ca se dezvolta sustenabil si se mentin competitive.

Accentul cade aici pe aspectele de natura sociala care pot apare in conditiile unei lipse de orientare spre dezvoltarea fortei de munca in detrimentul inovatiilor tehnologice. Analizarea datelor arata clar o lipsa de armonizare intre inovare si dezvoltarea tehnologica, cei mai expusi fiind oamenii.

Pentru diminuarea efectelor negative socio-economice  care pot aparea se impun o serie de masuri catre trebuie aplicate la nivel global:

1. cooperarea intre guvernele tarilor si stabilirea unei agende comune pentru dezvoltare – solutionarea problemelor de natura climatica
2. aplicarea de impozite si taxe pentru sistemele generatoare de carbon – limitarea investirii in industriile poluatoare
3. oferirea de stimulente pentru cercetare si dezvoltare tehnologice – incurajearea dezvoltarii tehnologiilor verzi si utilizarea ca sursa exclusiva de energie in viitor.
4. achizitionarea de produse ecologice – incurajarea investitiilor in produse inovatoare, respectiv in produse si servicii durabile; introducerea de standarde de mediu în caietele de achizitie, stabilirea riguroasa a criteriilor de selecție și de atribuire a achizițiilor publice.

In ultimele decenii s-au adancit diferentele intre cei bogati si cei saraci, chiar si in tarile in curs de dezvoltarea aceste aspecte sunt din ce in ce mai notabile, ceea ce genereaza inechitate sociala. Cele mai citate cauze din spatele acestor tendințe sunt globalizarea si tehnologizarea. Globalizarea a favorizat inegalitatea in tari prin transferul locurilor de munca cu calificare redusa din sectoarele de inalta productivitate din economiile avansate, catre tarile in curs de dezvoltare si cele emergente. Se recomanda intervetii prin:

1. egalarea nivelului de oportunitati –luarea de masuri pentru a se evita cercul vicios ce genereaza inegalitatea intre persoane.
2. promovarea unei concurente corecte– indepartea barielelor subiective si oferirea de oportunitati de dezvoltarea pe baza de meritocratie
3. aplicarea unor politici fiscale corecte si echitabila – impozitarea corecta a veniturilor menita a reduce inechitatile si a actiona ca o masura de protectie sociala.
4. promovarea investitiilor menite a asigura cresterea competitivitatii – ocuparea fortei de munca, infrastructura, educatia si inovarea pot beneficia de pe urma unor investitii bine gandite care vor avea ca rezultat final cresterea competitivitatii.

Accentul major ramane pe zona de sporire a competitivitatii, aceasta fiind solutia identificata pentru imbunatatirea calitatii vietii, integrarea cu succes pe piata muncii intr-o economie functionala si asigurarea unei vieti profesionale de succes, atat din punct de vedere al individului, cat si al al companiei pentru care el lucreaza.

Acest material a fost elaborat in cadrul activitatilor proiectului POCU 109172 – Imbunătăţirea potenţialului de absorbţie pe piaţa muncii a studenţilor prin stagii de practica de calitate

Proiect cofinanțat din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020

Marti, 05 noiembrie 2019, a avut loc, la sediul liderului de proiect IIPLE, din Bologna, Italia, conferinta finala a proiectului TransToWork, ocazie cu care au fost prezentate principalele rezultate obtinute in urma implementarii activitatilor asumate de parteneriatul proiectului.
Evenimentul a ocazionat participantilor o introspectie in piata constructiilor din Italia, Spania, Lituania si Romania prin prezentarea principalelor trasaturi care caracterizeaza acest sector in fiecare dintre statele mentionate, precum si principalele masuri intreprinse la nivel administrativ pentru imbunatatirea conditiilor de munca si cresterea atractivitatii sectorului in randul fortei de munca.

