Benzina s-a scumpit în România cu 24,4% în acest an, reprezentând cea mai puternică scumpire în rândul producătorilor de petrol din Uniunea Europeană, arată datele Bruxelles-ului, informează money.ro.

Sortimentul de benzină euro-super 95 s-a scumpit în România cu 24,4% la pompă, potrivit datelor Comisiei Europene. Doar două ţări europene au marcat o creştere mai mare a preţurilor, respectiv Grecia şi Suedia. Diferenţa este că nici una dintre cele două ţări nu are producţie internă de petrol, spre deosebire de România.

La nivel european, benzina s-a scumpit în acest an, în medie, cu 17,2%. Deşi preţurile au crescut alert, şoferii români plătesc semnificativ mai puţin decât în restul ţărilor europene.

Conform datelor Comisiei Europene, componenta taxelor şi accizelor din preţul final al benzinei s-a majorat cu 27% în 2010, ceva mai puţin decât la proprietarii de benzinării, unde scumpirea litrului de carburant a fost de 21%. Adică şi firmele, şi statul au generat aproape în egală măsură scumpirea benzinei din 2010. Deşi preţul benzinei a crescut puternic în România în acest an, datele Comisiei Europene arată că şoferii din România au al patrulea cel mai mic preţ din Uniune pentru sortimentul euro-super 95, luat drept etalon în rapoartele Bruxelles-ului.

Doar în Bulgaria, Cipru şi Letonia, benzina costă mai puţin decât în România. De altfel, carburanţii costă în România cu aproape 19% mai puţin decât media în Uniunea Europeană.

Cei mai mari jucători pe piaţa benzinăriilor din România sunt Petrom (cu circa 550 benzinării), Rompetrol (450 benzinării), LukOil România (310 benzinării), MOL România (126 benzinării) şi OMV România (cu circa 80 de benzinării).

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.newschannel.ro

Companiile din România pierd anual 222 de ore pentru a-şi plăti taxele, iar numărul de plăţi pe care le face o firmă se ridică la 113, numai contribuţiile sociale necesitând 84 de plăţi, relevă un raport realizat de Pricewaterhouse Coopers (PwC) şi Banca Mondială, citat de The Money Channel.

Cel mai mult consumă plata taxelor cu forţa de muncă, iar la fiecare plată cel mai mult durează analiza şi pregătirea cifrelor. În România, o companie plăteşte 17 taxe diferite, faţă de 11 cât este media Uniunii Europene (UE) şi de 9 cât este media la nivel global.

Totodată, în România, taxele înghit 44,9% din profitul companiilor, un procent apropiat de media din UE de 44,2%. Cheltuielile cu forţa de muncă reprezintă aproape trei sferturi din banii care merg pe taxe.

„În România avem şapte contribuţii sociale diferite care reprezintă costul companiei. În total, acestea au o pondere de 32,3% în profitul comercial, ceea ce reprezintă de două ori media la nivel global şi peste media la nivelul UE, de 28,4%,” a precizat tax partner PricewaterhouseCoopers, Susan Symons.

Cehia face anual 6 sau 7 plăţi, în timp ce în Ungaria se face o plată pe an pentru fiecare taxă. Reprezentanţii PriceWaterhouseCoopers au dat exemplul Suediei unde, deşi impozitele nu sunt deloc mici, colectarea este foarte eficientă.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.adevarul.es

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut luni certificate de trezorerie cu discont scadente în 12 luni în valoare de 1 miliard lei (233,21 milioane euro), la un randament mediu de 6,96% pe an, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 1 miliard de lei. Băncile au depus cereri de cumpărare de peste 2,29 miliarde lei.

La licitaţia anterioară cu scadenţa la un an, din 13 decembrie, Ministerul de Finanţe a atras 1,47 miliarde lei prin titluri la 12 luni, la un randament mediu de 7% pe an, potrivit BNR.

Ministerul Finanţelor Publice plănuia să atragă 4,6 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat în luna decembrie, în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, însă a scos din piaţă 6,282 miliarde lei.

