În data de 10 octombrie 2014 se va organiza la Hotel Intercontinental – București, Conferința Națională „Achizițiile Publice în România – ediția a IX-a”.

Accesând link-urile de mai jos găsiți pliantul de prezentare al conferinței și formularul de înscriere.

Formular de inscriere

Pliant prezentare conferinta_Achizitiile publice in Romania

Sursa: Proiect conta-plus

Şeful guvernului austriac, cancelarul social-democrat Werner Faymann, s-a declarat în favoarea constituirii unei uniuni bancare europene, cu reguli stricte de control. Declaraţia vine după ce Spania a cerut sprijin pentru bănci, iar zona euro a convenit să îi acorde până la 100 de miliarde de euro.

„Crearea euro în lipsa instrumentelor necesare de control a fost cu siguranţă o eroare. Statele Unite au o datorie mult mai mare decât cea a Europei, dar dispun de instrumentele necesare pentru administrarea ei„, a declarat Faymann publicaţiei Kurier et Osterreich. Acesta a mai spus că trebuie stabilite măsuri eficace de creştere economică în zona euro, iar fondurile europene care nu au fost accesate să fie investite în programe care creează locuri de muncă.

Mai mulţi lideri ai partidului liberal german FDP, aliat de guvernare al cancelarului german Angela Merkel, dar şi reprezentanţi ai conservatorilor din CDU sunt împotriva ideii unei uniunii bancare europene, considerând că ar fi o nouă posibilitate pentru „sifonarea” solvabilităţii Germaniei, informează www.mediafax.ro

O astfel de uniune, promovată de Comisia Europeană  şi Banca Centrală Europeană, ar consta în supravegherea centralizată a băncilor şi un mecanism comun de garantare a depozitelor de economii.

PIB României ar avea un potenţial de creştere de 3,6% pe an dacă s-ar realiza o absorţie de 60% a fondurilor europene. În cazul în care această absorţie nu este îndeplinită, PIB-ul va avea o ascensiune de 2% pe an, potrivit unei analize denumite “Prioritizarea politicilor Uniunii Europene prin prisma avantajelor produse de acestea pentru România, în perspectiva participării la negocierile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a bugetului comunitar”, comunicate de Centrul Român de Politici Economice.

De la începutul anului şi până în data de 25 mai, valoarea plăţilor efectuate către beneficiarii de fonduri europene a fost de aproape 3,7 miliarde lei, în avans cu 2,6 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă din 2011, şi aproximativ 1 miliard în comparaţie cu 2010. Din 2007 şi până în acest moment s-au plătit 17,3 miliarde lei.

Cu puţin timp în urmă, ministrul Leonard Orban a declarat că gradul de absorbţie efectiv a ajuns la 9,18%, ceea ce înseamnă că România a atras 1,76 miliarde euro din cele 19,2 miliarde euro disponibile pentru perioada 2007-2013, potrivit unei analize a portalului www.businessday.ro

Regiunea de Nord-Vest a României, din care face parte şi judeţul Cluj, a pierdut 266 milioane de euro prin proiectele respinse pentru finanţare europeană. Proiectele contractate pentru fonduri europene au înregistrat o valoare de 337 milioane euro. Pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest au fost alocate 488 de milioane de euro prin Programul Operaţional Regional.  Pe cele cinci axe de finanţare s-au depus 1.115 proiecte cu o valoare totală de aproape 994 milioane euro.

Potrivit reprezentanţilorAgenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vest, principala cauză a respingerii proiectelor pentru accesarea de finanţare europeană o reprezintă problemele legate de proprietate, întrucât beneficiarii nu pot susţine cu documente drepturile asupra terenurile unde vor să întreprindă lucrări.

Prin modificarea Programului Operaţional Regional, clădirile de vor primi fonduri europene nerambursabile pentru creşterea performanţelor energetice. Vizate sunt construcţiile realizate în perioada 1950-1990, în special cele locuite de persoanele expuse riscurilor sociale.

Guvernul are acordul de principiu al Comisiei Europene (CE) pentru a finanţa, în actualul exerciţiu financiar, prin Programul Operaţional Regional, lucrări de creştere a eficienţei energetice la blocurile de locuit.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a transmis Comisiei Europene în data de 26 aprilie 2012 o variantă a schemei de finanţare pentru eficienţa energetică împreună cu scrisoarea de răspuns a autorităţii române la cererile de clarificare ale CE, potrivit www.mediafax.ro. Vor fi finanţate imobilele din oraşele din România care fac parte din cadrul Axei prioritare 1 a POR, prin introducerea unui nou domeniu major de intervenţie: “Sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a clădirilor de locuit”, se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Ministerul Economiei a anunţat joi că ministrul de resort, Daniel Chiţoiu, a semnat două contracte de finanţare cu fonduri UE, pentru modernizarea reţelei de distribuţie a gazelor din Cluj-Napoca, în valoare de 54,81 milioane lei, şi construirea unei unităţi de cogenerare (43,9 milioane lei) în judeţul Alba.

Contractele pentru proiectele finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice au fost semnate marţi, informează www.mediafax.ro.

E.On Gaz a anunţat luna trecută că inteţionează în următorii  3 ani înlocuirea a 160 Km din sistemul de distribuţie a gazelor din municipiul Cluj-Napoca, reprezentând un sfert din reţeaua oraşului. Valoarea acestei investiţii a fost estimată la 90 milioane euro.

Şeful statului, Traian Băsescu, a declarat că a propus la Consiliul European să se analizeze posibilitatea de extindere a perioadei de utilizare a fondurilor europene până în 2016, flexibilizarea utilizării banilor de pe un program pe altul, precum şi ca finanţări BEI să nu fie considerate componentă a deficitului.

„Pentru a diminua riscul ca România să nu cheltuiască toată suma alocată pe fondurile structurale, am propus Comisiei şi Consiliului să analizăm în perioada următoare posibilitatea extinderii termenului de utilizare a banilor din bugetul 2007-2013 cu trei ani, deci nu până în 2015, ci până în 2016. Astfel am diminua în mod considerabil riscul ca România să nu utilizeze toţi banii şi să ne putem apropia de un procent de 100% al alocaţiei din bugetul 2007-2013″, a menţionat Băsescu, citat de www.mediafax.ro.