Principalul element de noutate promovat de proiect -principiul de instruire la locul de munca ”work-based-learning”, a fost deosebit de apreciat dovedindu-si utilitatea prin facilitarea insusirii cunostintelor teoretice si sedimentarea lor prin aplicarea efectiva in practica.
De asemenea, modalitatea de organizare a invatarii la locul de munca prin utilizarea unei platforme dedicate, realizata in cadrul proiectului sub forma unei aplicatii web accesibila prin intermediului PC-ului si telefonului mobil, a contribuit la crearea unui mediu de invatare prietenos si atractiv care foloseste din plin beneficiile digitalizarii.
Prin colaborarea cu Universitatea Tehnica din Cluj-Facultatea de Constructii, CCI Cluj a avut o abordare inovatoare care a oferit o perspectiva noua activitatilor derulate si a pus in valoare potentialul academic existent la nivelul judetului Cluj.
Principalele concluzii conturate in urma implementarii acestui proiect vor fi disponibile in curand pe site-ul dedicat https://transtowork.com/

Marti, 16 iulie 2019, ora 13:00, la sediul CCI Cluj, a avut loc un eveniment de prezentare a rezultatelor proiectului „INNORESOLVE-Instruirea managerilor pentru a face faţă provocărilor industriei metalurgice inteligente 4.0- (InnoResolve – PBL Training for Management to face the 4.0 Foundry Industry challenge) implementat împreună cu parteneri transnaţionali din Spania, Portugalia și Italia – Asociacion de Fundidores del Pais Vasco y Navarra, Associação Portuguesa de Fundição, Universita Telematica Internazionale-UNINETTUNO, CINFU Porto, Fondo Formacion EUSKADI.

Pe parcursul evenimentului au fost prezentate următoarele aspecte:

1. Completările/imbunătățirile cu noi studii de caz aduse Ghidului și Materialului e-learning realizate în cadrul proiectului ca suport pentru insușirea elementelor de bază și introducerea digitalizării în companii.

2. Principalele rezultate ale proiectului si impactul acestora in cadrul companiilor care doresc sa aplice digitalizarea.

Detalii despre proiect puteti afla accesand http://innoresolve.ffeuskadi.net/ro/despre- innoresolve/ sau vizionand filmul de prezentare https://www.youtube.com/watch?v=k-3fUendcwI.

În perioada 07-8 mai 2019 a avut loc a patra reuniune generală a proiectului InnoResolve-Instruirea managementului pentru a face faţă provocărilor industriei metalurgice inteligente 4.0 la sediul AFV din Bilbao, Spania. Consorțiul a folosit această ultimă întâlnire de lucru pentru a comenta și împărtăși toate informațiile colectate în cadrul evaluării externe a materialelor de instruire elaborate cu scopul creșterii oportunităților de învățare de înaltă calitate pentru proprietarii și personalul de conducere din companiile de turnătorie, îmbunătățirea competențelor digitale și a practicilor inovatoare pentru a putea face față provocărilor turnătoriei 4.0.
Puteți afla detalii suplimentare despre proiect accesând http://innoresolve.ffeuskadi.net/

Vineri, 01 martie 2019, a fost organizat la sediul CCI Cluj un focus-grup dedicat evaluarii materialui de instruire realizat in  cadrul proiectului prin efortul comun al partenerilor. Disponibil pe platforma gazduita de site-ul proiectului http://innoresolve.ffeuskadi.net/  materialul poate fi accesat de profesionistii din domeniul turnatoriei sau de orice persoana care isi doreste sa se documenteze privind inovatiile pe care le poate introduce in compania din care provine pentru a asigura competitivitatea acesteia, in contextul Industriei 4.0. Principalul aspect prezentat prin intermediul modulelor cursului de e-learning este cel al digitalizarii, fiind subliniate beneficiile pe care le introducerea ei le genereaza companiilor avand ca efect direct imbunatatirea conditiilor de munca intr-un sector industrial solicitant, suplinirea intr-o oarecare masura a dificultatilor de recrutare a personalului, scurtarea timpilor de executie si eliminarea defectelor de fabricatie.

Respectand detaliile agreate in cadrul parteneriatului a fost organizata o discutie la care au fost invitati reprezentanti ai sectorului de turnatorie, ai mediului academic si al sectorului IT care, pe baza experientei lor profesionale, au dezbatut principalele caracteristici ale materialului de instruire.

Principale concluzii au evidentiat utilitatea informatiilor si buna  structurare a acestora pe module tematice astfel incat accesarea sa fie cat mai usoara pentru cei aflati in cautarea anumitor concepte. De asemenea, a fost punctata utilitatea furnizarii studiilor de caz care inlesnesc conturarea unor strategii de implementare a inovarii pe baza unor modele deja testate.

