Compania de asigurări Ardaf îşi majorează capitalul social cu 45,15 milioane lei la 402,9 milioane lei, după ce acţionarii au subscris toate acţiunile care au rămas în a doua etapă de majorare a capitalului social, potrivit unui comunicat pubicat joi pe piaţa Rasdaq.

Astfel, directoratul companiei a decis închiderea operaţiunii de majorare a capitalului social cu suma de 45,15 milioane lei, respectiv majorarea capitalului social de la 357,76 milioane lei la 42,9 milioane lei fiind subscrise şi vărsate integral 451,5 milioane de acţiuni, cu valoare nominală de 0,10 lei, se arată în comunicat.

Directoratul companiei a stabilit ca majorarea de capital să fie destinată susţinerii activităţii de asigurări generale.

În 2009, Ardaf şi-a redus pierderile la 90,5 milioane lei, de la 185 milioane lei în anul anterior. La sfârşitul anului trecut, Ardaf avea 760 de angajaţi şi o reţea de 200 de sucursale, agenţii şi puncte de lucru.

Societatea Ardaf este controlată indirect de compania mixtă Generali PPF Holding, creată de italienii de la Generali şi de cehii de la PPF, prin intermediul vehiculului de investiţii Iberian Structured Investments BV.

Sursa: NewsIn

Consorţiul Nabucco a amânat o licitaţie în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru conducte, ce urma să aibă loc în luna iulie, pentru că a primit mai multe oferte decât se aştepta.

„Am avut mai mulţi participanţi decât aşteptat, iar vizitările continuă pe timpul verii”, a declarat o purtătoare de cuvânt a consorţiului Nabucco, Gabriele Egartner. „Licitaţia va urma imediat după ce vom verifica lista completă a aplicanţilor”, dar data exactă nu a fost anunţată, a adăugat ea, citată de Bloomberg.

Nabucco a anunţat în luna aprilie că intenţionează să organizeze o licitaţie pentru o serie de piese, printre care conducte, valve şi coturi.

Consorţiul, care este condus de compania austriască OMV AG, va avea nevoie de circa două milioane de tone de produse din oţel şi a primit peste 60 de oferte din partea companiilor, a anunţat în mai directorul general al Nabucco Gas Pipeline Romania SRL, Vlad Pavlovschi.

Ofertele sunt evaluate de un auditor independent, a adăugat el, refuzând că ofere mai multe detalii.

Gazoductul, în valoare de 7,9 miliarde de euro, ar urma să aibă o lungime o de 3.300 de kilometri şi va aduce gaz din zona caspică în Europa, pentru a reduce dependenţa UE de Rusia.

Partenerii implicaţi în proiect se vor decide asupra investiţiei până la sfârşitul anului, iar construcţia ar urma să înceapă în 2011. Primele livrări de gaz ar putea avea loc la sfârşitul lui 2014 sau începutul lui 2015, potrivit site-ului Nabucco.

Sursa: NewsIn

Banca Comercială Română (BCR) a raportat active de 65,57 miliarde lei (15 miliarde euro) la 30 iunie, cu 1,6% mai mari decât cele de 64,53 miliarde lei (15,23 miliarde euro) de la finalul anului trecut, datorită unei performanţe îmbunătăţite în T2 2010, potrivit datelor prezentate vineri de bancă.

„În S1 2010 portofoliul total de credite a evoluat conform aşteptărilor”, susţin reprezentanţiii băncii.

Astfel, volumul cumulat al împrumuturilor acordate clienţilor (înainte de provizioane, IFRS) s-a majorat puţin, cu 2,5%, până la 47,69 miliarde lei  (10,9 miliarde euro) de la 46,5 miliarde lei (10,98 miliarde euro) la jumătatea anului trecut „şi este în continuare bine echilibrat pe segmente de clienţi şi industrii”.

„BCR şi-a consolidat poziţia la aproximativ 22% cotă de piaţă, conform strategiei sale de afaceri şi management al riscurilor”, în condiţiile în care soldul creditării corporative a crescut cu 7% faţă de perioada similară din 2009, „susţinută de necesarul de capital de lucru al companiilor şi de cererea de finanţare din partea administraţiilor locale, BCR menţinându-şi poziţia dominantă pe segmentul finanţării municipalităţilor (peste 75% cotă de piaţă)”.

Portofoliul de credite de retail (inclusiv microîntreprinderile) s-a majorat uşor, cu 0,4%, în concordanţă cu evoluţia pieţei şi a veniturilor consumatorilor, mai spun repreznatnţii BCR.

Creditele garantate (credite de consum garantate şi ipotecare) au continuat să crească moderat având ca principal motor programul Prima Casă, care a fost însă contrabalansat de declinul creditării negarantate.

„Impactul pozitiv al programului Prima Casă este de aşteptat să continue, deoarece BCR este cea mai activă bancă din program – BCR a acordat credite în programul Prima Casă în valoare totală de peste 377,4 milioane euro, din care 222,4 milioane euro trase în 2010”, se mai arată în comunicat.

Ponderea creditelor în lei a scăzut la 41,5%

Ponderea creditelor în lei în totalul portofoliului de împrumuturi acordate de BCR a scăzut la 41,5% faţă de nivelul din urmă cu un an, ca urmare a cererii scăzute pentru credite de consum (cele mai multe fiind denominate în lei). Creditele în valută sunt denominate în euro (56% din total portofoliu) şi dolari (2,5%).