Preşedintele a mai adăugat că, în vederea creşterii economice, se discută asupra posibilităţii de a transfera fonduri de pe un program pe altul. Băsescu a făcut referire în acest caz la problema POSDRU, und ear putea exista problem în derularea programului.

Polonia, ţară-exemplu în privinţa absorbţiei fondurilor europene, care îşi încheie cu succes primul mandat la preşedinţia UE, încurajează România să aibă o cooperare bilaterală mai bună pe această temă, secretul fiind crearea unei infrastructuri eficiente,potrivit ambasadorului polonez la Bucureşti.

„Încurajăm o mai bună cooperare în domeniul absorbției fondurilor europene. Avem experiență, organizații și instituții din Polonia sunt pregătite să împărtășească această experiență cu partenerii români și de aceea încercăm să-i aducem împreună, pentru a putea avea acest schimb de experiență”, a declarat ambasadorul Marek Szczygieł într-un interviu acordat agenţiei NewsIn.

„Nu, nu o să vă dăm lecţii, ci vrem să vă arătăm cum să evitați unele greșeli, cum să eliminați anumite bariere, deoarece am impresia că unele lucruri nu sunt atât de complicate”, a ţinut să precizeze ambasadorul.

El a spus că şi Polonia a avut probleme cu absorbţia fondurilor, la început, dar odată ce a creat un sistem de lucru, situația s-a îmbunătățit semnificativ. „Ce e important este crearea unei infrastructuri eficiente. În situația noastră, modelul adoptat – centralizarea absorbției fondurilor – s-a dovedit a fi foarte eficientă”, a menţionat ambasadorul Marek Szczygieł.

Secretul succesului economic polonez – „Nu am descoperit o formulă magică”

Întrebat cum a reuşit Polonia să treacă aproape neafectată de criza economică, ambasadorul a dat asigurări că nu există o „formulă magică”, ci o combinaţie de mai mulţi factori, între care un rol important revine stabilităţii politice, dar şi spiritului societăţii poloneze în general – solidară, optimistă, încrezătoare în forţele proprii – şi faptului că economia poloneză se bazează foarte mult pe întreprinderile mici şi mijlocii, mai puţin afectate de ceea ce se întâmpla pe plan extern. „Avem o piața internă destul de mare, 38 milioane de consumatori, am reușit să păstrăm cheltuielile sub control și avem deja în Constituție această regulă de aur: 60% nivelul datoriei publice”, a arătat ambasadorul. „Continuăm procesul reformelor interne și folosim în mod eficient fondurile europene, al căror nivel de absorbție este foarte mare”, a reliefat diplomatul.

În acelaşi timp, Polonia a avut de plătit un preţ. „Spre exemplu, avem un nivel destul de ridicat al șomajului, de două ori mai mare decât în România, nu este ceva de care să fim foarte mândri, dar am reușit să menținem un nivel de creștere destul de stabil și sperăm că nivelul Produsului Intern Brut va ajunge la 4% sau chiar puțin peste, ceea ce pentru standardele europene este destul de bine”, a spus diplomatul.

Întrebat dacă în condiţiile crizei datoriilor suverane din Europa, care a zguduit din temelii încrederea în moneda europeană, Polonia mai vrea să adere la euro, Marek Szczygieł a spus că acesta este o decizie politică, iar Varşovia preferă să adere la „momentul potrivit, când condițiile din zona euro vor fi mai promițătoare” și vor permite o aderare fără probleme semnificative. „În cazul Poloniei, suntem a șasea economie din UE și pentru zona euro este probabil mai ușor să pareze posibilele șocuri legate de aderare ale unor economii mai mici. Dar în cazul Poloniei trebuie să fim foarte atenți. Dar vrem să aderăm, de aceea am acceptat Pactul Euro Plus, pentru că vrem să fim la masa deciziilor și vrem să luăm parte la împărțirea responsabilităților privind viitorul zonei euro”, a asigurat ambasadorul.

Preşedinţia poloneză a UE – „Am fost cu picioarele pe pământ”

În ceea ce priveşte primul mandat al Poloniei la preşedinţia Consiliului European, care se încheie la 31 decembrie, ambasadorul a subliniat că s-a desfăşurat într-o perioadă foarte dificilă, dar Varşovia a confirmat abilitatea noilor state membre de a-și asuma astfel de responsabilități. „Am încercat, cu oarecare succes, să eliminăm această percepție – că sunt state membre mai bune și state membre nu atât de bune. Diviziunea este acum ușor diferită decât era în urmă cu câțiva ani. Observăm economii performante și economii mai puțin performante și dacă ne uităm la cifrele din trimestrul al treilea al acestui an, Polonia, Suedia și România sunt printre cele mai performante economii din UE”, a punctat şeful misiunii diplomatice poloneze.

Întrebat dacă societatea poloneză este pregătită să accepte controlul bugetar al Bruxelles-ului, Marek Szczygieł a recunoscut că nu va fi o decizie uşoară, pentru că polonezii ţin foarte mult la suveranitatea lor. „În același timp, avem un puternic sentiment de solidaritate și am considerat că așa trebuie procedat în momentul de față”, a explicat diplomatul. El este, însă, de părere că e prematur să se vorbească despre Statele Unite ale Europei. „Depinde de cetățenii noștri să decidă forma viitoare a UE. Nu  sunt sigur că suntem pregătiți pentru o idee atât de îndrăzneață”, a menţionat ambasadorul.

Deşi, în mare măsură, priorităţile preşedinţiei poloneze au fost eclipsate de criza economică, Varşovia a reuşit aproape în tot ceea ce şi-a propus. „Am avut un plan bine pregătit, nu am fost prea ambițioși, am fost cu picioarele pe pământ și am avut țeluri realiste. Am identificat drept priorități trei sectoare: creștere economică, deschidere și securitate. În toate aceste domenii am obținut tot ceea ce se putea obține”, a explicat ambasadorul secretul succesului mandatului polonez la conducerea UE.