Materialul de curs poate fi consultat prin inrolarea pe platforma http://innoresolve.ffeuskadi.net/

In perioada 27-28 septembrie 2018 a avut loc la Cluj-Napoca cea de-a treia intalnire transnationala a partenerilor proiectului TransToWork, finantat prin programul ERASMUS+ al Uniunii Europene.

Discutiile echipei de implementare s-au axat pe evaluarea activitatilor derualte pana in prezent, validarea rezultatului primului obiectiv al proiectului – concretizat intr0un raport detaliat pe tema sectorului constructiilor din tarile aflate in aria de implementare a proiectului si pe stabilirea noilor metodologii de lucru aferente activitatilor viitoare.

Astfel, a fost prezentat draftul aplicatiei web dezvoltata in cadrul proiectului si supusa dezbaterii expertilor pentru a se asigura realizarea unui element de lucru cat mai complex si mai util celor care il vor accesa.

Proiectul TransToWork vizează consolidarea și structurarea învățării la locul de muncă (WBL- work based learning) în cadrul cursurilor de formare profesională pentru tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani în sectorul construcțiilor în cel mai inovativ sens al său- industria de arhitectură, inginerie și construcții, care prezintă un decalaj în competențe și lipsa de înclinație spre schimbare.

Detalii si informatii suplimentare despre proiect puteti  gasi aici: https://transtowork.com/

Conferința de lansare a proiectului

Îmbunătăţirea potenţialului de absorbţie pe piaţa muncii a studenţilor prin stagii de practică de calitate, ID 109172

Camera de Comert și Industrie Cluj anunta organizarea conferinței de lansare a proiectului Îmbunătăţirea potenţialului de absorbţie pe piaţa muncii a studenţilor prin stagii de practica de calitate, ID 109172 implementat  de către Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Cluj.

Evenimentul va avea loc marți, 13 noiembrie 2018, ora 14.00, în Aula Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, str. Teodor Mihali nr. 58-60, Cluj-Napoca.

Proiectul are ca obiectiv general îmbunătățirea competențelor și aptitudinilor profesionale ale studenților care se regăsesc la nivelul educațional de studii de licență, în vederea creșterii capacității acestora de a se încadra cu success, și în mod sustenabil, pe piața muncii. Astfel, competențele dobândite în timpul studiilor vor fi perfecționate prin aprofundarea lor în cadrul unor stagii de practică aplicată derulate în societăți comerciale din domeniile de activitate asociate studiilor.

Grupul-țintă vizat este reprezentat de 340 de studenți din cadrul Facultății de Matematică și Informatică, a Facultății de Știinte Economice și Gestiunea Afacerilor și a Facultății de Business.

Camera de Comert si Industrie Cluj continua implementarea proiectului  InnoResolve –PBL Training for Management to face the 4.0 Foundry Industry challenges (InnoResolve – PBL -Instruirea managementului pentru a face faţă provocărilor industriei metalurgice inteligente 4.0) finantat in cadrul programului Erasmus+, in cadrul caruia a organizat si gazduit,  in perioada 23-24 octombrie 2018, cea de-a treia intalnire transnationala a partenerilor proiectului.

Reprezentantii organizatiilor partenere in cadrul proiectului:

• Asociaţia Turnătoriilor din Ţara Bascilor şi Navarra (AFV), Spania
• Fondo Formation Euskadi, Spania
• Asociaţia Portugheză de Turnătorie, Portugalia
• CINFU Centrul de formare profesională pentru Industria de Turnătorie din Porto, CINFU
• UNIVERSITATEA TELEMATICĂ INTERNAŢIONALĂ -UNINETTUNO, Italia
• Camera de comerţ şi Industrie Cluj

s-au reunit pentru a  evalua progresul proiectului, rezultatele obtinute pana in prezent si a stabili strategia pentru atingerea urmatoarelor obiective – evaluarea ghidului si a materialului de instruire realizat.

Proiectul are ca obiectiv sprijinirea companiilor în demersul de sporire a competitivității și de adaptare la contextul socio-economic generat de a patra revoluție industrială, proiectul își propune să faciliteze îmbunătăţirea abilităţilor digitale şi a practicilor inovatoare pentru a-i pregăti să facă faţă provocărilor Turnătoriei 4.0. prin utilizarea învăţării prin problematizare.

Detalii despre proiect si rezultatele sale pot fi gasite aici http://innoresolve.ffeuskadi.net/

Proiectul are o perioada de implementare de 24 luni si un buget total de 196.380  euro.

