Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "CSSPP"

ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu conducerii CNVM, CSSPP şi CSA


Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu membrilor conducerii CNVM, CSSPP, CSA. Compensarea acestora s-a făcut până la data înființării ASF, pe baza contractelor avute cu fostele autorități.

Autoritatea de Supraveghere Financiară funcționează începând cu data de 29 aprilie 2013 prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor fostei Comisii Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Autoritatea de Supraveghere Financiară este o o autoritate administrativă autonomă, independentă, autofinanțată și exercită atribuții de autorizare, reglementare, supraveghere și control asupra segmentului de piață non-bancară determinat prin lege (piață de capital, pensii private, asigurări).

Personalul ASF nu este plătit din diversele bugete ale statului, fiind o autoritate autofinanțată. Sursele de autofinanțare provin din veniturile proprii, obținute în principal din cote aplicate asupra pe tranzacţiilor pe piața de capital, din taxele de autorizare și funcționare aplicate sau din amenzi aplicate societăților autorizate, supravegheate și reglementate.

Salariile compensatorii

Salariile compensatorii achitate foștilor conducători ai autorităților comasate în ASF (până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA) au fost plătite de către fostele entități conform contractelor încheiate la începutul mandatelor cu acestea.

Conducătorii fostelor autorități, aprobați de Parlamentul României pentru a face parte din conducerea executivă sau neexecutivă a ASF, nu vor primi salarii compensatorii în cazul în care mandatul lor va fi încheiat înainte de termenul contractual.

De la data funcționării ASF (29 aprilie 2013) și până în prezent, ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu, politica ASF fiind de a elimina orice compensație în cazul în care un membru (executiv sau neexecutiv al conducerii) își va întrerupe mandatul înainte de termen.

Politica salarială

ASF este în curs de implementare a unei noi politici salariale, în funcție de performanța personalului. Aprecierea performanței este bazată pe 3 criterii: aptitudini de specialitate și cunoștințe, aptitudini cheie, atingerea obiectivelor.

Chiar de la înființare, ASF a adoptat o politică de transparentizare în privința cheltuielilor salariale. Cel mai mare salariu din cadrul ASF este cel al Președintelui ASF, echivalentul a 14.000 de euro/lună. Salariul pentru poziția de Președinte al ASF a fost stabilit evaluând 3 criterii:

*  nivelul salarizării din Banca Națională a României;

*  nivelul de salarizare al managementului companiilor reglementate din piață (societăți de asigurări, organisme de plasament colectiv, fonduri de pensii private);

*  nivelul de salarizare al autorităților similare din Uniunea Europeană.

Începând cu prima zi de funcționare a Autorității de Supraveghere Financiară și în conformitate cu politica de resurse umane pe termen lung, Consiliul ASF a decis:

*  eliminarea tuturor sporurilor acordate membrilor conducerii de natură să distorsioneze politica salarială și care au contribuit la exagerările salariale în fostele autorități (spre exemplu indemnizația pentru fiecare ședință de Consiliu);

*  Conducerea ASF este supusă la o serie de limitări, neavând dreptul la nicio altă activitate remunerată în afara celor didactice;

*  plăți compensatorii zero în cazul întreruperii mandatului membrilor conducerii înainte de termen.

Structurare

Fostele autorități de reglementare comasate în ASF (CNVM, CSSPP şi CSA) însumau, la data înființării ASF, aproximativ 540 de persoane. Prin noua viziune de funcționare, care are în vedere maximizarea eficientizării resurselor umane, în benficiul actorilor de pe piața financiară, ASF intenţionează să reducă cu 15% numărul de personal (până la aproximativ 460 de persoane). Așezarea pe noua structură va avea ca efect o reducere a cheltuielilor de personal cu un procent cel puțin egal cu cel al reducerii nominale de personal.

