Un an de la tentativa de lovitură de stat din 15 iulie în Turcia

Ambasada Republicii Turcia la București are plăcerea să anunțe că a trecut un an de când Turcia a fost zguduită de o tentativă de lovitură de stat. La scurt timp după acel moment, publicam un articol despre unitatea națiunii turce. Este timpul să facem bilanțul ultimului an.

15 iulie nu a fost un puci militar tipic. A fost cel mai grav act de teroare din istoria Republicii Turce. În acea noapte, pusciștii au luat viața a 249 de cetățeni turci și au rănit mai mult de 2000 de persoane. Au folosit materiale militare letale împotriva civililor nevinovați, au folosit avioane de luptă pentru a bombarda parlamentul turc și complexul prezidențial. Au încercat să-l asasineze pe Președinte și pe Prim-Ministru.
15 iulie a fost o încercare de forță și perseverență pentru democrația și statul turc. Suntem mândri că am trecut acest test. Toate partidele politice, atât în ​​guvern, cât și în opoziție, societatea civilă și mass-media s-au opus puciștilor. Poporul turc, cu toată diversitatea sa etnică, politică și ideologică, a învins.

Vom păstra mereu în memorie expresia puternică de solidaritate a liderilor români și a pooprului român prieten față de guvernul și națiunea turcă după încercarea de lovitură de stat.

În spatele acestei tentative sângeroase s-au aflat adepții lui Fetullah Gülen. Dorința sa de a prelua controlul asupra statului turc și de a instaura un regim bazat pe concepțiile sale religioase pervertite nu a fost un secret în Turcia. Timp de câteva decenii și-a îndemnat adepții să se infiltreze în toate organele esențiale ale statului, cum ar fi poliția, sistemul judiciar și forțele armate.

Acești așa-ziși „güleniști” sunt expresia radicalizării prin cultul personalității. Îl divinizează pe Gülen, pe care îl privesc ca „Mesia”, ei fiind „generația de aur”. Gülen însuși se autodescrie ca „imam al universului”. Loialitatea lor nu se limitează doar la el, făcându-i să încalce orice cod moral, legal, religios sau etic pentru a avansa interesele acestui grup. De remarcat modul în care au excelat în disimularea afilierii față de el, astfel încât să poată pătrunde cu ușurință în toate cercurile de influență fără a genera suspiciuni. Pe scurt, FETÖ (Organizația Teroristă Fetullah Gülen) este o organizație teroristă bazată pe ipocrizie, disimulare și mister.

De altfel, chiar înainte de 15 iulie 2016, guvernul turc luase măsuri împotriva acestei organizații clandestine și a resurselor sale financiare. Decizia de închidere a școlilor pregătitoare a fost o lovitură imensă pentru această rețea, deoarece școlile erau principalele centre de recrutare și o sursă financiară majoră pentru FETÖ. Au urmat o serie de cercetări administrative și judiciare care au dezvăluit infracțiuni la scară largă la examenele de admitere în instituțiile publice, interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice, operațiuni de spălare de bani și multe altele. De asemenea, poliția și sistemul judiciar luaseră măsuri pentru a elimina membrii FETÖ din rândul lor. Pe scurt, FETÖ era pe punctul de a-și pierde puterea în Turcia. Încercarea de a captura statul folosindu-se de membrii infiltrați în armată a fost ultima lor șansă de a supraviețui.

Gradul infiltrării acestora în forțele armate turcești ne-a șocat. 15 iulie a fost o revelație puternică a amenințării existențiale la temelia statului turc. FETÖ, așa cum i-a îndemnat liderul lor Gülen, „au avansat în arterele sistemului fără ca nimeni să le observe existența” și aproape că au „ajuns la toate centrele de putere”, precum o infecție provocată de un virus care se întinde treptat la toate organele vitale ale unui corp.