Astfel, MFP a atras 13,748 miliarde lei prin titluri de stat în al patrulea trimestru şi 41,038 miliarde lei pe parcursul lui 2010. Totodată, MFP a luat din piaţă 1,31 miliarde euro prin titluri la trei ani în noiembrie, circa 1,213 miliarde euro prin titluri la un an în iulie şi a atras de pe piaţa externă 1 miliard euro în martie, prin obligaţiuni cu maturitate la cinci ani.

În 2009, Finanţele au luat din piaţă aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decât în 2008.

Ţinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).

Sursa: NewsIn

Curtea Constituţională a României dezbate marţi sesizările depuse împotriva Legii Bugetului pe 2011, cele îndreptate împotriva Legilor salarizării, a Legii educaţiei, precum şi contestaţia care vizează Legea de aprobare a OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori.

Legea salarizării unitare a personalului bugetar pentru anul 2011 a fost contestată la Curtea Constituţională a României (CCR) de către parlamentari ai PNL, în timp ce reprezentanţi ai PSD au contestat Legea-cadru a salarizării, după ce moţiunile de cenzură îndreptate împotriva celor două acte normative au fost respinse de Parlament. Guvernul şi-a asumat, pe 14 decembrie, răspunderea asupra proiectului de Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi asupra proiectului de Lege privind salarizarea în anul 2011 a bugetarilor.

Deputaţii liberali au depus pe 23 decembrie o sesizare de neconstituţionalitate pe Legea Bugetului de stat pe 2011, reclamând că acesta este fundamentat pe legi care nu sunt în vigoare şi că a fost depus târziu, peste termenul legal, lucru care a dus la limitarea prerogativelor de dezbatere a Parlamentului. Bugetul a fost adoptat de Parlament pe 22 decembrie.

Legea Educaţiei se regăseşte, marţi, pentru a treia oară în ultimele două luni în atenţia judecătorilor Curţii Constituţionale. Sesizările care urmează să fie dezbătute marţi şi care au fost amânate din 22 decembrie au fost depuse de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, şi de parlamentari ai PSD, PNL şi PC. Şi pe acest proiect Executivul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului.

Tot PNL a sesizat Curtea Constituţională în ceea ce priveşte Legea de aprobare a OUG 50/2010 privind creditarea, invocând principii ale CEDO care ar fi încălcate de acest act normativ. Camera Deputaţilor a adoptat, pe 23 decembrie, Legea de aprobare a OUG 50/2010 cu 134 voturi favorabile, 71 „împotrivă” şi 12 abţineri.

Sursa: NewsIn

Managerii firmelor româneşti anticipează că în perioada decembrie-februarie se va înregistra o relativă stabilitate a activităţii în servicii, în vreme ce construcţiile vor scădea accentuat comparativ cu cele trei luni anterioare, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, industria prelucrătoare şi comerţul cu amănuntul vor scădea moderat până în februarie.

Astfel, potrivit ultimei anchete de conjunctură a Institutului Naţional de Statistică, directorii companiilor din industria prelucrătoare estimează o scădere moderată a producţiei până în februarie, soldul conjunctural fiind de -11%.

Companiile din acest sector se aşteaptă la continuarea concedierilor (sold conjunctural -11%), mai ales în cazul întreprinderilor mari, cu cel puţin 500 de salariaţi (-15%). Cele mai afectate domenii ar urma să fie fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, metalurgie, precum şi fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -45%, -39%, respectiv -38%).

Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează o creştere moderată a acestora în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%).

Directorii firmelor au rămas destul de pesimişti cu privire la evoluţia sectorului construcţiilor, unde se aşteaptă la o scădere accentuată a producţiei (sold conjunctural -50%), dar şi o scădere a comenzilor (sold conjunctural -47%). Şi în acest sector disponibilizările vor continua (sold -37%), în special în întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Cât priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural -3%).

În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, managerii din sector mizează pe o scădere moderată a activităţii economice până în februarie (sold conjunctural -10%), pe fondul diminuării vânzărilor (-14%) şi comenzilor (sold conjunctural -11%). Totuşi, directorii prognozează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -4%) şi estimează că preţurile de vânzare cu amănuntul vor creşte (sold conjunctural +33%).