Ca și până acum, personalul Autorității de Supraveghere Financiară va fi plătit din veniturile proprii ale Autorității, ASF funcționând fără aport bugetar, autofinanțată.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru ASF nu a plătit niciun salariu compensatoriu conducerii CNVM, CSSPP şi CSA

Pensii private pentru militari şi poliţişti


Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a aprobat normele modificate privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat.
Acestea stabilesc că în sistemul public de pensii a fost încadrată o nouă categorie de persoane asigurate, respectiv cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, au anunţat, joi, reprezentanţi ai CSSPP.
„Noul act cadru de aderare la Pilonul II a fost completat cu informaţii privind denumirea casei de pensii la care este înregistrat viitorul participant ca persoană asigurată în sistemul public de pensii. Odată cu intrarea în vigoare a normei, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale vor putea semna noile acte de aderare, prima etapă în vederea dobândirii calităţii de participant în sistemul fondurilor de pensii administrate privat. Ulterior, aceste acte vor trebui validate de către instituţiile de evidenţă, respectiv Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi casele de pensii sectoriale ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii”, precizează CSSPP, potrivit www.agerpres.ro.

Actele de aderare încheiate pentru această categorie de persoane, anterior aprobării noului act normativ, nu vor putea fi validate de către instituţiile abilitate în acest sens.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Pensii private pentru militari şi poliţişti

CSSPP: Fondul de garantare a pensiilor private va deveni funcţional în prima parte a anului viitor


Fondul de garantare a pensiilor private va începe să funcţioneze efectiv începând din prima parte a anului 2012, iar contribuţia iniţială va reprezenta echivalentul a 1% din capitalul social minim legal aferent autorizării pentru administrarea de fonduri de pensii private.

„În Monitorul Oficial nr. 766 din 31 Octombrie 2011, a fost publicată Legea numărul 187/2011 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private. Legea va intra în vigoare la trei zile lucrătoare după publicarea sa în Monitorul Oficial, iar în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, administratorii de fonduri si furnizorii de pensii private care deţin autorizaţie de funcţionare sunt obligaţi la plata primelor contribuţii la fond. Astfel, Fondul va începe să funcţioneze efectiv începând din prima parte a anului 2012”, se arată într-un comunicat al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Fondul de garantare este unul dintre cele mai importante elemente componente ale complexului de garanţii ale sistemului de pensii private, prevăzute în legile de bază ale Pilonului II şi respectiv Pilonului III şi, totodată, ultima etapă de definitivare a acestui mecanism de siguranţă.

Potrivit CSSPP, Fondul are rolul de a garanta drepturile participanţilor şi beneficiarilor la sistemul de pensii private şi de a compensa astfel eventualele pierderi ale acestora, atât în perioada de acumulare a contribuţiilor cât şi după deschiderea dreptului la pensie, provenite din incapacitatea administratorilor sau a furnizorilor de pensii de a onora obligaţiile asumate, oricât de mică ar fi probabilitatea apariţiei unui astfel de scenariu.

„Administratorii de fonduri de pensii private, precum şi viitorii furnizori de pensii private, în faza de plată, vor acoperi prin contribuţii din fonduri proprii cheltuielile de funcţionare ale fondului. Astfel, administratorii de fonduri si furnizorii de pensii private autorizaţi de CSSPP au obligaţia plăţii contribuţiei iniţiale, a contribuţiei anuale, respectiv a contribuţiei majorate, după caz, la Fondul de garantare, precum şi asigurarea plăţii resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor legate de administrarea şi funcţionarea Fondului de garantare. Contribuţia iniţială reprezintă echivalentul a 1% din capitalul social minim legal aferent autorizării pentru administrarea de fonduri de pensii private, respectiv autorizării pentru plata de pensii private, în timp ce calculul sumelor necesare contribuţiilor anuale se realizează prin metode actuariale”, se mai spune în comunicat.