Un an mai târziu, în urma investigațiilor administrative, penale și judiciare amănunțite, credem că avem o înțelegere mai bună a ce s-a întâmplat în 15 iulie și asupra autorilor acestei tentative. 78 de dosare cu privire la făptuitori se află pe rol în instanțele judecătorești din 23 de județe. Procurorii au obținut dovezi convingătoare care indică inconfundabila amprentă a FETÖ din spatele încercării de lovitură de stat. De exemplu, mai mulți civili afiliați FETÖ au fost prezenți la Baza Aeriană din Akıncılar – centrul de operațiuni al complotului de lovitură de stat, de unde au dat ordine ofițerilor de rang înalt. Există declarații de la mii de ofițeri care mărturisesc afilierea lor la FETÖ, înregistrări video și comunicații între puciști. Autoritățile turce au reușit, de asemenea, să decodeze sistemele de comunicații criptate, cum ar fi „Bylock”, utilizate doar de membrii FETÖ.

Pe parcursul ultimului an, activitățile criminale ale FETÖ au fost investigate în peste o mie de dosare în instanță, iar faptele mai întunecate ale organizației au ieșit la lumină. A confrunta o astfel de structură sinistră și clandestină nu este ușor. Guvernul turc adoptă în mod legal măsurile necesare și proporționale pentru a suprima și, în cele din urmă, învinge această amenințare iminentă. Starea de urgență, instaurată imediat după tentativa de lovitură de stat și extinsă până la jumătatea lunii iulie 2017, în conformitate cu legislația națională și cu obligațiile internaționale (în special Consiliul Europei), a fost necesară pentru ca autoritățile să acționeze rapid și eficient. Aceasta nu vizează intervenția în viața de zi cu zi a cetățenilor noștri.

O atenție deosebită este acordată menținerii unui echilibru adecvat între libertăți și nevoile de securitate. Obligațiile noastre internaționale sunt respectate. În cadrul angajamentelor noastre, organizațiile internaționale relevante sunt informate la timp despre măsurile luate în starea de urgență.
În spiritul dialogului constructiv, continuăm, de asemenea, cooperarea noastră cu mecanismele internaționale relevante, inclusiv Consiliul Europei, ONU și OSCE. Ținând cont și de recomăndările Consiliului Europei, a fost instituită o Comisie de Anchetă privind măsurile luate prin decretele de urgență. Odată cu înființarea Comisiei de Anchetă, cea mai importantă recomandare a Consiliului Europei a fost îndeplinită. Această decizie a fost anunțată de secretarul general al Consiliului Europei ca fiind un pas semnificativ înainte, împreună cu toate celelalte căi de atac existente la nivel național. Totodată, Comisia de Anchetă a fost recunoscută și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului drept o cale de atac internă.

FETÖ nu este o mișcare civică educațională benignă, așa cum unele cercuri încearcă din răsputeri să o portretizeze. A-l concepe pe Gülen ca un simplu învățător și predicator islamic pașnic ar fi o greșeală enormă. Adepții săi din forțele armate au dus o campanie de teroare în noaptea de 15 iulie, iar rolul lui Gülen în acest context merită toată atenția.
Ne confruntăm cu o rețea extinsă, cu aspirații globale de putere și influență. FETÖ este prezentă în peste 150 de țări din întreaga lume, prin școli, fundații, instituții media și companii, inclusiv în România. Ceea ce s-a întâmplat în Turcia acum un an este un semnal a ceea ce această organizație poate fi capabilă să facă în altă parte. Prin urmare, îi sfătuim pe toți să fie vigilenți.
Tentativa de lovitură de stat a afectat profund societatea noastră și încă ne străduim să depășim trauma acestei amenințări existențiale. Suntem hotărâți să luptăm împotriva FETÖ cu trei instrumente pe care aceștia le desconsideră cel mai mult: statul de drept, moralitatea și democrația. Ne angajăm la consolidarea democrației, conștienți fiind că aceasta e singura modalitate de a contracara terorismul în toate formele și manifestările sale. Suntem hotărâți să luptăm împotriva acestor dușmani ai democrației prin democrație și vom face acest lucru în timp ce ne confruntăm simultan cu cele mai periculoase organizații teroriste – PKK și DAESH. În aceste momente critice, avem nevoie de / apreciem sprijinul și încurajarea prietenilor noștri.