Totuşi, există o insatisfacţie – cea legată de aderarea României la Schengen. Ambasadorul dă însă asigurări că, mulţumită eforturilor poloneze, o decizie va interveni până la urmă, probabil în prima jumătate a anului viitor.

Parteneriat strategic – Nicio companie poloneză mare nu pleacă din România, niciun investitor român nu e prezent în Polonia

În ceea ce priveşte parteneriatul strategic pe care Polonia îl are cu România, Marek Szczygieł atrage atenţia că „o precondiție pentru implementarea efectivă a acestui plan este trecerea de la declarațiile politice la faza de implementare și implicarea unui număr mai mare de instituții, persoane, organizații. Dacă vom reuși să avem o astfel de rețea de contacte, cred că nu vom mai avea nevoie de o stimulare suplimentară. Fără  intervenția politicului, vom avea o cooperare normală și stabilă între cele două țări”, subliniază diplomatul.

El a reamintit că Polonia este printre primii zece parteneri comerciali ai României, dar ar fi de dorit să existe mai multe investiții. „Avem câteva investiții poloneze în România și am vrea și investiții românești în Polonia”, a spus ambasadorul, în condiţiile în care până acum investitorii români au ocolit Polonia. „Există o prezență românească, dar nu putem vorbi de investiții. Este mai degrabă un fel de reprezentare a companiilor românești. Există potențial”, afirmă Marek Szczygieł.

Întrebat dacă investitorii polonezi s-au plâns de corupţia şi birocraţia din România, ambasadorul a admis că „sunt ceva plângeri”, dar a adăugat că „nu sunt probleme mai mari decât ale altor firme din alte țări. Nu se confruntă cu nicio discriminare, ci au plângeri obișnuite, dar cred că pot lucra aici foarte bine și problemele nu sunt de o așa magnitudine, încât să le împiedice să fie prezente aici”, asigură ambasadorul.

El a mai spus că nu a auzit vreo companie poloneză mare declarându-și intenția de a pleca din România, ci mai degrabă a observat un interes în creștere al unor firme care vor să intre pe piața românească. „Condițiile din România nu sunt percepute de companiile poloneze ca fiind negative”, a insistat Marek Szczygieł. „Poate pentru că avem mentalități destul de apropiate și tradiții similare, în sensul bun al cuvântului. Am reușit să trecem peste criza economică în Polonia și oamenii noștri de afaceri nu sunt atât de vulnerabili la condiții diferite față de cele din țara lor”, a explicat şeful misiunii diplomatice a Republicii Polone în România.

Moldova – Trebuie să vedem stabilitate şi reforme, trupele străine trebuie să fie retrase

Polonia cooperează foarte strâns cu România pentru a sprijini Moldova în perspectiva sa europeană, dar trebuie să vedem progrese semnificative în ceea ce priveşte reformele din această ţară, iar cetăţenii ei trebuie să asigure stabilitate polică şi buna funcţionare a instituţiilor politice, spune ambasadorul Poloniei la Bucureşti.

Întrebat dacă ar putea intra Republica Moldova în UE atât timp cât are pe teritoriul său trupe rusești, diplomatul a spus că speră ca „acest conflict transnistrean să fie rezolvat pentru a fi asigurată integritatea teritorială a Republicii Moldova și să fie retrase toate trupele străine de pe teritoriul Republicii, care sunt staționate fără acordul autorităților legitime ale statului moldovean. Aceasta este poziția UE în ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean”, a subliniat Marek Szczygieł

Scut antirachetă – Nimic nou în ameninţările Rusiei

Depre noile ameninţări ruse referitoare la scutul antirachetă, ambasadorul spune că, din punctul său de vedere, nu este nimic nou, dar ar fi de preferat un dialog şi o cooperare normale. „Rusia nu trebuie să se teamă de amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă, pentru deciziile au fost luate împreună, în urmă cu un an, la summitul NATO de la Lisabona și Rusia este pe deplin conștientă de capacitățile acestui sistem”, a subliniat ambasadorul.  El consideră că amplasarea unor rachete Iskander în Kaliningrad ar putea fi doar un gest simbolic, pentru că aceste rachete nu ar avea nicio valoare militară în acest amplasament. „Este mai degrabă un joc și nu vrem să luăm parte la acest joc”, a punctat Marek Szczygieł.

Polonia nu este îngrijorată nici de revenirea foarte probabilă a lui Vladimir Putin la conducerea Rusiei, însă cere alegeri libere şi corecte.”Am cooperat cu Vladimir Putin în timpul mandatelor sale și vom coopera cu orice lider rus, așa că nu trebuie să ne temem de această posibilă schimbare în fruntea Rusiei. Ținând cont de recentele experiențe de la alegerile parlamentare, așteptăm un proces electoral democratic și liber, care să permită derularea nestingherită a campaniilor electorale, să nu fie limitate dezbaterile în mass-media, și care să le permită cetățenilor să aleagă cu adevărat și (…) alegerile parlamentare n-au arătat că acest sistem electoral necesită încă îmbunătățiri. Aș vrea să vedem aceste îmbunătățiri până la alegerile prezidențiale”, a accentuat ambasadorul.

La nivel bilateral, relaţia polono-rusă se bazează, în ultimii ani, pe un „parteneriat solid și pragmatic”, care ar putea aduce, până la sfârşitul anului, semnarea unui acord de mic trafic la frontieră pentru Kaliningrad şi un regim liberalizat de vize. Ambasadorul a arătat că una dintre cheile acestui succes în relaţia bilaterală a fost stabilirea unor „instrumente de dialog”, dar nu numai la nivel interguvernamental, ci și la nivelul contactelor între intelectuali. „Am reușit cu foarte mult succes să rezolvăm probleme din trecut și am stabilit un sistem non-guvernamental pentru dialog și continuăm această abordare pragmatică. Spre exemplu, în ceea ce privește enclava Kaliningrad, sperăm să semnăm un acord bilateral pentru permise de trecere de frontieră până la sfârșitul acestui an şi la un regim fără vize pentru locuitorii Kaliningradului şi ai regiunilor din nord-estul Poloniei, ceea ce va permite o cooperare mai strânsă şi contacte interumane mai intensificate. Țin la această abordare pragmatică și dacă această atitudine a Rusiei continuă și după alegeri, avem șanse bune să avem un dialog între Rusia și UE și în viitor”, a conchis ambasadorul Poloniei la Bucureşti.