Prin introducerea şi implementarea unui mecanism viabil şi eficient de funcţionare a sistemului de pensii private, în condiţiile unui control public transparent asupra gestionării acestora, exercitat de către CSSPP se urmăreşte asigurarea creşterii calităţii vieţii viitorilor pensionari, la un nivel mai apropiat de cel avut în perioada activă.

Organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare se stabilesc prin statut propriu, aprobat de Consiliul CSSPP, la propunerea Consiliului de Administraţie al Fondului de garantare.

Fondul de garantare este organizat astfel încât constituirea, evidenţa şi utilizarea resurselor pentru plata compensaţiei către participanţii fondurilor de pensii facultative să se facă în mod distinct faţă de constituirea, evidenţa şi utilizarea resurselor pentru plata compensaţiei către participanţii fondurilor de pensii administrate privat. Resursele financiare ale fondului vor fi şi ele investite, însă doar în instrumente ale pieţei monetare, depozite, conturi curente, titluri de stat şi alte instrumente cu grad scăzut de risc.

„Înfiinţarea Fondului de garantare reprezintă încă un pas în direcţia consolidării legislaţiei primare în domeniu precum şi o măsură absolut necesară pentru creşterea stabilităţii, siguranţei şi încrederii participanţilor în sistemul de pensii private din România”, se mai arată în comunicat.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CSSPP: Fondul de garantare a pensiilor private va deveni funcţional în prima parte a anului viitor

CSSPP crede că deductibilitatea fiscală pentru pensiile private trebuie să se majoreze


La sfârşitul trimestrului III al acestui an, un număr de 5,4 milioane persoane participau la fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II, iar valoarea activelor nete aferente celor nouă fonduri de pensii administrate privat era de 1.33 miliarde euro.

În cazul fondurilor de pensii facultative, la sfârşitul trimestrului III al acestui an, numărul participanţilor înregistraţi era de aproape 250.000 persoane. Deşi urmează un trend ascendent, activele nete se ridicau la doar 92 milioane de euro.

Specialiştii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) sunt de părere că nu întâmplător, companiile vorbesc despre caracterul neatractiv şi uneori neclar şi greu de administrat al deductibilităţii fiscale aplicabile fondurilor de pensii facultative. Deşi, în urma demersurilor CSSPP, susţinute de piaţă, deductibilitatea fiscală a contribuţiilor la Pilonul III a fost majorată, de la nivelul iniţial de 400 euro pe an (sumă cumulată din impozitele datorate de angajat şi angajator), la 800 euro pe an (cumulat angajat şi angajator), demersul nu a fost încununat de succes până la capăt pentru că încă nu se poate vorbi despre o deductibilitate totală. Contribuţiile personale ale angajatului sunt deductibile numai de la calculul impozitului pe venit, în timp ce pentru partea de contribuţie plătită de angajator, dacă există, deductibilitatea se aplică atât la determinarea bazei de calcul pentru profit, cât şi la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi a celor pentru asigurările de boli profesionale.

Regimul diferit de deductibilitate faţă de diferitele categorii de contribuţii existente îngreunează calculele salariale, pe de o parte, şi face ca pentru angajatori acordarea acestui tip de beneficiu să introducă avantaje fiscale limitate, neatractive. Mai mult, pentru participanţii care-şi plătesc individual contribuţiile, dar care, având statutul de simpli angajaţi, nu depun declaraţii anuale pentru calculul impozitului pe venit, aplicarea deductibilităţii fiscale este descurajant de complicată. Ca atare, eforturile de creştere şi clarificare a chestiunii deductibilităţii trebuie continuate.

Astfel, CSSPP consideră necesară extinderea aplicării deductibilităţii fiscale asupra tuturor contribuţiilor sociale, în limita celor 400 euro pe an, şi consideră, suplimentar, că pe viitor nivelul deductibilităţii trebuie majorat, în condiţiile în care acest lucru presupune un efort bugetar aproape nesemnificativ. În acelaşi timp, ar fi necesar un dialog mai consistent cu Ministerul Finanţelor Publice pentru simplificarea aplicării deductibilităţii fiscale, cu precădere în cazul participanţilor individuali care îşi virează singuri contribuţiile la Pilonul III şi care, în prezent, pot beneficia de deducerea fiscală în condiţii foarte dificile.