Creditele acordate clientelei corporate reprezintă 52,5% din totalul portofoliului în timp ce creditele de retail (inclusiv microîntreprinderile) sunt 47,5%. Circa 69% din portofoliul total de credite constituie produse cu garanţii, iar 31% sunt credite negarantate.

Soldul depozitelor atrase de la clienţi a scăzut uşor, cu 0,7%, până la 35,58 miliarde lei (8,14 miliarde euro) de la 35,8 miliarde lei (8,46 miliarde euro) la 31 martie 2009, „în principal ca urmare a contracţiei resurselor retail, dar, la nivelul Grupului BCR, diminuarea este echilibrată prin vânzarea altor produse retail de tipul produselor de economisire-creditare ale BpL,  produselor de investiţii, schemelor de pensii”.

Banca şi-a menţinut poziţia nr. 1 pe piaţă pe segmentul depozitelor primare, în condiţiile în care depozitele clienţilor reprezintă principala sursă de finanţare a  BCR.

BCR a continuat să îşi extindă reţeaua de unităţi în semestrul I, dezvoltând în acelaşi timp canalele alternative de distribuţie, ca urmare a unei strategii menite să încurajeze clienţii să utilizeze tranzacţiile fără numerar. Astfel, BCR a deschis şapte noi unităţi în primul semestru din 2010 în amplasamente selectate, ajungând la o reţea de retail de 668 de unităţi la sfârşitul lunii iunie 2010 (+16 noi unităţi retail in ultimele 12 luni).

BCR a continuat să îşi dezvolte serviciile care nu implică tranzacţii cu numerar

BCR a dezvoltat funcţionalităţile serviciilor de internet şi phone banking, a continuat dezvoltarea activităţii de carduri şi şi-a extins gama de servicii prin bancomate.

„Se remarcă migraţia constantă de tranzacţii către online banking (aproape 1,92 milioane tranzacţii în S1 2010, o creştere de 239% faţă de S1 2009) pe fondul ofertei BCR îmbunătăţite constant şi a creşterii puternice a utilizatorilor canalelor alternative (+29% anual)”, se mai arată în comunicat.

BCR a continuat să îşi extindă şi reţeaua de bancomate (ATM) până la 2.225 de unităţi, adăugând 82 de noi aparate în S1 2010 (10% creştere anuală) îmbunătăţind totodată gradul de disponibilitate a bancomatelor, precum şi extinderea reţelei de POS la 17.331 de unităţi operaţionale la comercianţi (3% creştere anuală).

Tranzacţiile cu carduri BCR efectuate la POS-uri pentru plata la comercianţi au crescut cu 26,79% ca număr şi cu 18,8% ca volum,  în timp ce tranzacţiile cu numerar la bancomate cu carduri BCR a scăzut cu 7,64% ca număr şi cu 3,34% ca volum, ca urmare a campaniilor speciale ale BCR de promovare a plăţilor electronice.

În acelaşi timp, reţelele BCR de POS şi ATM au înregistrat o creştere a tranzacţiilor cu carduri (indiferent de banca emitentă ) – tranzacţiile la POS-uri au crescut cu 182,22% ca număr şi cu 132,05% ca volum, în timp ce la ATM-urile BCR numărul total de tranzacţii a crescut cu 3,54% iar volumul tranzacţiilor a crescut cu 1,74%.

Grupul BCR, al celei mai mari bănci de pe piaţa românească, a obţinut în semestrul I un profit net consolidat după impozitare şi interese minoritare de 488,5 milioane lei (117 milioane euro), cu 19,5% mai mic decât în perioada similară din 2009, pe fondul creşterii provizioanelor. Activele grupului BCR au crescut cu 2% în primele şase luni ale acestui an, la 70,77 miliarde lei (16,2 miliarde euro).

Sursa: NewsIn

Indicii acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au deschis şedinţa bursieră de joi fără o direcţie clară, în condiţiile în care rulajul era destul de scăzut, de 1,55 milioane lei (366.000 euro).

Astfel, indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, înregistra o scădere de 0,18%, după primele tranzacţii, până la 5.115,72 puncte, iar indicele compozit, BET-C, pierdea 0,32%, până la 2.985,41 puncte.

În schimb, indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), înregistra un avans de 1,03%, la 22.902,05 puncte, în vreme ce indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, scădea cu 0,03%, la 10.550,87 puncte.

La rândul său, indicele BET-XT, al celor lichide 25 de titluri, creştea cu 0,13%, la 473,41 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, pierdea 0,53%, la 724,16 puncte.

După primele tranzacţii, cea mai mare lichiditate o aveau acţiunile SIF Oltenia (SIF5), cu un rulaj de 453.400 lei, în condiţiile în care preţul acţiunilor creştea cu 2,24% la 1,37 lei/titlu.

Sursa: NewsIn

Construirea pavilionului României la expoziţia mondială de la Shanghai, ce are loc între 1 mai şi 31 octombrie, precum şi evenimentele organizate, au costat statul român circa 19 milioane lei, a declarat joi ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, într-o conferinţă de presă la Shanghai.

„Suma necesară construirii pavilionului României, precum şi a evenimentelor organizate, a fost de 27 milioane lei, alocaţi în etape şi amputaţi întâi cu 10%, apoi cu 20%, deci scădem 30% din suma iniţială (n.r. din caza reducerilor bugetare)”, a afirmat joi Teodor Baconschi, cu ocazia Zilei Naţionale a României la Expo 2010.