 

ECONOMIA TURCIEI, CONTINUAREA IMPLEMENTĂRII CONDIȚIILOR

 DE PIAȚĂ LIBERĂ

Economia Turciei, contrar  stagnării economice globale, care reiese din indicatorii macroeconomici, dovedește creșterea sa înregistrând performanțe de succes. Ratele de creștere ale economiei Turciei  arată că în anul 2015 Produsul Intern Brut a crescut cu 6,1% iar in anul 2016 a avut o creștere de 2,9%, înregțstrând o creștere  mai mare față de creșterea medie din zona Euro (1,7%)  cât și din UE (1,9%). Economia Turciei în primul trimestru al anului 2017 a crescut cu 5%. Cu performanța de creștere de 5% înregistrată în primul trimestru al anului 2017, Turcia, printre țările din G20, după India și China, este a treia țară cu cea mai rapidă creștere. (Alături de Indonezıa 5%).

Pe tot parcursul anului 2016 rata şomajului, cu o creştere de 0,6 față de anul precedent,  a fost de 10,9%. Ca urmare a punerii în aplicare de către statul nostru a proiectului de creare de locuri de muncă, când analizăm evoluția şomajului şi ocuparea locurilor de muncă, în martie 2017 se observă urmatoarele: rata şomajului 11,7%, rata de participare a forței de munca 52,2%. Rata şomajului a înregistrat o creștere de 1,6 față de luna martie din anul anterior. În ceea ce priveşte numărul de angajați, în luna  martie  acesta a crescut cu  496 mii persoane față de perioada corespunzătoare a anului precedent, fiind de 27.489.000. Prin urmare, Turcia continuă să creeze noi locuri de muncă datorită creşterii economice.

Odată cu succesele înregistrate în economie, Turcia realizează proiecte de suprastructură fără a face compromisuri față de disciplina bugetară. La sfârşitul anului 2016 soldul bugetului de stat era de 1,1% din PIB.  Această rata  a fost stabilită la 3%, conform criteriilor Maastricht. În anul 2015 în țara noastră datoria definită UE/Rata PIB a fost de 28,3%,  cu mult sub 60%, criteriu stabilit de Maastricht. Astfel, Turcia a înregistrat performanțe mai bune decat cele 25 tări membre UE.

Conform datelor statistice, in anul 2016 exportul a înregistrat o scădere de 0,9 față de anul precedent, fiind de 142,5 miliarde dolari. În primul trimestru al anului 2017 exportul a crescut cu 9,2%, atingând nivelul de 37,9 miliarde dolari. În luna aprilie exportul, cu o creştere de 7,7% a fost de 12,9 miliarde dolari iar in luna mai, cu o creştere de 12,5% a fost de 13,3 miliarde dolari. În perioada 1-29 iunie 2017 exportul a înregistrat o creștere de 1,7% față de perioada corespunzătoare al anului precedent, înregsitrând cifra de 11,3 miliarde dolari.

În perioada 2003-2015 Turcia a realizat investiții de 253,3 miliarde TL în infrastructura de transporturi şi comunicații, din care 23,1 miliarde TL s-au realizat prin parteneriat public-privat. Datele   privind  proiectele de infrastructură  şi transport  sunt prezentate in limba engleză în anexa 2. pe care o regăsiți aici: Mega Projects

 

Sursa:

AMBASADA REPUBLICII TURCIA LA BUCURESTI

Calea Dorobanţilor 72, Sector 1, Bucureşti

Telefon: 0040-21- 318 39 39

Fax: 0040-21- 318 44 99

bukres@ekonomi.gov.tr