Sursa: CSSPP

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CSSPP crede că deductibilitatea fiscală pentru pensiile private trebuie să se majoreze

Pensia privată, o alternativă mai ieftină pentru stimularea angajaţilor


Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj (CCICJ) organizează în ziua de miercuri, 26 octombrie 2011, un seminar de informare a angajatorilor cu privire la importanţa pensiilor private privite atât ca instrument de responsabilitate socială cât şi ca o soluţie eficientă pentru motivarea angajaţilor. Astfel, reprezentanţii companiilor din regiune vor putea afla mai multe de la specialişti în investiţii şi protecţie socială despre modul şi măsura în care pensiile private facultative pot fi incluse în pachetele de beneficii acordate angajaţilor, pentru a deveni astfel o parte importanta din strategiile de motivare şi fidelizare ale resursei umane.

Vor fi aduse în discuţie aspecte practice privind contribuţiile angajatorilor la fondurile de pensii private Pilon II şi Pilon III, formele legale şi fiscale privind constituirea şi funcţionarea sistemului de pensii

Aşadar, odată cu introducerea pensiilor private, companiile au oportunitatea de a-şi fideliza angajaţii prin oferirea de pachete de pensii private facultative, cunoscute sub denumirea de Pilonul III, pentru care beneficiază de deduceri fiscale. O soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal este reprezentată de deductibilitatea fiscală a pensiilor private care se ridică la 400 de euro pe an pentru fiecare angajat şi la 400 de euro pe an pentru angajator, dacă acesta contribuie la rândul său pentru salariaţi.

Totodată, în cadrul seminarului, vor fi explicate si obligaţiile pe care angajatorii le au cu privire la respectarea drepturilor angajaţilor, declararea şi virarea contribuţiilor în sistemul public şi privat de pensii. Conform legii, angajatorul are obligaţia de a reţine şi de a vira în fiecare lună contribuţia datorată de fiecare angajat, participant la un fond de pensii private. Nedepunerea declaraţiilor lezează dreptul salariaţilor la pensia administrată privat.

Cât îl costă pe angajator pensia privată

Corectitudinea angajatorilor este de maximă importanţă pentru buna funcţionare a sistemului de pensii private – pensii obligatorii şi pensii facultative. Angajatorii sunt obligaţi prin lege să depună  la timp declaraţiile privind contribuţiile angajaţilor pentru pensiile administrate privat (Pilonul II).

Contribuţia la pensia facultativă poate fi plătită de salariat – din salariul brut, de către angajator – suplimentar salariului brut (sau de către angajat şi angajator, deopotrivă). Din calculele efectuate de către CSSPP, prin contribuţia la un fond de pensii facultative de 100 lei, comparativ cu o majorare echivalentă a salariului, reiese un avantaj de 25 lei, în cazul în care plata este efectuată de către salariat şi de 28,5 lei, în cazul în care plata este efectuată de către angajator.

Spre exemplu, la un salariu brut de 1.000 de lei, o majorare cu 100 de lei a acestuia ar aduce costuri suplimentare de aproape 25 lei, în comparaţie cu redirecţionarea, de către salariat, a unei sume echivalente către fondul de pensii facultative. Pensia facultativă nu îl costă nimic pe salariat atunci când se calculează CAS şi impozitul pe venit. Mai mult, în cazul în care un angajator decide să vireze unui angajat 100 de lei contribuţie lunară la fondul de pensii facultative, la un salariu brut de 1000 de lei, acesta va economisi 27 de lei cu cheltuielile, comparativ cazului majorării salariului brut cu 100 de lei. De asemenea, contribuţia la pensia facultativă este deductibilă de la plata impozitului pe profit.