„Nu ne temem de cooperarea dintre Rusia şi Germania”

„Nu ne temem de cooperarea dintre Rusia și Germania”, declară ambasadorul Marek Szczygieł în interviul pentru NewsIn. „Germania este partenerul nostru strategic, ferm ancorat și integrat în UE. În urmă cu (trei – n.r.) săptămâni, la Berlin, ministrul nostru de externe a spus că pentru prima dată, ne este mai teamă de o Germanie indecisă decât de o Germanie mai puternică. Avem nevoie de rolul important al Germaniei în UE”, a arătat ambasadorul Marek Szczygieł. În același timp, el spune că există interese economice evidente ale Germaniei, care ar trebui luate în considerare.

„Cred că putem spune clar că Polonia, pentru prima dată după multe decade, se simte mult mai în siguranță și este mai încrezătoare în propriile forțe ca membru puternic al NATO, actor important în UE, având relații bune cu toți membri UE și cu vecinii estici. Situația este mult mai bună decât era în trecut”, a rezumat ambasadorul paradigma politicii externe a Varşoviei.

Închisorile CIA – „Din moment ce nu avem dovezi clare este mai bine să nu facem niciun fel de speculații”

Despre tema recurentă a presupuselor închisori CIA din Polonia şi România, ambasadorul Marek Szczygieł declară că, în privinţa Poloniei, singurul comentariu pe care îl poate face este că ancheta Procurorului General este în desfășurare. „Nu pot face comentarii, pentru că respect foarte mult independența procurorului nostru”, a explicat diplomatul.

Întrebat dacă afectează aceste dezvăluri imaginea SUA, a României și a Poloniei sau relația dintre ele, Marek Szczygieł spune că aceste relații sunt suficient de puternice pentru a rezista. „E bine să ții întotdeauna cont de opiniile presei. Starea actuală a relațiilor noastre este foarte bună, atât a Poloniei cu SUA, cât și a României cu SUA și nu cred că aceste relații sunt vulnerabile în fața oricărei opinii sau suspiciuni temporare. Din moment ce nu avem dovezi clare este mai bine să nu facem niciun fel de speculații”, a punctat ambasadorul.

Experienţa cu investitorul chinez – „O lecţie de învăţat”

Ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczygieł, mai spune, în interviul pentru NewsIn, că experienţa mai puţin plăcută pe care guvernul ţării sale a avut-o cu o firmă chineză ce s-a retras dintr-un contract câştigat nu a afectat atitudinea generală faţă de investitorii străini, inclusiv chinezi.

O firmă chineză de construcții a participat cu succes la o licitație a guvernului polonez pentru construirea unui segment de autostradă. După un timp au decis să se retragă din acest contract, „nu s-au simțit pregătiți  să continue și a trebuit să acceptăm această decizie”, a explicat ambasadorul Poloniei. „Dar nu cred că a a afectat în niciun fel atitudinea generală față de investitorii și companii străine, în acest caz firme chineze”, a adăugat diplomatul.

El a subliniat că economia chineză merge foarte bine, iar companiile chineze sunt mult mai active pe piețele externe. „E o realitate pe care trebuie să o acceptăm”, a punctat ambasadorul.

„Cred că este o relație de afaceri normală și acum o altă companie chinezească investește în Polonia”, a adăugat Marek Szczygieł.

El a spus că experienţa cu firma chineză „a fost o lecție de învățat”, dar a insistat că pe viitor ţara sa este deschisă oricărei companii străine dornice să intre pe piața poloneză.

„O anumită competiție este foarte necesară pentru a ține prețurile diferitelor contracte sub control, pentru a diversifica obiectivele companiilor și pentru a evita dominația companiilor dintr-o țară sau alta”, a subliniat ambasadorul.

Compania de stat chineză COVEC (Chinese Overseas Engineering Group), care ar fi trebuit să construiască o parte din autostrada A2 din Polonia, ce leagă Varşovia de Lodz, a anunţat în iunie că va înceta lucrările de execuţie, dupa ce autorităţile poloneze s-au arătat nemulţumite de întarzierile şi deficienţele întâmpinate în derularea contractului.

Cazul a fost intens discutat în România, în contextul controverselor despre oportunitatea atragerii unor firme chineze pentru proiecte mari de investiţii.

Profil de ambasador

Ambasadorul Marek Szczygieł, în vârstă de 42 de ani, se află în România de câteva luni, prezentându-şi scrisorile de acreditare cu câteva zile înainte ca Polonia să preia preşedinţia semestrială a UE. El reprezintă noua generaţie de diplomaţi a Poloniei. A intrat în diplomaţie în epoca postcomunistă, din 1993, începându-şi cariera la departamentul care administra relaţiile cu Europa de Vest.

Are un masterat în relaţiile internaţionale şi un masterat în drept.

A fost, pe rând, expert pe tema României şi Bulgariei, expert în relaţiile cu ţările nordice, expert pe probleme OSCE. A lucrat în Departamentul Politicii Europene de Securitate.

Începând din 1995, timp de cinci ani, a lucrat la Ambasada Republicii Polone de la Stockholm, iar între 2004 şi 2008 a fost adjunct al şefului Reprezentanţei Permanente a Republicii Polone la sediul OSCE de la Viena.

Înainte de a ajunge la post în România, a revenit, ca director general adjunct, la Departamentul Politicii de Securitate ocupându-se de dezarmare, non-proliferare, controlul exportului.

Cunoaşte engleză, rusă şi suedeză.

NewsIn redă mai jos interviul integral acordat de Excelenţa Sa, Marek Szczygieł, ambasadorul Republicii Polone în România:

NewsIn: Înainte de Consiliul European de Iarnă, și președintele Train Băsescu și premierul Donald Tusk s-au pronunțat împotriva unei Europe cu două viteze. S-a reușit evitarea acestei situații?