În servicii, managerii se aşteaptă la o relativă stabilitate a cererii de servicii, respectiv a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind +1%. De asemenea, companiile estimează o scădere a numărului de angajaţi (sold conjunctural -12%), mai ales întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Potrivit opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de stabilitate (sold conjunctural +5%).

Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul respondenţilor cu răspunsuri pozitive şi cel al aşteptărilor negative, indicând percepţia asupra dinamicii unui fenomen. Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative din industria prelucrătoare (2.151 firme), construcţii (1.671), comerţ cu amănuntul (2.110) şi servicii (2.546), cu marjă de eroare de +/- 5%.

Sursa: NewsIn

Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a anunţat marţi că Guvernul a decis majorarea nivelului garanţiei pentru depozitele bancare de la 50.000 euro la 100.000 euro, atât pentru persoanele fizice cât şi pentru cele juridice.

„S-a aprobat modificarea OUG 39, referitoare la înfiinţarea fondului de garantare a depozitelor bancare. De fapt, se transpune directiva UE nr 14 /2009, astfel: se majorează nivelul garanţiei pentru depozitele bancare de la 50.000 euro la 100.000 euro. De această ordonanţă beneficiază atât persoanele fizice, cât şi cele juridice ce au constituit depozite în sistemul bancar”, a declarat ministrul. El a explicat că plafonul de 100.000 euro este unul minim, băncile vând posibilitatea să mărească această garanţie pentru a atrage cât mai mulţi bani în sistem.

Potrivit lui Ialomiţianu, fondul de garantare se va suplimenta prin cotizaţia din partea instituţiilor de credite, cotizaţia fiind o cheltuială deductibilă. „Va fi şi un impact negativ asupra bugetului din 2012, estimat la 590 milioane lei”, a precizat Ialomiţianu, explicând însă că acesta este compensat prin modificarea Codului fiscal de săptămâna trecută, care are un impact pozitiv. „Deci am respectat legea responsabilităţii fiscale”, a subliniat ministrul.

Sursa: NewsIn

Venitul real al agricultorilor români a scăzut în acest an cu 8,2%, înregistrând cel mai mare declin dintre ţările Uniunii Europene (UE), alături de Marea Britanie, în timp ce, pe ansamblul blocului comunitar, venitul a crescut cu 12,3%, arată datele preliminare prezentate luni de Eurostat.

Venitul real pe agricultor s-a diminuat în 21 de state membre şi a crescut în 6.

Cele mai mari scăderi au avut loc în România şi Marea Britanie (-8,2% în cazul ambelor ţări), Grecia (-4,3%) şi Italia (-3,3%). În schimb, venitul real pe agricultor a crescut cel mai mult în Danemarca (54,8%), Estonia (48,8%), Irlanda (39,1%), Olanda (32%) şi Franţa (31,4%)

Creşterea venitului real din agricultură în 2010 la nivelul UE a fost provocată în mare parte de majorarea valorii producţiei agricole la preţuri de producător, în termeni reali, de 4,3%, în timp ce costurile de producţie au crescut, în termeni reali, cu 0,8%.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.rombel.com

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut luni certificate de trezorerie cu discont scadente la şase luni în valoare de 1,776 miliarde lei (413,98 milioane euro), la un randament mediu de 6,71% pe an, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 800 milioane lei. Băncile au depus cereri de cumpărare de peste 3,10 miliarde lei.

La licitaţia anterioară cu scadenţa la şase luni, din 6 decembrie, Ministerul de Finanţe a vândut certificate de trezorerie cu discont în valoare de 1 miliard lei, la un randament mediu de 6,88% pe an.

Ministerul Finanţelor Publice vrea să atragă 4,6 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat în luna decembrie, în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, potrivit datelor ministerului.

MFP a luat din piaţă 4,37 miliarde lei prin titluri de stat in noiembrie, precum şi 1,31 miliarde euro. În octombrie, ministerul a atras 3,096 miliarde lei, sub nivelul programat de 4,6 miliarde lei.

În trimestrul al treilea, MFP a reuşit să colecteze numai 6,52 miliarde lei din piaţa locală, cu mult sub nivelul programat de 13-15 miliarde lei.