Sursa: CSSPP

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Pensia privată, o alternativă mai ieftină pentru stimularea angajaţilor

CINE ŞI CUM POATE ADERA LA UN FOND DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT?


Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) repartizează la întâmplare persoanele cu vârsta de până în 35 de ani, care nu au aderat la un fond de pensii în termen de patru luni de la data la care au devenit eligibile, respectiv data înregistrării în evidenţele CNPAS cu contribuţii de asigurări sociale.

Eligibilă pentru sistemul fondurilor de pensii administrate privat este orice persoană care nu a împlinit vârsta de 45 de ani la data semnării actului individual de aderare pentru un fond de pensii administrat privat şi care este asigurată în sistemul public de pensii.

Prin actul individual de aderare o persoană îşi exercită dreptul de a fi parte la contractul de societate civilă şi la prospectul schemei de pensii private oferite de fondul de pensii, prin intermediul administratorului.

Este interzisă delegarea sau reprezentarea unei terţe persoane pentru semnarea actului individual de aderare la un fond de pensii admi nistrat privat.

De altfel, procedura de aderare la un fond de pensii administrat privat presupune: informarea asupra sistemului de pensii private; selectarea fondului de pensii unde va adera participantul; colaborarea cu un administrator de pensii sau agent de marketing de la fondul de pensii dorit pentru a adera; semnarea actului individual de aderare; dobândirea calităţii de participant la fondul de pensii prin confirmarea validării actului individual de aderare.

Ce avantaje are pensia privată?

Câştigi mai mulţi bani când ieşi la pensie. Astfel, cu cât contribuţia este mai mare, pensia va fi mai mare şi nu plăteşti impozit pentru contribuţie. În ceea ce priveşte Pilonul III, suma cu care contribui se deduce din impozitul pe venit, în limita legală. Totodată, eşti protejat financiar, iar la vârsta de pensionare, suma acumulată în cont va fi la dispoziţia ta. La fel se va întâmpla şi în caz de invaliditate permanentă. În caz de deces, moştenitorii legali vor beneficia de banii din contul tău.

Pensia privată îţi dă libertate de mişcare. Tu poţi alege fondul de pensii la care contribui, nivelul contribuţiei şi perioada în care o să cotizezi. Vei avea siguranţă, pentru că rata de rentabilitate a fiecărui fond de pensii se compară cu rata minimă de rentabilitate a fondurilor din piaţă. Dacă un fond este sub rata minimă timp de patru trimestre consecutive, administratorul pierde autorizaţia de funcţionare, iar activele vor fi transferate altui fond. Acesta nu este singurul element de siguranţă oferit de legislaţie, proprietarul fiind proprietarul activului din fondul său. Până la pensionare, dacă doreşte se poate  transfera la un alt fond de pensii administrat privat; iar după pensionare, are dreptul să utilizeze activul personal pentru încasarea pensiei private.

Sursa: CSSPP

Publicat in : CCICJ, Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CINE ŞI CUM POATE ADERA LA UN FOND DE PENSII ADMINISTRATE PRIVAT?

CSSPP a autorizat în primă fază fuziunea fondurilor OTP Strateg şi Stabil, de pe pilonul III


CSSPP a decis marţi autorizarea prealabilă a fuziunii Fondului de Pensii Facultative OTP Strateg, fond absorbit, administrat de către Onix Asigurări cu Fondul de Pensii Facultative Stabil, fond absorbant, administrat de către Generali Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private.

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) precizează că participanţii care nu sunt de acord cu prevederile prospectului schemei de pensii facultative ale fondului absorbant se vor putea transfera fără penalităţi de transfer la oricare alt fond de pensii facultativ, în termen de 45 de zile calendaristice de la data publicării anunţului privind fuziunea. Fuziunea se va putea finaliza numai la o dată ulterioară acestui termen.