Marek Szczygieł: Cred că am reușit să evităm această divizare în două grupuri de țări. Avem acum 27 minus 1 care au aderat la un Pact Euro Plus. Nu este cea mai bună soluție, dar, realist vorbind, este cea mai bună la momentul de față. De obicei, politica nu este ceva ce se pregătește în avans, câteodată este produsul unor compromisuri dificile. Cred că deciziile acestui summit pot fi descrise în acest fel. Am fost în favoarea, ca și România, a unei altfel de abordări: adaptarea Tratatului European, una rapidă, dar care să includă toate cele 27. Acum avem o soluție mai puțin perfectă. Dar cred că este o soluție care are toate șansele să fie eficientă și aplicabilă. Singurul rezultat la care se putea ajunge la acest summit a fost decizia de a adopta un acord interguvernamental între 26 de țări – cred că vor fi 26 în cele din urmă – care va fi implementat în trei luni, deci foarte repede pentru standardele UE.

Aș fi preferat o altă soluție, dar din cauza deciziei unei anumite țări importante, abordarea holistică nu a fost posibilă. Aceasta este situația acum și cred că ceea ce trebuie să facem este să implementăm aceste decizii pe plan intern. Fiecare țară trebuie să introducă modificările, unele state trebuie să opereze modificări și în Constituție pentru a recâștiga încrederea piețelor. Judecând după reacția piețelor financiare, au primit pozitiv aceste decizii și cred că este primul pas în direcția cea bună.

În ceea ce privește creșterea contribuției la FMI aceasta se va face prin canale normale, nu vor fi poveri în plus și sperăm să furnizăm un sentiment de siguranță piețelor financiare.

NewsIn: Considerați că Ungaria, Cehia și Suedia se vor alătura acordului?

Marek Szczygieł: Sunt semnale pozitive în acest sens din cele trei capitale, că după ce vor reflecta se vor alătura acordului.

NewsIn: Dar Marea Britanie? S-a izolat oarecum decizând să nu ia parte?

Marek Szczygieł: Nu cred că asistăm la izolare, pentru că nimănui nu-i place să izoleze Marea Britanie. Dar decizia guvernului britanic arată clar că nu sunt gata să adere la acest acord, de aceea avem această soluție și nu cea a modificării Tratatelor.

NewsIn: Vor fi vreodată pregătiți să adere la un astfel de acord?

Marek Szczygieł: Este o întrebare care ar trebui adresată colegilor noștri britanici. Judecând după declarațiile premierului David Cameron, guvernul nu este gata să se alăture acestui pact și să accepte actualele propuneri.

NewsIn: Va salva acest acord criza euro?

Marek Szczygieł: Cel puțin este o încercare de a rezolva criza. Nu știu dacă este suficient, probabil că nu. Și așteptările erau categoric mult mai mari și noi eram în favoarea unor decizii mai îndrăznețe, unor pași mai radicali, dar trebuie să avem în vedere realitățile politice, în special din marile țări europene. Să sperăm că vom reuși cel puțin să îmbunătățim actuala situație. Multe depind de elemente mai puțin tangibile, precum psihologia, atitudinea mentală, atât din partea investitorilor financiari, cât și a percepției cetățenilor noștri. Dacă ei au încrederea că aceasta este direcția potrivită, cred că ne putem aștepta la o îmbunătățire treptată a performanțelor economice. Dar sunt o serie de chestiuni importante precum performanțele unor țări din sud care au probleme cu datoriile suverane și săptămânile viitoare ne vor arăta dacă le-am ajutat puțin să își redreseze aceste probleme sau dacă va trebui să adoptăm măsuri suplimentare. Cred că pentru moment s-a ajuns la maximul care putea fi obținut.

NewsIn: Poate Europa să susțină creșterea și investițiile, adoptând reguli care impun o austeritate bugetară permanentă?

Marek Szczygieł: Este posibil, avem exemplul unor țări care au un nivel destul de ridicat al creșterii economice și performanțe economice sustenabile și care au arătat că o politică fiscală prudentă și austeritatea bugetară sunt cele mai eficiente metode pentru a asigura creștere. Președinția poloneză a propus câteva soluții astfel încât creșterea economică în UE să fie mai sustenabilă și mai orientată spre viitor. În raportul din octombrie, am sugerat eliminarea celor mai importante obstacole în calea creșterii economice, a folosirii la potențialul maxim a avantajelor Pieței Comune. Suntem în favoarea unei integrări mai puternice, mai multă Europă, nu mai puțină. Credem că avem la dispoziție instrumente utile și anume bugetul european pentru următorii șapte ani. Dacă reușim să construim acest buget multianual astfel încât să stimulăm creșterea economică, investițiile în capitalul uman, în cercetare, dezvoltare, în sectoare care duc la creșterea competitivității UE, vom ajuta economiile noastre să se dezvolte sustenabil și într-un ritm mai  bun.

NewsIn: Ce vizează aceste propuneri?

Marek Szczygieł: Propunerile noastre țintesc eliminarea barierelor existente în comerțul din interiorul UE, o mai bună folosire a instrumentelor pe care le avem la îndemână, spre exemplu introducerea unui sistem unic de patentare care ar putea îmbunătăți abilitatea noastră de a concura cu alte centre de creștere la nivel global. Am mai propus introducerea unui sistem legal pentru tranzacții pe internet în interioriul UE, pentru că până acum e-comerțul nu a mers cum ar fi trebuit. De asemenea, am propus stimularea unei mai bune dezvoltări a IMM-urilor, pentru a le permite să funcționeze mai ușor pe întreg teritoriul UE nu doar pe plan local. Aceste propuneri au fost luate în serios și au fost introduse în legislația europeană. În același timp, am început negocierile asupra noului cadru bugetar multianual, care ar trebui să fie orientat pe creștere și nu să reflecte condițiile economice dificile din prezent.

NewsIn: Cum a reușit Polonia să aibă creștere în condițiile în care multe țări europene, inclusiv din zona euro, au probleme economice?

