Principalul concept care isi pune amprenta asupra economiei si implicit asupra dinamicii pietei muncii este Industria 4.0 care aduce o serie de modificari importante in zona felului in care companiile trebuie sa se replieze si reorganizeze pentruu a ramane competitive, respectiv in zona de instruire a personalului.

Desi se afla inca intr-o zona mai putin expusa, intr-un stadiu preponderent teoretic, Industria 4.0 este din ce in ce mai frecvent tema de discutie in cadrul forumurilor economice si a conferintelor de HR si de management. Concluzia tinde sa fie aceeasi de fiecare data – in acest moment sunt prea putini cei care cunosc implicatiile si care fac pasi in sensul adoptarii schimbarii.

Astfel, in cadrul Forumurilor Economice Mondiale din ultimii s-au formulat cateva repere/ masuri a caror aplicabilitate pe termen scurt si lung vor ajuta economia mondiala sa faca fata schimbarilor:

1. reinventarea functiei de HR – reorientarea celor care fac instruirea si recrutarea personalului inspre a aprecia abilitatile si potentialul unei persoane si nu neaparat competentele si cunsostintele teoretice asa cum o fac in prezent
2. utilizarea analizelor de date – se impune din partea stake-holderilor o analiza profunda in ceea ce priveste planificarea fortei de munca, utilizand informatiile statistice de care dispun.
3. aprecierea diversitatii talentelor/abilitatilor – luarea in considerare a studiilor care arata clar beneficiile pe care diversitatea abiliattilor angajatilor le are pentru dezvoltarea unei companii; a mai mare deschidere in ceea ce priveste egalitatea de sanese si angrenarea femeilor in economie in roluri detinute pana in prezent aproape exclusiv de barbati.
4. oferirea de flexibilitatea programului de lucuru si a posibilitatii de a lucra on-line – trendul arata clar faptul ca viitorul apartine colaboarilor la distanta, companiile vor trebui sa fie deschise spre a lucra cu profesionisti independenti prin intermediul platformelor on-line.

4. regandirea sistemelor de invatamant – se impune constientizarea schimbarilor care au loc si renuntarea la modalitatile in care s-a facut pana acum educarea. Recomandarea este organizarea de consultari temeinice intre factorii interesati astfel incat sa se reformuleze curiculele de studiu in acord cu realitatile secolului 21.
5. promovarea invatamantului de tot parcursul vietii – se impune aceasta abordare in primul rand datorita dinamicii demografice si scaderii semnificative a natalitatii, simpla reformulare a sistemelor de invatamant nu va fi suficienta atata timp cat nu vor exista destui studenti. Pentru a ramane competitiv un angajat va trebui sa fie mereu deschis oportunitatilor de invatare, acest lucru putand insemna ca de-a lungul vietii va trebui inclusiv sa se recalifice pentru a putea ramane integrat pe piata muncii.

Acestor recomandari elementare li se adauga in completare o serie de masuri punctuale incluse in Raportul de competitivotate 2019, dictate de dinamica dezvoltarii economiei globale si progresul tehnologic pe care companiile le pot aplica pentru a se asigura ca se dezvolta sustenabil si se mentin competitive.

Accentul cade aici pe aspectele de natura sociala care pot apare in conditiile unei lipse de orientare spre dezvoltarea fortei de munca in detrimentul inovatiilor tehnologice. Analizarea datelor arata clar o lipsa de armonizare intre inovare si dezvoltarea tehnologica, cei mai expusi fiind oamenii.

Pentru diminuarea efectelor negative socio-economice  care pot aparea se impun o serie de masuri catre trebuie aplicate la nivel global:

1. cooperarea intre guvernele tarilor si stabilirea unei agende comune pentru dezvoltare – solutionarea problemelor de natura climatica
2. aplicarea de impozite si taxe pentru sistemele generatoare de carbon – limitarea investirii in industriile poluatoare
3. oferirea de stimulente pentru cercetare si dezvoltare tehnologice – incurajearea dezvoltarii tehnologiilor verzi si utilizarea ca sursa exclusiva de energie in viitor.
4. achizitionarea de produse ecologice – incurajarea investitiilor in produse inovatoare, respectiv in produse si servicii durabile; introducerea de standarde de mediu în caietele de achizitie, stabilirea riguroasa a criteriilor de selecție și de atribuire a achizițiilor publice.

In ultimele decenii s-au adancit diferentele intre cei bogati si cei saraci, chiar si in tarile in curs de dezvoltarea aceste aspecte sunt din ce in ce mai notabile, ceea ce genereaza inechitate sociala. Cele mai citate cauze din spatele acestor tendințe sunt globalizarea si tehnologizarea. Globalizarea a favorizat inegalitatea in tari prin transferul locurilor de munca cu calificare redusa din sectoarele de inalta productivitate din economiile avansate, catre tarile in curs de dezvoltare si cele emergente. Se recomanda intervetii prin:

1. egalarea nivelului de oportunitati –luarea de masuri pentru a se evita cercul vicios ce genereaza inegalitatea intre persoane.
2. promovarea unei concurente corecte– indepartea barielelor subiective si oferirea de oportunitati de dezvoltarea pe baza de meritocratie
3. aplicarea unor politici fiscale corecte si echitabila – impozitarea corecta a veniturilor menita a reduce inechitatile si a actiona ca o masura de protectie sociala.
4. promovarea investitiilor menite a asigura cresterea competitivitatii – ocuparea fortei de munca, infrastructura, educatia si inovarea pot beneficia de pe urma unor investitii bine gandite care vor avea ca rezultat final cresterea competitivitatii.

Accentul major ramane pe zona de sporire a competitivitatii, aceasta fiind solutia identificata pentru imbunatatirea calitatii vietii, integrarea cu succes pe piata muncii intr-o economie functionala si asigurarea unei vieti profesionale de succes, atat din punct de vedere al individului, cat si al al companiei pentru care el lucreaza.

 

Acest material a fost elaborat in cadrul activitatilor proiectului POCU 109172 – Imbunătăţirea potenţialului de absorbţie pe piaţa muncii a studenţilor prin stagii de practica de calitate

Proiect cofinanțat din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020