„Menţionăm că procesul de autorizare a fuziunii în sistemul pensiilor facultative cuprinde două etape, prealabilă şi definitivă, potrivit prevederilor Normei nr. 1/2011 care stabileşte şi regulile privind protecţia participanţilor în această situaţie. Astfel, autorizarea definitivă a fuziunii va putea fi decisă numai după informarea participanţilor cu privire la modalitatea şi perioada de desfăşurare a procesului de fuziune a fondurilor de pensii facultative şi obţinerii acordului majorităţii participanţilor”, se mai menţionează în comunicat.

Totodată, CSSPP menţionează că administratorul fondului de pensii care urmează a fi absorbit are obligaţia de a transmite participanţilor fondului de pensii facultative documentul de informare şi consultare precum şi de a publica acest document în cel puţin două cotidiene de circulaţie naţională, pe o perioadă de cel puţin trei zile consecutive. Totodată, aceste informaţii se vor regăsi pe pagina proprie de internet a administratorilor fondurilor de pensii facultative implicate în fuziune, unde se vor menţine pe toată perioada de desfăşurare a fuziunii.

„Precizăm că, de la data comunicării deciziei de autorizare prealabilă a fuziunii fondurilor de pensii facultative, administratorului îi este interzisă încheierea de noi acte individuale de aderare la fondul de pensii absorbit”, se mai spune în comunicat.

În prezent, pe piaţa pensiilor facultative îşi desfăşoară activitatea un număr de 13 fonduri de pensii facultative şi 10 administratori autorizaţi, supravegheaţi şi controlaţi de către CSSPP. Conform ultimelor date disponibile, la finalul semestrului I 2011, în sistemul pensiilor facultative erau înscrişi 241.408 de participanţi, iar activele nete acumulate însumau aproape 385,32 milioane lei.

În aceeaşi şedinţă, Consiliul CSSPP a analizat şi aprobat autorizarea AVIVA Pensii Private – Societate de Administare a Fondurilor de Pensii Private ca societate de administrare a fondurilor de pensii facultative.

CSSPP a mai aprobat autorizarea prospectului actualizat al schemei de pensii facultative pentru Fondul de Pensii Facultative Pensia mea, precum şi autorizarea prealabilă a preluării administrării Fondului de Pensii Facultative Pensia mea de către AVIVA Pensii Private – Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private de la AVIVA Asigurări de Viaţă.

„Precizăm că operaţiunea de preluare a administrării unui fond de pensii facultative (Pilonul III) de către un administrator al unui fond de pensii administrat privat (Pilonul II) se supune prevederilor Normei nr. 8/2010 emisă de CSSPP în aplicarea Legilor de bază ale sistemului de pensii private. Astfel, în conformitate cu regulile impuse de Norma nr. 8/2010, S.C. AVIVA Asigurări de Viaţă S.A. va transmite, în scris tuturor participanţilor la Fondul de Pensii Facultative Pensia mea notificarea privind procesul de preluare a administrării acestuia de către AVIVA Pensii Private – Societate de Administare a Fondurilor de Pensii Private”, se precizează în comunicat.

În termen de 30 de zile calendaristice de la data informării, participanţii se vor putea transfera fără penalităţi la orice alt fond de pensii facultative, dacă nu sunt de acord cu preluarea administrării fondului.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CSSPP a autorizat în primă fază fuziunea fondurilor OTP Strateg şi Stabil, de pe pilonul III

CSSPP: Piaţa pensiilor private obligatorii a crescut cu 24% în primul semestru, la 5,37 mld. lei


Fondurile de pe piaţa pensiilor private obligatorii (pilonul II) administrau active nete de 5,37 miliarde lei (1,26 mld. euro) la finalul primului semestru, în creştere cu 24% faţă de decembrie 2010, în timp ce numărul participanţilor a sporit cu aproape 3%, potrivit CSSPP.