Acesta consideră, totodată, că pavilionul ţării noastre este „unul destul de curajos din punct de vedere conceptual”. Pavilionul României are formă de glob de sticlă şi are în medie 24.000 de vizitatori zilnic.

De asemenea, Baconschi a mai spus că, în prezent, se poartă negocieri cu autorităţile chineze pentru a reloca pavilionul ţării noastre într-un alt centru comercial după încheierea expoziţiei, la 31 octombrie 2010.

Pavilionul României a avut, de la deschidere şi până acum, două milioane de vizitatori, ministrul estimând totodată circa şapte milioane de vizitatori în total, până la sfârşitul târgului, în 31 octombrie.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, expoziţia Mondială de la Shanghai, care se desfăşoară în perioada 1 mai – 31 octombrie 2010, este cea mai impresionantă manifestare de acest tip de până acum, din cel puţin două puncte de vedere. În primul rând, numărul estimat al vizitatorilor, pe întreaga durată a expoziţiei, este de 70 de milioane, iar evenimentul se bucură de prezenţa a peste 200 de ţări şi organizaţii internaţionale participante. Apoi, în al doilea rând, China reprezintă, la ora actuală, o putere economică atractivă a lumii.

România este unul dintre cei 47 de participanţi (ţări şi organizaţii internaţionale) care şi-au construit propriul pavilion expoziţional. Pavilionul Naţional al României – „Greenopolis” – găzduieşte, de-a lungul celor şase luni de participare, diverse manifestări şi evenimente economice, cultural-artistice, ştiinţifice, care să asigure creşterea vizibilităţii valorilor culturale româneşti şi ilustrarea bogăţiei şi diversităţii formelor de expresie, de la tradiţie la modernitate.

Sursa: NewsIn

Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au închis şedinţa de tranzacţionare de marţi în creştere cu 2,89-5,19%, pe al doilea mare rulaj al lunii iulie, marcând optimismul investitorilor în urma testelor de stres bancare, precum şi în aşteptarea unor rezultate financiare trimestriale pozitive.

Marţi rulajul pieţei de acţiuni al BVB a atins 34,6 milioane lei (8,13 milioane euro), în creştere cu 128% faţă de cel de luni, de 15,17 milioane lei (3,56 milioane euro). Rulajul de marţi a fost al doilea ca mărime în luna iulie, pe 2 iulie fiind înregistrat un rulaj de 138 milioane lei – la rândul său, al doilea ca mărime pe 2010, după cel din 15 februarie de 264 milioane lei.

Indicii BVB au crescut pe fondul tranzacţionărilor titlurilor financiare, bancare şi energetice, pe finalul şedinţei înregistrându-se un număr mare de ordine de cumpărare pe mai multe categorii de titluri.

Astfel, indicele BET, care reflectă evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, a avansat cu 4,01%, până la 5.172,61 puncte, iar indicele compozit BET-C a câştigat 2,89%, până la 3.005,32 puncte.

Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), a urcat cu 5,19%, până la 23.153,47 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, a înregistrat o creştere de 4,44%, la 10.634,68 puncte.

La rândul său, indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a crescut cu 4,08%, ajungând la 477,25 puncte, în vreme ce indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, a câştigat 3,01%, până la 735,70 puncte.

Cea mai mare lichiditate a fost înregistrată de tranzacţiile cu acţiunile BRD Societe Generale (BRD), pe un rulaj de 9,98 milioane lei, sau aproape 29% din rulajul pieţei de acţiuni a BVB, un titlu urcând cu 3,64% la 11,4 lei.

SIF Oltenia (SIF5) a ocupat locul secund în clasamentul lichidităţii, atingând un rulaj de 6,6 milioane lei, sau 19% din totalul pieţei de acţiuni. Un titlu SIF5 era cotat la 1,38 lei, în creştere cu 4,55% faţă de şedinţa precedentă.

Bursa a fost influenţată pozitiv de ştirile legate de indicatorii de solvabilitate ai sistemului bancar. Băncile-mamă cu prezenţă în România au trecut cu bine testele de stres, cu excepţia unei singure bănci greceşti, ATEbank, a cărei expunere este destul de redusă pe plan local. Banca greacă a anunţat, însă, luni, că îşi va majora capitalul, pentru a face faţă condiţiilor impuse de Uniune.

Totodată, instituţiile-mamă ale celor mai mari nouă bănci străine din România şi-au reafirmat, la Bruxelles, sprijinul pentru filialele lor, dar consolidarea poziţiei externe a României le permite să îşi restrângă angajamentele de expunere la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie 2009, au anunţat FMI şi CE.
În plus, titlurile au urcat în aşteptarea rezultatelor financiare semestriale.

Banca Transilvania a anunţat că-şi va publica miercuri rezultatele semestriale, schimbând data de raportare pe 28 iulie, în loc de 9 august. În aşteptarea raportului băncii, titlul TLV a crescut cu 5,56% la 1,52 lei, pe al şaptea rulaj ca mărime (1,46 milioane lei) după cel al BRD şi al celor cinci SIF-uri.