Camera de Comert si Industrie Cluj in parteneriat cu Universitatea ”Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca implementeaza un nou proiect dedicat studentilor – Imbunatatirea potentialului de absorbtie pe piata muncii a studentilor prin stagii de practica de calitate, ID 109172.

Obiectivul general al proiectului consta in imbunatatirea competentelor si aptitudinilor profesionale ale studentilor, care se regasesc la nivelul educational de studii de licenta, din domeniul IT si economic, in vederea cresterii capacitatii acestora de a se incadra cu succes si in mod sustenabil pe piata muncii. Se are in vedere dezvoltarea competentelor dobandite in timpul stadiilor de invatare, prin aprofundarea acestora in cadrul unor stagii de practica aplicata derulata in societati comerciale din domeniile de activitate asociate studiilor.

Imbunatatirea cunostintelor in vederea cresterii oportunitatilor de angajare va fi asigurata complementar si in prealabil prin actiuni de dezvoltare a competentelor personale necesare pentru incadrarea pe piata muncii, prin activitati de informare si consiliere profesionala. Implementarea proiectului va contribui la cresterea competitivitatii grupului tinta si a sanselor acestuia de a-si asigura insertia pe piata muncii.

Proiectul isi propune sa ofere oportunitati unui numar de 340 de persoane din grupul sau tinta pentru incadrarea pe piata muncii si va genera un efect pozitiv cu posibilitati de replicare pe termen mediu si lung. Obiectivul general se afla in corespondenta directa cu prioritatile Axei prioritare 6. Educatie si competente si cu Obiectivul specific 6.13 Cresterea numarului absolventilor de invatamant tertiar universitar si non universitar care isi gasesc un loc de munca urmare a accesului la activitati de invatare la un potential loc de munca/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potential competitiv identificate conform SNC si domeniile de specializare inteligenta conform SNCD.

Acest proiect este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.

În contextul generat de implementarea activităților proiectului TransToWork – Învăţarea prin muncă în domeniile Arhitectură, Inginerie şi Construcţii (AIC): tranziţia tinerilor către locul de muncă au fost analizate cu atenție domeniile de interes rezultatul fiind conturarea în linii mari a evoluției și caracteristicilor de moment a sectoarelor construcțiilor, ingineriei și arhitecturii din România.

Sectorul construcțiilor în România.

În România, pe fondul creşterii economice înregistrată în ultima perioadă, după relativa stagnare din ultimii 2-3 ani, cererea de spaţii de birouri, locuinţe şi construcţii industriale a avansat semnificativ, astfel că potrivit estimărilor de la începutul anului afacerile din acest sector s-ar putea apropia în 2018 de 30 de miliarde de lei (aprox. 6,5 miliarde de euro).

Cel mai dinamic segment al industriei, prin prisma numărului autorizaţiilor de construcţie, îl reprezintă sectorul rezidenţial, segment în care volumul lucrărilor de construcţii a crescut pe parcursul anului 2017 cu 69,7%, fiind eliberate un număr de 41.603 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Dacă în 2017 au fost terminate 53.301 locuinţe pentru anul în curs prognozele se mențin pozitive, specialiștii în domeniu anticipând o creștere cu aprox. 65.000 de unități.

În anul 2017 cele mai multe locuinţe s-au dat în folosinţă în regiunile de dezvoltare Bucureşti– Ilfov (17,9% faţă de total ţară), Nord–Vest (17,8%), Nord–Est (15,2%), Centru (13,7%), Sud–Est (11,4%) şi Sud–Muntenia (10,0%).

Dincolo de evoluţia segmentului rezidenţial, primele luni din 2018 au setat un trend crescător și în ceea ce privește volumul construcţiilor inginereşti şi a clădirilor nerezidenţiale cu 34,3%, respectiv cu 17,0%.

În conformitate cu datele publicate la începutul lunii iulie 2018 de către Institutul Național de Statistică, în primele cinci luni din 2018, volumul lucrărilor de construcţii din România a scăzut comparativ cu perioada similară din 2017, ca serie brută, cu 1,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a crescut cu 0,4%.

La finalul lunii iunie 2018 figurau ca lucrând în construcții un număr de aproximativ 387.000 de angajați, iar salariul mediu brut încasat de aceștia atingea valoarea de 3.316 lei (aprox. 720 euro).