Faţă de iunie 2010, activele nete ale fondurilor de pensii private obligatorii au sporit cu 59,02%, iar numărul de participanţi a urcat cu 5,34%. La sfârşitul primului semestru, circa 5,32 milioane de persoane erau înregistrate în Registrul participanţilor.

Casa Naţională de Pensii a repartizat aleatoriu în primul semestru 114.444 de persoane, reprezentând 82,66% din totalul persoanelor care au dobândit calitatea de participant în prima jumătate a acestui an. „Ponderea participanţilor repartizaţi aleatoriu a crescut faţă de nivelul de 79,81% înregistrat la finalul lunii precedente, fiind în creştere şi faţă de luna iunie 2010, când ponderea acestora a fost de 81,80%”, se arată într-un raport al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

În perioada august 2008 – iunie 2011, în sistemul pensiilor private obligatorii au fost repartizate aleatoriu aproximativ 989.000 de persoane, reprezentând aproximativ 19% din participanţii la sistem.

„În condiţiile unei cote de contribuţie de 3% din venitul brut realizat, în luna iunie 2011 au fost virate către fondurile de pensii administrate privat 168,02 milioane lei (39,68 de milioane euro2), în creştere cu 0,72% faţă de mai 2011 şi cu 21,96% faţă de iunie 2010”, se mai arată în raport.

Astfel, în primul semestru au fost virate 926,44 milioane lei, iar în ultimele 12 luni au fost virate contribuţii în valoare de 1.723,36 milioane lei, cu o medie lunară de 143,61 milioane lei.

Contribuţia medie pe participant în luna iunie 2011 a fost de 31,55 lei, în creştere faţă de primul semestru din 2010 cu 15,78% şi cu 23,61% faţă de finalul anului trecut. CSSPP precizează că, în comparaţie cu luna precedentă, creşterea a fost cu 0,41%.

În iunie 2011, aproximativ 88,56% din activele fondurilor de pensii administrate privat erau plasate în ţară, iar restul de 11,44% erau investiţii externe, din care investiţii UE 11,41%, iar investiţii în state terţe 0,03%.

Activele totale aflate în administrare la nivelul întregului sistem de pensii private la sfârşitul primului semestru erau de 5,76 miliarde lei (1,36 miliarde euro), în creştere cu 23,58% faţă de sfârşitul anului trecut şi cu 58,05% mai mari decât în urmă cu
12 luni.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CSSPP: Piaţa pensiilor private obligatorii a crescut cu 24% în primul semestru, la 5,37 mld. lei

Fondurile de pe pilonul II şi-au mărit expunerea pe acţiuni în primul trimestru la 14,89%


Fondurile de pensii private obligatorii şi-au sporit în primul trimestru expunerea pe acţiuni din activele administrate până la 14,89%, faţă de 12,22% la sfârşitul anului trecut, potrivit unei analize a CSSPP, publicată vineri.

„În perioada analizată se remarcă o creştere a ponderii acţiunilor în portofoliul fondurilor de pensii, în condiţiile creşterii indicelui BET în primul trimestru al anului 2011 şi înregistrării unui uşor reviriment pe piaţa de capital românească”, se arată în analiza Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Astfel, la finalul primului trimestru, ponderea acţiunilor în activele fondurilor de pensii private obligatorii a ajuns la 14,89%, faţă de 12,22% la sfârşitul anului 2010 şi la 17,59%, comparativ cu 14,10% la finele anului 2010, în cazul fondurilor de pensii facultative.

„Portofoliile fondurilor de pensii rămân în continuare conservatoare, investiţiile în titluri de stat deţinând o pondere de peste 65% din activele fondurilor de pensii”, potrivit CSSPP. Această structură reflectă o politică investiţională specifică unor investitori pe termen lung, prudenţi, cu apetit scăzut faţă de risc, în condiţiile în care se urmăreşte optimizarea veniturilor de înlocuire ale participanţilor la retragerea din activitate şi asigurarea respectării reglementărilor prudenţiale.