Cea mai mare creştere din sectorul SIF, de 8,49% (0,575 lei per acţiune), a fost afişată de SIF 3 (Transilvania), pe al patrulea rulaj al pieţei de acţiuni de la cota BVB, de aproximativ 3,1 milioane lei. Cea mai mică creştere a sectorului SIF aparţinut SIF1(Banat-Crişana), ale cărei titluri au avansat la 1,18 lei, cu 3,51% mai mult decât în şedinţa precedentă.

Printre cele mai lichide zece titluri ale zilei s-au numărat Transgaz (TGN), cu un rulaj de aproape 1,1 milioane lei şi o creştere de preţ de 1,86%, titlurile Erste Grup avansând cu 6,39% pe un rulaj de 1 milion de lei, iar cele ale SSIF Broker (BRK), cu 5,67%, pe un rulaj de 0,65 milioane lei.

Sursa: NewsIn

Managerii firmelor româneşti anticipează că în iulie-septembrie se va înregistra o scădere a activităţii economice în toate domeniile de activitate, care va atrage concedieri şi va fi dublată de creşteri de preţuri, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, potrivit ultimei anchete de conjunctură a Institutului Naţional de Statistică (INS), directorii companiilor din industria prelucrătoare estimează o scădere moderată a producţiei până în septembrie, soldul conjunctural fiind de -6%, mai slab decât cel din sondajul din iunie, de +2%.

Companiile din acest sector se aşteaptă la continuarea concedierilor (sold conjunctural -13%), mai ales în cazul întreprinderilor foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi (-16%). Cele mai afectate domenii ar urma să fie fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; metalurgie şi fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -45%, -40%  şi respectiv -32%).

Pentru preţurile produselor industriale, managerii prognozează o creştere a acestora în următoarele trei luni (sold conjunctural +21%).

Directorii firmelor au rămas destul de sceptici cu privire la evoluţia sectorului construcţiilor, unde se aşteaptă la o scădere moderată a producţiei (sold conjunctural -10%, faţă de -3% în iunie) şi o scădere a comenzilor (sold -17%). Şi în acest sector, disponibilizările vor continua (sold -17%), în special în întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Cât priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o creştere a acestora.

În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, managerii din sector şi-au înrăutăţit estimările, mizând pe o scădere a activităţii economice până în septembrie (sold conjunctural -24%), pe fondul diminuării vânzărilor (-15%) şi comenzilor (sold conjunctural -16%). În plus, directorii iau în calcul noi concedieri (sold conjunctural -14%) şi estimează că preţurile de vânzare cu amănuntul vor creşte (sold conjunctural +51%).

În servicii, managerii se aşteaptă la o scădere moderată a cererii de servicii, respectiv a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -10%, faţă de -8% luna trecută. Drept urmare, companiile vor continua să îşi reducă personalul (-16%), mai ales întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Potrivit opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +13%).

Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul respondenţilor cu răspunsuri pozitive şi cel al aşteptărilor negative, indicând percepţia asupra dinamicii unui fenomen. Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative din industria prelucrătoare (2.151 firme), construcţii (1.671), comerţ cu amănuntul (2.110) şi servicii (2.546), cu marjă de eroare de +/- 5%.

Sursa: NewsIn

Rezultatele cercetării statistice de inovare pentru perioada 2006-2008 arată că 33,3% din rândul întreprinderilor româneşti au fost întreprinderi inovative, cu inovări tehnologice sau non-tehnologice, în timp ce 66,7% au fost întreprinderi non-inovative, a transmis miercuri INS.

Astfel. potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în perioada 2006-2008, din sfera de cuprindere a cercetării statistice, 19,7% întreprinderi au fost inovatori tehnologici, introducând produse şi procese noi sau semnificativ îmbunătăţite, iar 13,6% au fost inovatori non-tehnologici, implementând  metode noi în practicile de afaceri ale întreprinderilor, în organizarea locului de muncă, în relaţiile externe sau metode noi de marketing.

Cele două categorii de inovatori formează întreprinderile inovative, a căror pondere în totalul întreprinderilor analizate a fost de 33,3%, numărul întreprinderilor non-inovative reprezentând 66,7%.

Din analiza datelor, rezultă că un număr de 9.986 întreprinderi au desfăşurat activităţi inovative, din care 9.827 au fost inovatori de succes, restul fiind întreprinderi cu inovări nefinalizate şi/sau abandonate.

Din rândul inovatorilor tehnologici, 2,4% au avut produse noi inovative, iar 6,6% au implementat  procese noi, în timp ce 10,3% din întreprinderi au implementat ambele tipuri de inovări, respectiv produse şi procese noi sau semnificativ îmbunătăţite. Doar 0,5% din întreprinderi au raportat inovări nefinalizate sau abandonate.

Datele INS arată că ponderea inovatorilor este proporţională cu mărimea întreprinderii. Astfel, mai mult de jumătate, adică 58,9% din numărul întreprinderilor mari, sunt întreprinderi inovative, 40,8% sunt întreprinderi mijlocii şi 29,8% sunt întreprinderi mici.

Pe activităţi economice, inovatorii de produse cu ponderea cea mai mare sunt cei din domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, cu o pondere de 5,7%, în timp ce inovatorii de procese cu ponderea cea mai mare sunt cei din domeniul producţiei şi furnizării energiei electrice, termice, gaze şi aer condiţionat. Pentru inovatorii de produse şi procese se evidenţiază domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, cu o pondere de 12,7%.