În ultimele luni, Finanţele au respins o serie de licitaţii sau au atras cu mult mai puţin decât îşi propuseseră, deoarece nu au acceptat să plătească un randament mai mare de 7% pe an, în vreme ce guvernatorul BNR atrăgea atenţia că MFP se confruntă cu bănci care nu mai vor să cumpere titluri de stat la randamente mai mici de 7-8% pe an.

MFP anunţase anterior că vrea să atragă din piaţa locală între 11 şi 13 miliarde lei în al doilea trimestru al acestui an, dar nu a reuşit să scoată decât 8,06 miliarde lei, din cauza nivelului ridicat al randamentelor cerute de bănci. În primul trimestru, MFP a atras de pe piaţa locală 12,71 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat iniţial.

În 2009, Finanţele au luat din piaţă aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decât în 2008.

Totodată, în martie 2010, România a atras de pe piaţa externă 1 miliard euro, prin obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, la o rată a cuponului de 5%. Randamentul pentru acestea a fost de 2,68 puncte procentuale peste mid-swap. Preţul a fost de 99,25% din valoarea nominală, iar randamentul de 5,18%.

Ţinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.antena3.ro

Economistul-şef al Băncii Comerciale Române, Lucian Anghel, a declarat luni că o majorare a fiscalităţii ar putea trimite România în al treilea an de scădere economică, iar autorităţile ar trebui să-şi concentreze atenţia pe investiţii care generează venituri la buget şi creează noi locuri de muncă.

„Nu trebuie să facem greşeli majore, mai ales pe partea de fiscalitate. O majorare a fiscalităţii practic ar putea trimite România în al treilea an de scădere economică. Dar, aşa cum vedem în momentul de faţă, cred că e foarte puţin probabil, cel puţin din ce am văzut cu privire la propunerea de buget. Economia încă nu este complet refăcută şi practic acest lucru nu ar fi de dorit. Am fi unici din acest punct de vedere în Uniunea Europeană”, a declarat Lucian Anghel.

Economistul-şef al BCR susţine că economia a suferit în 2009 – 2010 şi ar fi de dorit ca orice modificare fiscală „să nu arate că am suferit degeaba prin influenţa negativă”. Potrivit acestuia, consolidarea ar trebui continuată în principal prin realizarea de investiţii care să determine venituri în creştere.

„În momentul de faţă, majorările de venituri au fost realizate prin majorarea de taxe şi impozite în general. Cred că ar trebui să ne concentrăm atenţia mai mult către inveştiţii şi să nu mai tăiem cheltuielile de investiţii, cheltuielile de capital în principal, aşa cum le-am văzut tăiate şi în 2009 şi în 2010, fiindă aceste investitii la rândul lor determină venituri care se întorc la buget, cresc locurile de muncă în sistem.  Pentru tăierea de cheltuieli este suficient spaţiu pe alte zone. Pe partea de venituri ai nevoie de acele măsuri de relansare economică capabile să genereze mai multe venituri, inclusiv o colectare mai bună”, a spus Lucian Anghel.

Reprezentantul BCR este de părere că avem nevoie „ca de aer să revenim pe creştere economică, pentru că ajută în continuare consolidării fiscale”.

Rotrivit raportului „România – Sub semnul austerităţii”, publicat luni de bancă, deficitul bugetului consolidat  ca procent din PIB în standarde locale va fi de 6,8% în 2010 şi de 5,2% în 2011, urmând ca în 2012 să coboare la 4%. Anterior, în raportul „România – Momentul adevărului”, publicat în august de către BCR, analiştii băncii estimau un deficit de 7% în 2010 şi de 5,3% în 2011, respectiv de 4,2% în 2012.