Marek Szczygieł: Nu am descoperit o formulă magică. Este o combinație de mai mulți factori. Avem o piața internă destul de mare, 38 milioane de consumatori, am reușit să păstrăm cheltuielile sub control și avem deja în Constituție această regulă de aur: 60% nivelul datoriei publice. Continuăm procesul reformelor interne și folosim în mod eficient fondurile europene, al căror nivel de absorbție este foarte mare. Dar avem costuri. Spre exemplu, avem un nivel destul de ridicat al șomajului, de două ori mai mare decât în România, nu este ceva de care să fim foarte mândri, dar am reușit să menținem un nivel de creștere destul de stabil, și sperăm că nivelul Produsului Intern Brut va ajunge la 4% sau chiar puțin peste, ceea ce pentru standardele europene este destul de bine. Și stabilitatea politică a jucat un rol. Am avut după alegeri aceeași coaliție care va continua politicile. Și mai este ceva important, ceva ce nu poate fi cuantificat. În general, societatea noastră este destul de optimistă, are această încredere în sine, foarte importantă în vremuri turbulente din punct de vedere economic. Am reușit deja să depășim momente dificile în istoria noastră și avem puternică încredere în propriile forțe. Apoi avem și un pronunțat spirit al antreprenoriatului. Economia poloneză se bazează foarte mult pe întreprinderile mici și mijlocii, acestea sunt un fel de coloană vertebrală a economiei. Aceste firme nu au fost atât de mult expuse factorilor externi și au o rezistență mai bună la situația actuală.

NewsIn: Mai dorește Polonia să devină membră a zonei euro, ținând cont de criza din prezent?

Marek Szczygieł: Acesta este o decizie politică, să aderăm la zona euro la momentul potrivit, când condițiile din zona euro vor fi mai promițătoare și ne vor permite să aderăm fără probleme semnificative. Trebuie să îndeplinim anumite criterii, spre exemplu nivelul deficitului bugetar, care este încă peste nivelul cerut. Sperăm că până la sfârșitul acestul an vom avea un deficit de circa 4%, iar anul viitor poate vom reuși să ajungem la 3%. Este un proces destul de dificil și ambele părți ar trebui să fie pregătite. În cazul Poloniei, suntem a șasea economie din UE, și pentru zona euro este probabil mai ușor să pareze posibilele șocuri legate de aderare ale unor economii mai mici. Dar în cazul Poloniei trebuie să fim foarte atenți. Dar vrem să aderăm, de aceea am acceptat Pactul Euro Plus, pentru că vrem să fim la masa deciziilor și vrem să luăm parte la împărțirea responsabilităților privind viitorul zonei euro.

NewsIn: Ce nu a realizat din ceea ce și-a propus președinția poloneză a Consiliului European?

Marek Szczygieł: Criza economică a eclipsat în mare măsură prioritățile noastre. În circumstanțele date am implementat mare parte, dacă nu toate, planurile noastre. Am avut un plan bine pregătit, nu am fost prea ambițioși, am fost cu picioarele pe pământ și am avut țeluri realiste. Am identificat drept priorități trei sectoare: creștere economică, deschidere și securitate. În toate aceste domenii am obținut tot ceea ce se putea obține. În ceea ce privește deschiderea, am reușit semnarea tratatului de aderare cu Croația. Am organizat la Varșovia un eveniment foarte important și anume summitul Parteneriatului Estic. Am făcut progrese în negocierile cu alte țări candidate și în relația cu state precum Republica Moldova, Georgia, Ucraina. Evident că sunt câțiva factori pe care nu-i putem influența, cum ar fi situația internă din Ucraina de care trebuie să ținem cont, dar credem că ceea a fost în puterea noastră am făcut.

În ceea ce privește securitatea, am obținut ceea ce ne-am propus în domeniul securității energetice, în domeniul politicii comune de securitate şi apărare. Aceste planuri realiste au fost implementate. Cred că este un rezultat destul de bun, mai ales – așa cum am mai spus – în actualele circumstanțe.

Insatisfacția este legată de chestiunea aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, dar asta a fost una dintre problemele unde am făcut tot posibilul, am făcut progrese în procesul de negociere, dar deciziile au fost blocate chiar în ultimul moment. În acest caz, sunt sigur că, datorită implicării și angajamentului nostru, o decizie va fi luată destul de curând și pot spune că procesul de luare a deciziei este foarte avansat.

NewsIn: Ce înseamnă destul de curând? Auzim asta tot timpul…

Marek Szczygieł: Am văzut concluziile summitului, șefii de stat și de guvern au făcut apel la Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne să atace această chestiune și sper că în prima jumătate a anului viitor vor fi luate decizii importante în acest sens.

NewsIn: Olanda continuă să se opună…

Marek Szczygieł: Da, se opune, dar cred că s-au înregistrat progrese graduale.

NewsIn: Revenind la Moldova, există o anume dezamăgire în legătură cu relația cu UE. Dezamăgire legată de faptul că lucrurile se mișcă prea încet în privința integrării europene.

Marek Szczygieł: Avem de-a face cu o abordare pe care UE a adoptat-o de mult timp. Nu dăm gratis elemente ce țin de integrare, cerem ceva în schimb de la partenerii noștri. Este vorba de abordarea „mai mult, pentru mai mult” – după cum se spune în argoul european.

Cred că relația cu Moldova decurge destul de lin. Am realizat multe, dacă ținem cont de situație. În urmă cu trei sau patru ani eram la un nivel complet diferit. Și cred că am făcut progrese semnificative. Acum s-a luat decizia de a demara foarte curând negocierile cu Moldova pentru acordul de liber-schimb aprofundat şi comprehensiv, care va constitui o parte importantă a acordului de asociere. Dar trebuie să vedem progrese semnificative în ceea ce privește reformele în Moldova.

Cred că Moldova reprezintă un exemplu pozitiv când facem comparație cu alte țări din Parteneriatul Estic, deci nu ar trebui să fie o insatisfacție sau nerăbdare din partea Chișinăului, deoarece este un exemplu încurajator în ceea ce privește beneficiile mutuale ale integrării europene. Polonia, inclusiv pe plan bilateral, furnizează Moldovei asistență  și cooperăm foarte strâns cu România pentru a sprijini Moldova în ceea ce privește perspectiva europeană. Sunt câteva chestiuni care trebuie rezolvate de către cetățenii moldoveni, precum asigurarea unei stabilități politice și buna funcționare a instituțiilor politice.