Potrivit INS, numărul întreprinderilor cu inovări organizaţionale (3955) este mai mare decât cel al întreprinderilor cu inovări de marketing (3048). Ponderea inovatorilor non-tehnologici este mai mare în servicii (21,2%) decât în industrie (20,5%). Inovările organizaţionale apar mai frecvent la întreprinderile mari (32,9%) faţă de întreprinderi mici şi mijlocii (12,3%). Aceeaşi tendinţă se manifestă şi la inovările de marketing (24,9% întreprinderi mari comparativ cu 9,5% întreprinderi mici şi mijlocii).

Achiziţionarea de maşini, echipamente şi software a reprezentat 84,6% din totalul cheltuielilor de inovare

INS informează că valoarea totală a cheltuielilor alocate pentru inovare în anul 2008 a fost de 10.264,4 milioane lei. Atât în industrie, cât şi în servicii, ponderea cea mai mare a cheltuielilor de inovare o deţine achiziţionarea de maşini, echipamente şi software. Întreprinderile din domeniul industriei au cheltuit mai mult pentru activităţi de cercetare-dezvoltare decât cele din domeniul serviciilor. Ponderea cea mai mică este cea pentru achiziţionarea de alte cunoştinţe externe (licenţe, brevete, know-how etc.).

Ponderea cifrei de afaceri a produselor noi sau semnificativ îmbunătăţite în cifra de afaceri totală a întreprinderilor a fost de 14,9%. Întreprinderile cu produse noi pentru firmă au avut o pondere de 10,5%, faţă de cele cu produse noi pentru piaţă, cu o pondere de 4,4%. În totalul cifrei de afaceri a produselor, produsele noi pentru piaţă deţin o pondere de 12,5%, produsele noi pentru firmă, de 30,0%, iar produsele neschimbate deţin o pondere de 57,5%.

Dintre întreprinderile inovative, 9,7% au primit finanţare publică pentru activităţi inovative de la diferite nivele guvernamentale (autorităţi locale sau regionale, agenţii centrale guvernamentale sau ministere, Uniunea Europeană).

Întreprinderile mari cooperează mult mai bine, comparativ cu întreprinderile mici şi mijlocii

Datele INS mai arată că doar 13,8% din totalul întreprinderilor inovative au înţelegeri de cooperare pentru realizarea activităţilor de inovare. Intensitatea cooperării în vederea realizării inovării este corelată cu mărimea întreprinderii. Întreprinderile din domeniul serviciilor cooperează mai bine decât cele din domeniul industriei. Principalii parteneri de cooperare ai întreprinderilor inovative au fost furnizorii (10,5%) şi clienţii sau cumpărătorii (8,2%). Cooperarea întreprinderilor inovative cu universităţile a fost de numai 5,1%. După locaţia geografică, cooperarea la nivel naţional este de 12,9%, la nivel european de7,6%, cu Statele Unite ale Americii – 1,4%, cu China şi India – 0,8% şi  cu alte ţări – 0,6%.

Întreprinderile inovative mari sunt mai conştiente de importanţa utilizării metodelor de protecţie a  drepturilor de  proprietate intelectuală

Totodată, dintre întreprinderile inovative, 11,8% au formulat cereri de înregistrare de marcă şi numai 4,3% din cele non-inovative, în timp ce 5,2% din întreprinderile inovative au solicitat un brevet şi numai 1,3% din cele non-inovative. Ponderea întreprinderilor mari ce solicită metode de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală a fost de 20,7% pentru înregistrarea unei mărci, 11,2% pentru înregistrarea unui desen industrial, 8,0% pentru aplicarea unui brevet şi 3,5% pentru copyright. Ponderea întreprinderilor mici şi mijlocii care solicită metode de protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală este mai mică decât cea a întreprinderilor mari.

Mai multe activităţi inovative în macroregiunea doi

Potrivit datelor INS, la nivel regional, în perioada 2006-2008, ponderea cea mai mare a întreprinderilor inovative a fost deţinută de macroregiunea 2 – 45,9%, ce include regiunile de dezvoltare Nord-Est şi Sud-Est. Macroregiunea 3, formată din regiunea Bucureşti-Ilfov şi regiunea Sud-Muntenia, se situează pe locul 2 în ierarhia macroregiunilor inovative, cu o pondere de 34,2%.

Sursa: NewsIn

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut luni certificate de trezorerie cu discont cu scadenţa la 6 luni de 295,58 milioane lei (69,4 milioane euro), pentru care plăteşte un randament mediu de 7% pe an, potrivit datelor transmise de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 750 milioane lei, de peste două ori mai mare decât suma atrasă, iar randamentul maxim acceptat a fost tot de 7% pe an. Băncile au depus cereri de cumpărare de peste 1,2 miliarde lei (283,3 milioane euro).

La licitaţia similară, cu scadenţa la 6 luni, din 5 iulie, Ministerul de Finanţe a atras 365,8 milioane lei, pentru care plăteşte un randament mediu anual de 6,99%.

În ultimele luni, Finanţele au respins o serie de licitaţii sau au atras cu mult mai puţin decât îşi propuseseră, deoarece nu au acceptat să plătească un randament mai mare de 7% pe an, în vreme ce guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) atrăgea atenţia în ultimele zile că MFP se confruntă cu bănci care nu mai vor să cumpere titluri de stat la randamente mai mici de 7-8% pe an.