Sursa: NewsIn

Cu pasagerul 1.000.000, Aeroportul Cluj devine lider regional

Flaviu Bogdan Băiţan, clientul Tarom pentru o cursă Cluj-Bucureşti, a aflat ieri că este pasagerul cu numărul un milion al aeroportului în 2010. El a primit în dar o călătorie gratuită pentru două persoane spre orice destinaţie. Aeroportul Internaţional Cluj a depăşit ieri pragul anual de 1.000.000 de pasageri. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, şi directorul aeroportului, David Ciceo, au enumerat avantajele pe care le reprezintă această reuşită, în timp ce invitatul special al evenimentului, actorul Florin Piersic, a oferit premiul special pasagerului cu numărul 1.000.000, scrie Ziua de Cluj

Centura şi autostrada, magnet pentru investitori

Unităţi de producţie, spaţii logistice şi reprezentanţe auto s-au ridicat la intrările şi ieşirile variantelor de ocolire a municipiului Cluj-Napoca. Investitorii se orientează tot mai mult către oportunităţile oferite de şoselele de ocolire pentru reşedinţa de judeţ. Dacă tronsonul Gilău – Câmpia Turzii al autostrăzii Transilvania (A3) a absorbit o parte din traficul greu spre vest, centura Vâlcele – Apahida urmează să îl atragă pe cel către est. “Am preferat terenul datorită preţului bun şi faptului că era fără litigii. Toate suprafeţele pe care le-am văzut înainte erau cu probleme. Atunci am auzit şi ceva despre faptul că pe aici va trece şoseaua de centură, care ne avantaja. Noi speram că se va da drumul pe centură în acest an, dar s-a produs o alunecare de teren, scrie Ziua de Cluj

Constructorii: Statul ne-a omorât, statul să ne învie

Guvernul României a prins, în bugetul aferent anului viitor, investiţii de 7 miliarde de euro, din care constructorii se aşteaptă ca mare parte să fie atrasă de sectorul pe care îl reprezintă. Ironia tristă e că s-ar putea ca, din cauza datoriilor acumulate, mulți dintre ei să nu se mai poată califica pentru participarea la licitații.Până la concretizarea investiţiilor propuse de stat, construcţiile continuă să fie o piatră de gâtul PIB-ului României, cu o scădere masivă de 14,9% în trimestrul trei al acestui an. Facturile neîncasate de constructori sunt îndosariate lună de lună, iar bilanţul lunii noiembrie indica, la capitolul creanţe de recuperat, suma de 1,3 miliarde de euro, scrie Capital

Cine vrea să i se aplice OUG50 mai are maximum o lună să semneze actul adiţional cu banca

Cine are credite în derulare şi vrea să beneficieze de prevederile Ordonanţei 50/2010, care stabileşte condiţii transparente pentru împrumuturile consumatorilor, trebuie să se grăbească să semneze actul adiţional oferit de bancă, înainte ca Parlamentul să îşi dea votul final pe forma modificată.Cel mai intens discutat act nor­mativ de anul acesta, pro­iectul de lege privind Ordo­nanţa 50, urmează să fie pre­zentat joi în plenul Camerei Deputaţilor, care are rol decizional.Bancherii au fost de la bun început împotriva aplicării ordonanţei şi la creditele vechi, subliniind că trecerea la o formulă de calcul de tipul Euribor plus marjă fixă pentru dobânzile variabile, într-un moment în care indicatorul se află la minime istorice, poate conduce în viitor la costuri mai mari, scrie ZF

Europa a stat în 2010 sub zodia măsurilor dure de austeritate şi a protestelor

2010 a fost un an extrem de agitat pentru Europa, unde criza plecată din Grecia a lovit puternic în ţările de la periferia continentului, iar moneda euro şi-a arătat şi „faţa urâtă”. De fapt, anul acesta a mai dispărut un mit din folclorul economic, tot mai multe voci spunând că moneda euro riscă să se dezintegreze, o idee ce părea nebunească până anul acesta.Spania şi Portugalia sunt ultimele ţări care, sub presiunea investitorilor care le cereau preţuri tot mai mari pentru a le cumpăra obligaţiunile, au fost nevoite să adopte o serie de măsuri de austeritate dure, scrie ZF