Criza forței de muncă în construcții

Cu toate că datele provenind din zona statistică conferă o oarecare proiecție pozitivă în ceea ce privește evoluția viitoare a industriei construcțiilor din România adevărul este că rezultatele sunt obținute cu mari eforturi cauzate de lipsa de forța de muncă.

Această criză a forței de muncă se manifestă la toate nivelurile de specializare, de la specialiști în construcții, meseriași până la muncitori. Este din ce în ce mai greu pentru firmele de construcții să găsescă personal calificat și instruit conform necesităților din sector.

Situația a devenit  îngrijorătoare și este semnalată din ce în ce mai frecvent. Dacă în anul 2008 existau  500 000 lucrători în construcții, astăzi numărul lor a ajuns la aproximativ  380 000, iar tendința este ca și acest număr să scadă.

Cauzele lipsei forței de muncă în construcții

La nivel național motivele care au generat situația lipsei de personal cu care se confruntă sectorul construcțiilor sunt multiple, însă au în primul rând legătură cu dispariția aproape în totalitate a școlilor profesionale și de meserii.

Resursele alocate pentru pregătirea tinerilor în domeniul construcțiilor sunt insuficiente, iar nivelul de pregătire este, de cele mai multe ori, sub așteptări. Se studiază după o programa școlară deficitară și fără resursele necesare unei practici adecvate.

De asemenea, angajatorii întâmpină o puternică lipsă de interes când caută să recruteze din rândul absolvenților.

Un alt aspect problematic îl reprezintă migrația forței de muncă și fluctuația de personal. De cele multe ori, după ce învață o meserie, muncitorii aleg să plece în străinătate pentru salarii mai mari sau condiții de muncă mai bune.

Criza muncitorilor este și o urmare a tendinței patronilor de firme private să păstreze salariile angajaților la același nivel, deși a existat un deficit major de forță de muncă. Majoritatea dintre ei au ales să ofere în continuare în principal salarii minime pe economie, ceea ce a făcut varianta muncii peste hotare mult mai ofertantă.

Consecințele lipsei de personal calificat.

Pentru că firmele nu mai găsesc forță calificată de muncă, trebuie să aloce resurse pentru a forma oamenii la locul de muncă, ceea ce presupune costuri semnificative. În contextul modernizării tehnologiilor și utilajelor folosite de firmele de construcții mari se impune un anumit un anumit nivel de instruire pentru a fi operate, iar durata necesară formării acestor angajați este destul de îndelungată.

De asemenea, costurile construcțiilor au crescut cu 10-15% în ultimii ani din cauza lipsei personalului instruit, ceea ce duce implicit și la o creștere majoră a prețurilor locuințelor și o scădere a calității construcțiilor. Pentru că există din ce în ce mai puțini muncitori calificați, și termenele de predare ale proiectelor înregistrează întârzieri.  Unii manageri se plâng și de faptul că muncitorii rămași sunt greu de responsabilizat, pleacă după o săptămână sau o lună de muncă sau execută lucrări de calitate îndoielnică.

Reprezentanții asociațiilor profesionale de profil, cu sprijinul factorului legislativ din guvern încearcă rezolvarea crizei acute de personal prin încurajarea revenirii în țară a muncitorilor plecați în străinătate prin formularea și implementarea de politici menite să îmbunătățescă condițiile de muncă și să ofere posibilitatea lansării pe piața a noi firme de construcții.

Mai mult, companiile mari de construcții au dezvoltat deja parteneriate cu școli de profil pentru a pregăti forța de muncă tânără și a-i oferi oportunități în țară și încercă să atragă cât mai mulți tineri spre acest sector oferindu-le burse, cazare și transport.

O altă soluție propusă vizează atragerea muncitorilor calificați din zona Asiei, dar costurile de integrare sunt foarte mari, ceea ce înseamnă că nu poate fi o soluție fezabilă pentru toate categoriile de firme.

Consultați aici materialul integral.

Detalii si informatii suplimentare despre proiectul TransToWork puteti gasi accesand site-ul: https://transtowork.com/

Industria 4.0 este un concept lansat in anul 2011 la Târgul de Tehnologie de la Hanovra, de un grup de lucru coordonat de Ministerul Federal German al Educației și Cercetării (BMBF), pentru a se referi la a 4-a Revoluție Industrială sau Revoluția Digitală din Industrie.