Pe piaţa monetară dobânzile pe termen foarte scurt au revenit luni la nivelul dobânzii de politică monetară, de 6,25% pe an, ca urmare a începerii unei noi perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii, care a sporit cerea de lei din partea băncilor. Dobânzile la 6 luni din piaţa băncilor sunt de 6,7-7,5% pe an.

MFP şi-a propus să emită în iulie certificate de trezorerie cu discont şi obligaţiuni de tip benchmark în valoare totală de 4,65 miliarde lei, în vederea refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetar. Cu toate acestea, nu a atras decât 1,48 miliarde lei. Pentru trimestrul III, MFP are în vedere emisiuni cu o valoare totală estimativă cuprinsă între 13 şi 15 miliarde lei.

MFP anunţase anterior că vrea să atragă din piaţa locală între 11 şi 13 miliarde lei, în al doilea trimestru al acestui an, dar nu a reuşit să scoată decât 8,06 miliarde lei, din cauza nivelului ridicat al randamentelor cerute de bănci, în condiţiiile în care, în primul trimestru, MFP a atras de pe piaţa locală 12,71 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat iniţial.

În 2009, Finanţele au luat din piaţă aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decât în 2008.

Totodată, în martie 2010, România a atras de pe piaţa externă 1 miliard euro, prin obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, la o rată a cuponului de 5%. Randamentul pentru acestea a fost de 2,68 puncte procentuale peste mid-swap. Preţul a fost de 99,25% din valoarea nominală, iar randamentul de 5,18%. Finanţele au mai anunţat că, pe 28 iulie, vor să atragă de la băncile locale 400 milioane euro la un randament anual de 5%, scadenţa fiind de un an.

Ţinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).

Sursa: NewsIn

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a declarat luni că România nu poate marşa pe măsuri de ieşire din recesiune anul acesta, ci se poate axa doar pe sănătatea bugetară, iar dacă FMI nu vede o scădere de 3% în 2010, acest fapt se datorează efectului de bază.

Adrian Vasilescu a explicat că „Fondul Monetar Internaţional (FMI) pleacă de la teoria efectului de bază” când spune că o scădere economică de 3% este mult prea drastică pentru 2010.

„Anul trecut a fost o scădere foarte puternică a creşterii economice. E limpede că anul acesta avem şansa unei recesiuni mai puţin severe- şi asta e teoria FMI,” a spus, luni, Vasilescu.

Delegaţia FMI sosită azi în Bucureşti pentru a cincea revizuire a acordului stand-by are deocamdată ca ţinte de analiză rectificarea bugetară care se va face până la sfârşitul acestui an, ţinta de deficit pentru acest an, de 6,8%, precum şi ţinta pentru anul viitor de 4,4%, a explicat Vasilescu.

În prezent, însă, nu se poate vorbi despre o creştere economică, şi „nu se va putea trece la deschiderea celui de-al doilea front, ieşirea din recesiune, atât timp cât bugetul nu este sănătos”, a adăugat consilierul guvernatorului BNR.

„La începutul anului era o speranţă că în 2010 recesiunea va pleca de la noi, şi credeam că va începe o redresare după o recesiune în V”, spune Vasilescu. „S-au schimbat şi datele şi concepţiile”, spune Vasilescu, explicând că tocmai în SUA, de unde ar fi trebuit să pornească refacerea economiei mondiale, se produce o încetinire a ieşirii din recesiune.

„Indiferent de ce spun opoziţia şi puterea, anul acesta nu putem merge pe două fronturi: unul pentru sănătatea bugetului, şi unul pentru ieşirea din recesiune. Când toată lumea din Europa a ajuns la concluzia că frontul pe care trebuie să mergem este cel pentru sănătatea bugetului, când şeful Băncii Centrale Europene spune că austeritatea este frontul pe care trebuie mers, este limpede că trebuie să mergem pe un singur front: al sănătăţii bugetului”.

Vasilescu a adăugat că nici măcar FMI nu se aşteaptă să facem ceva pentru ieşirea din recesiune anul acesta, iar bazele unei noi creşteri economice vor fi puse, poate, anul viitor. În plus, intenţiile politice sunt neavenite.

„Povestea măsurilor de dreapta sau de stânga nu cred că mai e valabilă acum. Ea va fi valabilă pe termen lung….dar în momentul de faţă nu mai e loc de aşa ceva. Bugetul este acum bolnav, e pe patul de spital şi trebuie îngrijit”, a mai spus Vasilescu.

Totodată, măsurile de reducere a personalului din administraţie trebuie să plece de la premise financiare. Cheltuielile bugetare trebuie reduse, iar concedierea unei părţi a personalului bugetar este necesară, fapt pe care populaţia ar trebui să-l înţeleagă.

„Cheltuielile nu pot să depăşească veniturile la buget plus împrumuturile”, a mai spus Vasilescu, referitor la restructurarea sectorului bugetar. „Acest proces ar trebui să înceapă cu bani şi să se termine cu bani. Noi, în general, am lăsat partea de educare a publicului pe seama nu-ştiu-cui. BNR e singura instituţie care se ocupă metodic, sistematic şi planificat de educarea publicului. Avem un public needucat (din punct de vedere financiar)”, a mai spus Vasilescu.

Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat luni la Realitatea TV că estimarea BERD cu privire la scăderea economică a României cu 3% în acest an „este foarte pesimistă” comparativ cu aşteptările FMI, care în prezent se află în proces de revizuire a ţintelor macroeconomice.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a redus recent estimarea de creştere a produsului intern brut (PIB) al României, la minus 3% pentru acest an, anticipând o creştere zero pentru anul viitor.

„În următoarele zile vom avea estimările, însă înainte de a le finaliza trebuie să discutăm cu o serie de analişti, cu banca centrală, cu cei care fac previziuni aici pentru a cădea de acord în acest sens. Trebuie să continuăm să lucrăm la relansarea economiei. Este cea mai importantă provocare”, a adăugat el.

Franks a mai spus că o serie de reforme merg bine în România, iar altele trebuie grăbite. „Este adevărat că trebuie să înaintăm cu reforma pensiilor care a fost întârziată cu câteva luni şi trebuie să ne asigurăm că vom vedea implementarea reducerilor bugetare, dar vorbim de progres important în ultimele luni”, a mai spus şeful misiunii FMI în România.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a demarat luni a cincea misiune de evaluare a acordului stand-by, în urma căreia România ar urma să primească a şasea tranşă de la FMI în valoare de circa 900 milioane euro. FMI evaluează evoluţia economiei în al doilea trimestru al acestui an, vizita urmând să fie finalizată pe 4 august.

Sursa: NewsIn

Marile pieţe de capital ale continentului au închis şedinţa bursieră de luni în creştere, după publicarea unor date macroeconomice pozitive în Statele Unite, unde vânzările de locuinţe noi au crescut în iunie peste aşteptări şi în urma rezultatelor testelor de stres bancare, informează Boursorama.

Astfel, indicele FTSE 100, al bursei din Londra, a încheiat ziua cu o creştere de 0,58%, la 5.343,31 puncte, indicele DAX, al pieţei din Frankfurt, a câştigat 0,45%, la   6.194,21 puncte, iar indicele CAC 40, al bursei din Paris, a urcat cu 0,81%, la 3.636,18  puncte.

Rezultatele testelor de stres bancare publicate vineri au avut o influenţă majoră asupra pieţelor, aproape 92% din cele 91 de bănci chestionate de autorităţile europene demonstrând un nivel adecvat al lichidităţii şi solvabilităţii.

Pieţele americane de acţiuni au continuat să înregistreze creşteri în cursul şedinţei de luni, după publicarea datelor oficiale despre vânzările de locuinţe noi din luna iunie. Ele au crescut peste aşteptările analiştilor, după ce au scăzut la un nivel record în luna mai. Publicarea acestor date macroeconomice a dus la aprecierea titlurilor companiilor imobiliare. În plus, titlurile companiei de curierat rapid FedEx au câştigat luni 6% după publicarea previziunilor optimiste pentru anul în curs.

Totodată, principalii indici de pe Wall Street erau pe verde în prima parte a şedinţei de luni. Astfel, în jurul orei 18:35, ora României, Dow Jones câştiga 0,64%, la 10.491,83 puncte, indicele compozit Nasdaq creştea cu 0,78%, la 2.287,07 puncte, iar indicele extins S&P 500 creştea cu 0,80%, la 1.111,53 puncte.

Sursa: NewsIn

Piaţa de leasing din România ar putea creşte cu cel puţin 20% în acest an, la circa 30.000 -33.000 de autovehicule, în condiţile în care companiile vor să-şi diminueze costurile cu întreţinerea flotei de maşini şi urmăresc o mai bună gestionare a cheltuielilor, susţin jucătorii de pe piaţă.

La sfârşitul lui 2009, firmele de leasing operaţional administrau circa 25.000 de autovehicule.

„Leasingul operaţional are avantaje, în condiţiile în care nu imobilizează sume importante pentru achiziţia de autovehicule, astfel încât resursele financiare ale companiei sunt alocate exclusiv pentru activitatea de bază”, a declarat, pentru NewsIn, directorul general al LeasePlan România, Bogdan Apahidean. Acesta estimează că piaţa va ajunge la 30.000-33.000 de autovehicule administrate la sfârşitul acestui an.

Companiile preferă serviciile de leasing operaţional şi administrare de flote în condiţiile în care acestea oferă avantaje precum deducerea integrală a ratelor, dar şi reducerea costurilor în urma externalizării administrării parcurilor auto, susţin jucătorii din domeniu.

„Reducerea costurilor şi un control bugetar exact pentru o perioadă de 3-4 ani, plătind pe măsura utilizării vehiculului, sunt avantaje foarte importante pentru orice companie pentru care managementul flotelor nu reprezintă activitatea de bază. Astfel se explică evoluţia pozitivă înregistrată de piaţa locală de leasing operaţional”, a declarat, pentru NewsIn, Arnault Leglaye, managing director al Arval. El estimează că piaţa de leasing operaţional poate ajunge la circa 30.000 de maşini administrate la finalul lui 2010.

De asemenea, reprezentantul Arval susţine că leasingul operaţional are un mare potenţial de dezvoltare, în contextul unei industrii auto în declin şi a dorinţei companiilor de externalizare a serviciilor.

La rândul său, directorul general al ALD Automotive, Vincent Kneppert, estimează că, în acest an, piaţa de leasing operaţional poate depăşi nivelul de 26.000 de autovehicule.