Euro nu scade sub pragul de 4 lei anul viitor

Estimările economiştilor arată o stabilitate a cursului valutar leu/euro în 2011, în intervalul 4,1-4,3 lei. Cei care sperau într-o întărire puternică a leului anul viitor vor fi nevoiţi să aştepte până în 2012. Conform estimărilor analiştilor, în 2011 cursul valutar leu/euro va avea o evoluţie stabilă, o scădere sub 4 lei/euro fiind posibilă abia din 2012.Bancherii de la BCR afirmă că, anul acesta, cursul mediu va fi de 4,21 sau 4,22 lei/euro, în condiţiile în care media pe anul trecut a fost de 4,23 lei/euro. „Euro s-a menţinut în intervalul 4,1-4,3 lei pe acest an, şi dacă ne uităm la elementele care l-au menţinut aşa, vom vedea că tot acestea îl vor ajuta şi anul viitor”, a declarat Lucian Anghel, economistul- şef al BCR, scrie EVZ

Banca Comercială Română (BCR) a revizuit estimarea privind creşterea economică din 2010, de la -3% la -2,1%, dar a menţinut estimarea pentru 2011, de 1,2%, se arată în raportul „România – Sub semnul austerităţii”, publicat luni de bancă.

Anterior, în raportul din august, BCR revizuise estimarea privind creşterea economică din 2010 de la 1,9% la -3%. Totodată, în raportul din martie, BCR revizuise în urcare estimarea privind creşterea economică din 2010, de la 0,6% la 1,9%, mizând pe o evoluţie bună în industrie şi agricultură.

Analiştii BCR păstrează estimarea de creştere economică de 1,2% în 2011 şi de 2,3% în 2012.

„După doi ani de scădere, în care economia s-a contractat în termeni reali cu circa 9%, România ar putea să înregistreze o revenire timidă anul viitor. Iesirea din recesiune va fi anevoioasă si încă presărată cu măsuri nepopulare pe care guvernul va trebui să le implementeze în vederea atingerii ţintei ambiţioase de deficit bugetar de 4,4% (standarde locale) agreate cu FMI şi Uniunea Europeană. Guvernul s-a reangajat destul de recent (iulie) să implementeze un program de austeritate mai dur care să asigure continuarea procesului de consolidare fiscală care începuse să bată pasul pe loc”, se arată în raport.

De asemenea, analiştii BCR susţin că reducerea salariilor în sectorul public şi a unor categorii de ajutoare sociale cu 25%, respectiv 15%, pe fondul unui sentiment în consum extrem de negativ, a avut drept rezultat amplificarea ritmului de scădere a consumului gospodăriilor în trimestrul III 2010.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.arhivafoto.ro

Cu prilejul Sfintelor Sărbători de iarnă şi a Noului An 2011, administratorii societăţii comerciale ASCONSULTING şi colectivul de redacţie al Gazetei Afacerilor adresează tuturor oamenilor de afaceri cele mai alese urări de sănătate, fericire, şi un an mai bun, mai prosper.

La mulţi ani!

Grupul farmaceutic A&D Pharma, care deţine cea mai mare reţea de farmacii din România, Sensiblu, va propune în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din 31 ianuarie 2011 delistarea companiei de la Bursa din Londra, potrivit Convocatorului publicat pe site-ul companiei.

Totodată, 28 februarie 2011 este data propusă a fi ultima zi de tranzacţionare a acţiunilor A&D Pharma.

„Listarea companiei fusese menită să creeze o piaţă activă în valorile mobiliare ale A&D Pharma, pentru a permite companiei accesul la o circumscripţie mai largă de investitori şi pentru a crea o monedă de achiziţie. Având în vedere lichiditatea foarte limitată în certificatele globale de depozit, Consiliul a ajuns la concluzia că societatea nu a atins aceste obiective. În plus, directorii executivi ai companiei sunt obligaţi să petreacă timp valoros şi energie în menţinerea listării şi să se supună cerinţelor asociate de reglementare, iar compania continuă să suporte costurile curente de listare”, se arată în anunţ.

De asemenea, pe ordinea de zi a adunării acţionarilor este şi propunerea privind reducerea capitalului companiei, prin scăderea valorii unei acţiuni nominale de la un euro la 0,01 euro.

A&D Pharma este prima companie cu activităţi în România ce este listată la Bursa din Londra (London Stock Exchange), începând din octombrie 2006. La acea vreme, compania avea o capitalizare de piaţă de 400 milioane euro, potrivit datelor de pe site-ul bursei londoneze.