„Contextul economic actual materializat prin revenirea ratei inflaţiei pe un trend ascendent accentuat, volatilitatea crescută a activelor de pe pieţele de capital, precum şi menţinerea incertitudinilor pe piaţa muncii autohtone determinate de necesitatea aplicării consecvente a programului economic de consolidare fiscală şi reforme structurale stabilit în cadrul acordurilor convenite cu UE, FMI şi Banca Mondială nu oferă o perspectivă pozitivă pe termen scurt în ceea ce priveşte fluxurile financiare ale fondurilor de pensii”, se mai arată în analiză.

Potrivit CSSPP, această perspectivă poate afecta câştigurile financiare ale fondurilor de pensii, precum şi performanţele investiţionale ale activelor aflate în administrare.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Fondurile de pe pilonul II şi-au mărit expunerea pe acţiuni în primul trimestru la 14,89%

Oancea (CSSPP): Fondurile de pensii private ar putea investi mai mult în acţiuni pe bursele europene


Fondurile de pensii private vor investi mai mult în acţiunile emitenţilor listaţi la bursele europene pentru a diversifica şi reduce riscul asociat, dacă numărul de emitenţi cu lichiditate adecvată de pe piaţa locală nu va creşte, a declarat miercuri preşedintele CSSPP, Mircea Oancea.

„Pe măsură ce sumele alocate investiţiilor în acţiuni cresc, pentru a diversifica şi pentru a reduce riscul de lichiditate asociat portofoliilor de acţiuni, fondurile de pensii private se vor orienta într-o mai mare măsură către acţiunile emitenţilor listaţi la bursele europene, în condiţiile în care piaţa de capital locală nu poate asigura un număr mai mare de emitenţi cu o lichiditate adecvată”, a menţionat preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.

Potrivit acestuia, investiţiile fondurilor de pensii private în acţiuni au crescut cu 2,08 puncte procentuale în două luni, la 14,43% în februarie (de la un nivel de 12,35% în decembrie 2010), inclusiv ca pondere în portofoliul fondurilor de pensii private, iar avansul s-a observat în special pe acţiunile companiilor româneşti, acesta fiind de 1,84 puncte procentuale (la 11,05% în februarie, de la 9,21% în decembrie 2010).

De asemenea, ponderea acţiunilor emitenţilor tranzacţionaţi pe bursele europene a crescut cu 0,24 puncte procentuale, la 3,38% în februarie, de la 3,14% în decembrie 2010.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Oancea (CSSPP): Fondurile de pensii private ar putea investi mai mult în acţiuni pe bursele europene

Pilon II – Plasamentele fondurilor de pensii în titluri de stat erau de 2,5 mld. lei în septembrie


Plasamentele fondurilor de pensii private obligatorii (pilon II) în titluri de stat au ajuns la 2,5 miliarde lei la finalul lui septembrie, reprezentând 64,27% din totalul activelor, arată un raport al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

„Comparativ cu sfârşitul trimestrului II al anului 2010, când ponderea titlurilor de stat pe termen lung era de 89,66% iar cea a titlurilor cu discount de 9,64%, la sfârşitul trimestrului III al anului 2010 în portofoliul fondurilor de pensii administrate privat se observă o pondere mai mare a titlurilor de stat pe termen scurt (cu scadenţa mai mică de un an) şi scăderea ponderii titlurilor de stat cu scadenţe mai mari de un an, raportul fiind de 85,13% la 14,87%”, se arată în raport.

Piaţa pensiilor private obligatorii (pilonul II) a ajuns la active nete de 3,89 miliarde lei (911 milioane euro) la sfârşitul lunii septembrie, în creştere cu 4,9% faţă de luna anterioară.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.csspp.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Pilon II – Plasamentele fondurilor de pensii în titluri de stat erau de 2,5 mld. lei în septembrie