În cazul leasingului operaţional, companiile pot utiliza o flotă de maşini pe o anumită perioadă de timp, în schimbul unei rate lunare fixe, care permite bugetarea cheltuielilor pe termen lung.

Pe piaţa românească de leasing operaţional activează companii precum LeasePlan România, Sixt New Kopel, ALD Automotive, Hertz Lease, Arval România, Dirent, precum şi firme ale unor companii de leasing financiar.

Sursa: NewsIn

Garda Financiară a suspendat activitatea comercială a 3.536 de societăţi în primul semestru, în creştere cu 92% faţă de aceeaşi perioadă din 2009, pentru că nu aveau case de marcat electronice şi nu au emis bonuri fiscale pentru toate operaţiunile comerciale efectuate, a anunţat duminică ANAF.

În primele şase luni din 2009, 1.842 de societăţi comerciale au fost suspendate pentru neutilizarea caselor de marcat.

„Neemiterea bonului fiscal pentru operaţiunile comerciale efectuate de către agentul economic constituie contravenţie, potrivit OUG 28/1999 republicată, se sancţionează cu amenzi cuprinse între 8.000 şi 40.000 lei şi atrage după sine suspendarea activităţii societăţii pentru o perioadă de trei luni”, se menţionează în comunicatul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

De asemenea, ANAF aminteşte agenţilor economici că neîndeplinirea obligaţiei de a se dota şi de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale constituie contravenţii sau, după caz, infractiuni. De asemenea, în această categorie mai intră emiterea de bonuri cu o valoare inferioară celei reale şi neintroducerea datelor înscrise pe rola jurnal privind tranzacţiile efectuate de la ultima închidere zilnică până în momentul ştergerii memoriei operative, se mai arată în comunicat.

Potrivit legii, clienţii trebuie să solicite şi să păstreze bonurile fiscale asupra lor până la părăsirea unităţii de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, în vederea prezentării lor la un eventual control.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Finanţelor Publice (MFP). În cadrul ANAF se organizează şi funcţionează Gardă Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), direcţiile generale ale finanţelor publice (DGFP) judeţene, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).

Sursa: NewsIn

Măsura privind recuperarea de la stat, pe baza bonurilor fiscale, a unei părți din sumele cheltuite de cetățeni pentru bunuri și servicii, s-ar putea aplica din luna octombrie 2010 sau, cel mai târziu, de la 1 ianuarie 2011, potrivit premierului Emil Boc.

”La 1 septembrie vom avea forma finală a actului normativ. Obiectivul meu ar fi ca măsura să intre în vigoare în trimestrul IV al anului 2010, cel mai târziu la 1 ianurie 2011”, a declarat Boc duminică, la postul public de televiziune.

Premierul a anunțat sâmbătă că statul va returna cetățenilor, în baza bonurilor fiscale, o parte din sumele cheltuite pentru bunuri, inclusiv pentru alimente. Și persoanele care își renovează locuințele vor putea recupera de la stat, pe baza bonurilor fiscale, o parte din banii cheltuiți cu bunurile și serviciile. Ambele măsuri urmează să fie introduse în Codul Fiscal și vizează combaterea micii evaziuni.

”Toți cei care vor avea bonuri fiscale adunate până la un anumit plafon vor beneficia de o primă din acea sumă de pentru a-i încuraja să ceară bon fiscal la diverse produse, de la pâine la lucruri foarte valoroase, foarte scumpe, pentru că, din nefericire, o formă a evaziunii fiscale este aceea că nu e dă bon fiscal”, a declarat Boc sâmbătă.

În ceea ce privește returnarea unei părți din banii cheltuiți pentru renovarea locuinței, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat că deducerea va reprezenta un procent din suma cheltuită atât cu materialele necesare renovării cât și cu mâna de lucru. Sumele de recuperat de la stat ar urma să fie scăzute din impozite.

Sursa: NewsIn

Ponderea angajamentelor administraţiei publice în produsul intern brut (PIB) a ajuns la 33,8% la finalul primului trimestru, de la un nivel de 32,1% la sfârşitul anului trecut, respectiv 24,6% la 31 martie 2009, arată datele publicate vineri de Banca Naţională a României (BNR).

„Această creştere s-a datorat în special emiterii de noi titluri în lei atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, precum şi atragerii de noi împrumuturi, ponderea fiind deţinută de creditele externe acordate de FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială
pentru finanţarea deficitului bugetar”, se menţionează în raport.

Datoriile comerciale ale administraţiei publice, exprimate ca pondere în PIB, s-au diminuat la 5,6% la finalul primului trimestru al acestui an, de la 5,8% la finalul trimestrului I din 2009.

„În ceea ce priveşte evoluţia în structură a activelor în intervalul analizat, ca pondere în produsul intern brut, menţionăm că acţiunile şi alte participaţii ale statului au crescut de la 9,4% la 9,8%, iar depozitele administraţiei publice plasate au crescut de la 3,9% la 6,4%, ca urmare a emisiunii de euroobligaţiuni efectuate de Ministerul Finanţelor Publice pe piaţa externă, în timp ce creanţele bugetare s-au diminuat de la 7,1% la 6,6%”, se mai arată în raport.

În schimb, totalul activelor administraţiei publice a crescut ca pondere în produsul intern brut la 22,8% la finalul primului trimestru al acestui an, de la 20,4% la 31 martie 2009.

Sursa: NewsIn