Grupul A&D Pharma şi-a sporit vânzările în România cu 27% în primele nouă luni ale acestui an, la 1,96 miliarde lei, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, când acestea se situau la 1,54 miliarde lei.

A&D Pharma Holdings NV este o companie de tip holding înregistrată în Olanda, care are activităţi numai în România şi controlează A&D Pharma Holdings SRL, cea mai mare activitate farmaceutică integrată de distribuţie, servicii de vânzare şi marketing, precum şi a vânzării cu amănuntul a produselor farmaceutice în România. Fondată în 1994, compania distribuie produse farmaceutice, servicii de vânzare şi marketing pentru medicamente OTC, produse de îngrijirea sănătăţii şi medicamente eliberate pe bază de prescripţie medicală din România, „Mediplus”, şi cea mai mare reţea naţională de farmacii din România, „Sensiblu”.

La 30 septembrie 2010, Sensiblu număra 233 de farmacii în România.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.hipo.ro

Cele două mari companii ce vor rezulta prin reorganizarea sectorului energetic din România, giganţii Electra şi Hidroenergetica, vor fi înfiinţate spre sfârşitul primului trimestru al anului viitor (luna martie), a declarat pentru NewsIn administratorul proiectului Electra, Constantin Bălăşoiu.

„Noi sperăm să le punem în funcţiune spre finalul primului trimestru. Mai ales că noi (Complexul Energetic Craiova, unde Bălăşoiu este director general, n.r.) deja am câştigat definitiv şi irevocabil procesul cu Fondul Proprietatea, care solicitase acţiuni gratuite pentru a-şi majora participaţia la C.E. Craiova şi la Nuclearelectrica, astfel că nu vedem alte impedimente în calea înfiinţării celor două companii”, a precizat Constantin Bălăşoiu.

Altfel, acesta a afirmat că societatea pe care o conduce, Complexul Energetic Craiova, a sistat proiectul grupului nou de 500 MW, pe care vroia să îl construiască la companie, până la înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica. „Şi aceasta pentru că era vorba de o investiţie în cadrul unui holding, în cadrul Electra, aşa că vom aştepta punerea în funcţiune a acesteia, ca să putem da drumul la proiect”, a menţionat Bălăşoiu.

Termenul iniţial de punere în funcţiune al celor două mari companii energetice fusese anunţat de autorităţi pentru 1 iulie.

Electra SA ar urma să fie formată din complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Craiova, Nuclearelectrica, SH Râmnicu Vâlcea, SH Sibiu, SH Târgu Jiu, sucursale (fără personalitate juridică) din structura Hidroelectrica, filiala Hidroserv Râmnicu Vâlcea, din structura Hidroelectrica, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO).

Hidroenergetica va fi alcătuită din Electrocentrale Deva, Electrocentrale Bucureşti, sucursale din structura Termoelectrica (S.E. Paroşeni şi Termoserv Paroşeni), sucursale din structura Hidroelectrica (SH Bistriţa, SH Buzău, SH Cluj, SH Curtea de Argeş, SH Haţeg, SH Porţile de Fier, SH Oradea, SH Sebeş şi SH Slatina), filiale ale Hidroelectrica (Hidroserv Bistriţa, Hidroserv Slatina, Hidroserv Porţile de Fier, Hidroserv Curtea de Argeş, Hidroserv Sebeş, Hidroserv Haţeg şi Hidroserv Cluj), parte din Compania Naţională a Huilei după restructurare.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.bloombiz.ro

Organizaţiile patronale UGIR-1903 şi CONPIROM susţin initiativa de promovare a unui act normativ care prevede introducerea măsurii eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale restante ale firmelor pe o perioadă de maxim cinci ani şi acordarea de facilităţi contribuabililor buni-platnici.