În ultima parte a secolului al XVIII-lea Prima Revoluție Industrială a înlocuit munca manuală cu mașinile cu aburi și a adus căile ferate, iar un secol mai târziu, a 2-a Revoluție Industrială a adus electrificarea și producția de masă. A 3-a Revoluție Industrială a adus computerele (după 1970) și internetul (după 1990), a folosit electronica, tehnologia informației și primii roboți pentru a automatiza anumite procese industriale.

În prezent, asistăm la o schimbare fără precedent a modelelor de producție, de business, de guvernare și de organizare socială prin utilizarea pe scară largă a internetului și a unor tehnologii digitale revoluționare, care justifica pe deplin anunțarea celei de-a Patra Revoluții Industriale.

A 4-a Revoluție Industrială, pe scurt Industria 4.0, revoluția digitala din industrie, internetul industrial, întreprinderea digitala sau producția inteligenta, propune aplicarea unor combinații de tehnologii digitale avansate între care se pot aminti:

• Inteligența artificială – sisteme de învățare automata, sau replicarea de către mașini a abilitaților cognitive specifice oamenilor(AI – Artificial Intelligence)
• Sistemele fizice cibernetice – obiecte fizice, dispozitive, mașini, entități întregi care sunt conectate intre ele într-o rețea interna sau pe internet, comunică în timp real intre ele și cu utilizatorii umani, sunt capabile să stocheze, prelucreze și sa transmită informații din afara corpului fizic, căpătând astfel o noua identitate sub forma unei reprezentări virtuale in rețea (CPS – Cyber Physical Systems)
• Internetul lucrurilor – interconexiunea virtuala, prin internet, a unui număr mare de dispozitive inteligente pentru a genera o experiența de utilizare îmbunătățita a produselor (IoT – Internet of Things)
• Imprimarea 3D – un proces de formare asistata de calculator a unui obiect solid tridimensional de orice formă, realizat printr-un proces aditiv, adică prin suprapunerea de straturi succesive de material (3D Printing)
• Big data – soluții de analiza profesionala a datelor de mari dimensiuni
• Cloud computing – un ansamblu distribuit de servicii IT, programe informatice, aplicații, acces la informații și stocare de date, fără ca utilizatorul să aibă nevoie să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii
• Robotica avansată – sau roboții inteligenți sunt dispozitive care acționează parțial sau integral autonom, interacționează fizic cu oamenii și cu mediul și sunt capabile sa își modifice comportamentul pe baza unor date transmise prin senzori.

Producția inteligentă presupune digitalizarea tuturor elementelor fizice dintr-o întreprindere, interconectarea și integrarea proceselor in lanțuri de valoare pe verticală și pe orizontală. Integrarea pe verticala presupune digitalizarea și interconectarea unor funcțiuni interne esențiale in cadrul aceleiași entități, parcurgând toate etapele de proiectarea produsului, aprovizionare, producție, logistică și service. Toate informațiile privind procesele de planificare, producție, gestiune, eficiență, sau managementul calității sunt disponibile în timp real, datele fiind analizate și optimizate în cadrul unei rețele integrate. Integrarea pe orizontală presupune digitalizarea proceselor externe entității de producție, disponibilitatea informațiilor în timp real și analiza datelor de la clienți, furnizori și alți parteneri cheie din lanțul de valoare, în scopul integrării acestora în procesele interne.

Lanțul de valoare (Value Chain) reprezintă toate activitățile desfășurate de o întreprindere pentru a realiza un produs sau serviciu care are o valoare pe piața.

Pe de altă parte, întreprinderile inovatoare își digitalizează produsele și serviciile prin adăugarea de senzori inteligenți, dispozitive de comunicare sau alte funcționalități digitale care facilitează interacțiunea pe termen lung cu clienții, colectarea unui volum mare de informații (Big data) ce pot fi utilizate de aplicații de analiza profesională a datelor pentru a oferi o perspectiva valoroasa asupra modului cum sunt utilizate produsele și serviciile, cum pot fi îmbunătățite și adaptate la cerințele consumatorilor, cum pot fi create noi produse și servicii digitale, cu accent pe soluțiile digitale integrate de tip platformă de acces și interacțiune permanentă cu consumatorii, în cadrul unor ecosisteme digitale distincte.