NewsIn: Ar putea intra Republica Moldova în UE atât timp cât are pe teritoriul său trupe rusești?

Marek Szczygieł: Sperăm că acest conflict transnistrean va fi rezolvat pentru a fi asigurată integritatea teritorială a Republicii Moldova și să fie retrase toate trupele străine de pe teritoriul Republicii, care sunt staționate fără acordul autorităților legitime ale statului moldovean. Aceasta este poziția UE în ceea ce privește rezolvarea conflictului transnistrean. Acordăm un sprijim puternic procesului de negociere în formatul 5 plus 2. Suntem fericiți că în urmă cu două săptămâni acest proces a fost reluat, la reuniunea de la Vilnius, și sperăm că vor apărea foarte curând și rezultatele dorite. Ultimii 20 de ani nu au fost încurajatori în ceea ce privește găsirea unei soluții pentru acest conflict și sperăm că perspectiva europeană va stimula cumva ajungerea la un acord privind soluționarea conflictului transnistrean.

NewsIn: Ce părere aveți de ultimele declarații ale autorităților ruse privind scutul american antirachetă din Europa?

Marek Szczygieł: Din punctul nostru de vedere, nu este nimic nou. Noi la Varșovia am mai auzit astfel de declarații. Suntem un pic dezamăgiți că Rusia nu acceptă oferta țărilor NATO de a demara cooperarea în domeniul apărării antirachetă. Rusia încă percepe amplasarea scutului NATO ca o potențială amenințare la adresa securității sale, percepție ce nu are nicio bază reală. Suntem deschiși unei cooperări apropiate cu Rusia, dar o cooperare bazată de reciprocitate, încredere, viziune și valori comune. Până acum aceste declarații nu ne-au oferit suficiente motive de optimism. Dar încă suntem pregătiți să cooperăm. Polonia și-a declarat în mai multe rânduri disponibilitatea, însă în același timp nu credem că astfel de declarații, amenințări privind amplasarea de echipamente militare în vecinătatea noastră sunt foarte constructive. Am prefera un dialog și o cooperare normale. Rusia nu trebuie să se teamă de amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă pentru deciziile au fost luate împreună, în urmă cu un an, la summitul NATO de la Lisabona și Rusia este pe deplin conștientă de capacitățile acestui sistem. Cred că avem un tablou clar al situației. Este nevoie doar de voință politică din partea autorităților ruse.

NewsIn: Chiar credeți că vor amplasa rachete Iskander în Kaliningrad?

Marek Szczygieł: Cred că ar putea fi doar un gest simbolic, pentru că aceste rachete nu ar avea nicio valoare militară în această locație. Este mai degrabă un joc și nu vrem să luăm parte la acest joc.

NewsIn: Anul viitor vor avea loc alegeri prezidențiale în Rusia. Și este posibil ca Vladimir Putin să câștige. Se vor schimba relațiile dintre UE și Rusia, în condițiile în care atitudinea lui Putin față de Europa și SUA este mult mai critică decât cea a lui Dmitri Medvedev?

Marek Szczygieł: Vom vedea, este prea devreme pentru a ne pronunța. Am cooperat cu Vladimir Putin în timpul mandatelor sale și vom coopera cu orice lider rus, așa că nu trebuie să ne temem de această posibilă schimbare în fruntea Rusiei. Ținând cont de recentele experiențe de la alegerile parlamentare, așteptăm un proces electoral democratic și liber, care să permită derularea nestingherită a campaniilor electorale, să nu fie limitate dezbaterile în mass-media și care să le permită cetățenilor să aleagă cu adevărat și săptămâna trecută alegerile parlamentare n-au arătat că acest sistem electoral necesită încă îmbunătățiri. Aș vrea să vedem aceste îmbunătățiri până la alegerile prezidențiale.

La nivel bilateral, am reușit în ultimii ani să ne construim relația cu Rusia pe un parteneriat solid și pragmatic și sperăm să putem continua cooperarea în aceeași notă. Am stabilit instrumente de dialog, nu numai la nivel interguvernamental, dar și la nivelul contactelor între intelectuali, am reușit cu foarte mult succes să rezolvăm probleme din trecut și am stabilit un sistem non-guvernamental pentru dialog, și continuăm această abordare pragmatică. Spre exemplu în ceea ce privește enclava Kaliningrad sperăm să semnăm un acord bilateral pentru permise de trecere de frontieră până la sfârșitul acestui an şi la un regim făra vize pentru locuitorii Kaliningradului şi ai regiunilor din nord-estul Poloniei, ceea ce va permite o cooperare mai strânsă şi contacte interumane mai intensificate. Țin la această abordare pragmatică și dacă această atitudine a Rusiei continuă și după alegeri, avem șanse bune să avem un dialog între Rusia și UE și în viitor.

NewsIn: Nu aveți nimic împotriva unei relații mult prea apropiate – spun unii – între Rusia și Germania?

Marek Szczygieł: Depinde de cele două țări cum își dezvoltă relațiile bilaterale. Nu avem nimic împotriva dezvoltării unei astfel de colaborări bilaterale și în același timp nu vrem ca alte țări să judece sau să se amestece în relațiile noastre cu diverși parteneri. Nu ne temem de cooperarea dintre Rusia și Germania. Germania este partenerul nostru strategic, ferm ancorat și integrat în UE. În urmă cu două săptămâni, la Berlin, ministrul nostru de externe a spus că pentru prima dată ne este mai teamă de o Germanie indecisă decât de o Germanie mai puternică. Avem nevoie de rolul important al Germaniei în UE. În același timp există interese economice evidente ale Germaniei care ar trebui luate în considerare. Cred că putem spune clar că Polonia, pentru prima dată după multe decade, se simte mult mai în siguranță și este mai încrezătoare în propriile forțe ca membru puternic al NATO, actor important în UE, având relații bune cu toți membri UE și cu vecinii estici. Situația este mult mai bună decât era în trecut.

NewsIn: Funcționează parteneriatul strategic dintre România și Polonia?