Astfel, potrivit unui comunicat transmis duminică de cele două organizaţii,  împreună cu deputatul PSD Mugurel Surupăceanu, în calitate de iniţiator al propunerii legislative, „promovarea acestui act normativ vine in sprijinul agenţilor economici prin introducerea eşalonării la plată, reprezentand o soluţie „anti-criză” pe termen mediu ce va conduce atât la creşterea încasărilor la bugetul de stat cât şi la salvarea de la faliment a sute de mii de firme. Eşalonarea la plată se va putea derula pe o perioadă de maximum 5 ani, cu un interval de graţie de 6 luni, şi se va adresa contribuabililor care îndeplinesc condiţia depunerii tuturor declaraţiilor fiscale, a cazierului judiciar nealterat şi a neînceperii procedurii de insolvenţă”.

Totodată, propunerea privind acordarea de facilităţi fiscale agenţilor economici buni-platnici este văzută ca o soluţie „anti-criză” pe termen scurt, limitată doar la anii 2011 şi 2012 în care se estimează că se vor mai resimţi încă efectele recesiunii economice.

„Eşalonarea obligaţiilor fiscale restante va fi strict reglementată, atât la nivelul statutului contribuabililor, al condiţiilor de acordare (dobânzi, garanţii etc.) cât şi al aplicabilităţii propriu-zise în sistemul naţional de administrare fiscală, astfel încât să eficientizeze pe termen lung relaţia statului cu agenţii economici”, se mai spune în comunicat.

În plus faţă de măsura eşalonării la plată pentru agenţii economici care înregistrează datorii la bugetul de stat, în opinia iniţiatorilor actului normativ se impune şi acordarea de facilităţi fiscale pentru agenţii economici buni-platnici, în sensul în care contribuabilii care achită integral şi la termen toate obligaţiile fiscale curente scadente în intervalul  1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2011 beneficiază de reducerea  cu 1/12 din fiecare obligaţie fiscală.

De asemenea, progresiv, pentru cei care îşi respectă astfel îndatoririle faţă de stat, este prevăzută acordarea unei bonificaţii de 5% în anul 2012, lunar, pe tot parcursul anului,  pentru fiecare obligaţie achitată la timp.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.presaonline.com

Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor a adoptat duminică un raport de admitere asupra OUG 58/2010 privind majoararea TVA la 24%, fără amendamente, urmând ca proiectul de lege să intre în atenţia plenului.

Preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Cameră, Viorel Ştefan, a anunţat că adoptarea OUG 58 priveşte o condiţionalitate a FMI de a fi adoptată majorarea TVA la 24% până la sfârşitul acestui an în Parlament. În acelaşi timp, a fost adoptată în comisia de buget-finanţe OUG 54 referitoare la măsuri de combatere a evaziunii fiscale.

NewsIn a semnalat duminică faptul că Ministerul Finanţelor Publice ar fi primit o „semnalare” referitoare la faptul că OUG 58 referitoare la majorarea TVA trebuie adoptată de către Parlament până la finele acestui an, ca şi condiţionalitate a acordului încheiat de România.

„Între condiţionalităţile cu FMI, pe lângă Legea salarizării şi bugetul de stat se mai numără şi Ordonanţa pentru majorarea TVA la 24%, care ar trebui adoptată prin lege, de Parlament, până în luna ianuarie, când are loc board-ul Fondului. MFP ne-a semnalat acest lucru şi sperăm să trecem ordonanţa prin plen în timp util”, au declarat pentru NewsIn surse parlamentare, menţionând că experţii FMI le-ar fi amintit acest lucru celor din MFP.

Subiectul nu a fost încă abordat în Coaliţie.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, la sfârşitul lunii august, proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2010 privind Codul fiscal şi alte măsuri financiar fiscale, în varianta transmisă Parlamentului de Guvern.

Principala modificare a proiectului o reprezintă majorarea TVA de la 19% la 24%, dar OUG include o serie de alte modificări privind impozitarea unor serii de venituri precum dividendele ori câştigurile din jocurile de noroc.

Ajunsă la Camera Deputaţilor, care este decizională, OUG a primit drept termen de depunere a amendamentelor 8 septembrie 2010, iar termenul de depunere a raportului a fost stabilit pentru 14 septembrie 2010.

Până la sfârşitul lunii octombrie, actul normativ a fost avizat favorabil de Comisia juridică, cea pentru învăţământ şi cea pentru industrii, în timp ce Comisia de politică economică şi cea de muncă au transmis avize negative.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www1.romanialibera.ro