În contextul generat de cea de-a 4-a Revolutie Industriala,pe lângă investițiile în tehnologii digitale avansate, transformarea într-o “întreprindere digitala” necesită schimbări mult mai profunde. Companiile vor trebui să găsească noi modele de afaceri, să își regândească fundamental modul de funcționare și de măsurare a succesului afacerii, să reconsidere modul în care atrag, dezvolta și promovează talentele digitale. Companiile care vor parcurge cu succes acest proces de transformare, vor deveni cu adevărat întreprinderi digitale, având produse fizice la bază, completate de interfețe digitale și servicii de date inovatoare. Acestea vor comunica in timp real cu clienții și furnizorii în cadrul unor ecosisteme digitale interconectate, capabile sa producă schimbări economice majore atât pe piețele dezvoltate cat și pe acelea aflate in curs de dezvoltare, in ultimul caz, digitalizarea reprezentând un factor de accelerare a procesului de dezvoltare.

Proiectul INNORESOLVE in care CCI Cluj este partener alaturi de institutii din Italia, Spania si Portugalia (ASOCIAŢIA TURNĂTORIILOR DIN ŢARA BASCILOR ŞI NAVARRA, Asociaţia Portugheză de Turnătorie- Portugalia, INVESLAN- Spania, CINFU Centrul de formare profesională pentru Industria de Turnătorie din Porto, UNIVERSITATEA TELEMATICĂ INTERNAŢIONALĂ -UNINETTUNO, Italia și Asociaţia portugheză de Turnătorie din Portugalia) își propune sa dezvolte un pachet de învățare adresat firmelor din domeniul turnatoriei si metalurgiei pe tema Industriei 4.0.

foto: Arrizabalagauriarte Consulting

FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020
Axa prioritară 3- Locuri de munca pentru toți
Obiectiv specific 3.7- Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil nonagricol din zona urbană
Titlul proiectului: Antreprenoriat sustenabil in Regiunea Nord Vest
Beneficiar: CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CLUJ
Contract POCU/83/3.7/105903

ANUNȚ

Camera de Comerț si Industrie Cluj, în calitate de beneficiar al proiectului ”Antreprenoriat sustenabil în Regiunea de Nord-Vest”,  cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, în cadrul Axei prioritare 3 – Locuri de munca pentru toți, Obiectivul specific 3.7- Creșterea ocupării prin susținerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană invită persoanele fizice cu domiciliul/ reședința în județele din regiunea de Nord-Vest care intentioneaza sa infiinteze o afacere non-agricola in mediu urban, interesate în dezvoltarea propriilor competențe antreprenoriale,  să se înregistreze pentru a beneficia de consiliere, formare profesională și, nu în ultimul rând, de subvenții pentru dezvoltarea unei afaceri.

Puteți transmite expresiile dumneavoastră de interes prin completarea Formularului de inscriere preliminara (click pentru descarcare) și retransmiterea lui pe adresa de mail paula.vaida@ccicj.ro sau pe fax la numărul 0364-730984.

Persoanele eligibile, conform criteriilor prevăzute în proiect, vor fi contactate.

Manager Proiect
Elisabeta Dumitrescu

”Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

In 27 noiembrie 2017 la Porto, Portugalia a avut loc prima intalnire transnationala in cadrul proiectului InnoResolve  PBL Training for Management to face the 4.0 Foundry Industry challenges (InnoResolve – PBL -Instruirea managementului pentru a face faţă provocărilor industriei metalurgice inteligente 4.0) finantat in cadrul programului Erasmus+.

Reprezentantii organizatiilor partenere in cadrul proiectului:

• Asociaţia Turnătoriilor din Ţara Bascilor şi Navarra (AFV), Spania
• XXI INVESLAN, Spania
• Asociaţia Portugheză de Turnătorie, Portugalia
• CINFU Centrul de formare profesională pentru Industria de Turnătorie din Porto, CINFU
• UNIVERSITATEA TELEMATICĂ INTERNAŢIONALĂ -UNINETTUNO, Italia
• Camera de comerţ şi Industrie Cluj

s-au reunit si au stabilit abordarile si metodologiile de lucru pentru punerea in practica a activitatilor cuprinse in cererea de finantare si atingerea obiectivelor stabilite.

Proiectul are o perioada de implementare de 24 luni si un buget total de 196.380  euro.