Marek Szczygieł: Parteneriatul strategic este un instrument foarte important pentru noi și avem un număr limitat de astfel de parteneriate cu alte țări. Vrem să avem o cooperare axată pe scopuri clare, fără povara birocrației. Am adoptat un plan de acțiune comună implementat în toate sectoarele incluse în acest document. Am dezvoltat o cooperare intensă între diferitele straturi ale societăților noastre, autorități și comunități locale, ONG-uri, comunități de afaceri, administrație publică, parlamentari.

Poate nu sunt atât de spectaculoase – așa cum le-ar plăcea unora să vadă – dar intensitatea contactelor este foarte ridicată și vedem, de asemenea, un interes crescut de ambele părți pentru a ști mai multe, pentru a avea contacte mai bune.

O precondiție pentru implementarea efectivă a acestui plan este trecerea de la declarațiile politice la faza de implementare și implicarea unui număr mai mare de instituții, persoane, organizații. Dacă vom reuși să avem o astfel de rețea de contacte, cred că nu vom mai avea nevoie de o stimulare suplimentară. Fără  intervenția politicului, vom avea o cooperare normală și stabilă între cele două țări.

Dacă ne uităm la cooperarea economică, se observă o dezvoltare dinamică a comerțului bilateral. Anul acesta vom atinge un nivel de trei miliarde de euro, ceea ce este destul de bine. Polonia este printre primii 10 parteneri comerciali ai României și am vrea să avem mai multe investiții.

Avem câteva investiții poloneze în România și am vrea și investiții românești în Polonia.

NewsIn: Nu există investitori români în Polonia?

Marek Szczygieł: Până acum nu. Există o prezență românească, dar nu putem vorbi de investiții. Este mai degrabă un fel de reprezentare a companiilor românești. Există potențial.

Încurajăm o mai bună cooperare în domeniul absorbției fondurilor europene. Avem experiență, organizații și instituții din Polonia sunt pregătite să împărtășească această experiență cu partenerii români și de aceea încercăm să-i aducem împreună pentru a putea avea acest schimb de experiență. Numai în cea de-a doua jumătate a acestui an am avut nenumărate contacte și vizite în Polonia și în România și sunt convins că anul viitor vor fi și mai intense.

NewsIn: Ne veți învăța cum să atragem fonduri europene?

Marek Szczygieł: Nu, n-o să vă dăm lecţii, ci vrem să vă arătăm cum să evitați unele greșeli, cum să eliminați anumite bariere, deoarece am impresia că unele lucruri nu sunt atât de complicate. Și noi am avut probleme la început, dar odată ce am creat un sistem de lucru situația s-a îmbunătățit semnificativ. Ce e important este crearea unei infrastructuri eficiente. În situația noastră, modelul adoptat – centralizarea absorbției fondurilor – s-a dovedit a fi foarte eficientă.

NewsIn: Ce firme poloneze sunt prezente pe piața românească?

Marek Szczygieł: Sunt câteva firme de construcții, sunt companii precum Tymbark, care produce băuturi, firme ce produc uși sau echipamente pentru baie, avem companii în sectorul chimic. Sunt câteva fabrici și peste 600 de firme poloneze înregistrate în România. Majoritatea sunt mai mici, dar avem și jucători mari.

NewsIn: Vi s-au plâns vreodată de problemele pe care le-au întâmpinat în România? Companiile din alte țări o fac, spre exemplu firmele americane se plâng amabasadorului SUA la București.

Marek Szczygieł: Sunt ceva plângeri, dar nu sunt probleme mai mari decât ale altor firme din alte țări. Nu se confruntă cu nicio discriminare, ci au plângeri obișnuite, dar cred că pot lucra aici foarte bine și problemele nu sunt de o așa magnitudine, încât să le împiedice să fie prezente aici. N-am auzit vreo companie poloneză mare declarându-și intenția de a pleca din România. Mai degrabă am observat un interes în creștere al unor firme care vor să intre pe piața românească. Condițiile din România nu sunt percepute de companiile poloneze ca fiind negative. Poate pentru că avem mentalități destul de apropiate și tradiții similare în sensul bun al cuvântului. Am reușit să trecem peste criza economică în Polonia și oamenii noștri de afaceri nu sunt atât de vulnerabili la condiții diferite față de cele din țara lor.

NewsIn: Ce părere aveți de revenirea subiectului închisorilor CIA în presă?

Marek Szczygieł: Nu știu nimic.

NewsIn: Sunt sigură că ați citit.

Marek Szczygieł: Am citit. În cazul Poloniei, singurul comentariu pe care îl pot face este că ancheta Procurorului General este în desfășurare. Nu pot face comentarii pentru că respect foarte mult independența procurorului nostru.

NewsIn: Afectează aceste dezvăluri imaginea SUA, a României și a Poloniei sau relația dintre ele?

Marek Szczygieł: Aceste relații sunt suficient de puternice pentru a rezista. E bine să ții întotdeauna cont de opiniile presei. Starea actuală a relațiilor noastre este foarte bună, atât a Poloniei cu SUA, cât și a României cu SUA și nu cred că aceste relații sunt vulnerabile în fața oricărei opinii sau suspiciuni temporare. Din moment ce nu avem dovezi clare este mai bine să nu facem niciun fel de speculații.

NewsIn: Cum priviți investițiile chineze în Europa? Vă întreb pentru că ați avut niște probleme cu investitorii chinezi.

Marek Szczygieł: O firmă chineză de construcții a participat cu succes la o licitație a guvernului polonez pentru construirea unui segment de autostradă. După un timp, au decis să se retragă din acest contract, nu s-au simțit pregătiți să continue și a trebuit să acceptăm această decizie. Dar nu cred că a a afectat în niciun fel atitudinea generală față de investitorii și companii străine, în acest caz firme chineze.

Economia chineză merge foarte bine, companiile chineze sunt mult mai active pe piețele externe. E o realitate pe care trebuie să o acceptăm.

Cred că este o relație de afaceri normală și acum o altă companie chinezească investește în Polonia. A fost o lecție de învățat, dar în viitor suntem deschiși oricărei companii străine dornice să intre pe piața poloneză.

O anumită competiție este foarte necesară pentru a ține prețurile diferitelor contracte sub control, pentru a diversifica obiectivele companiilor și pentru a evita dominația companiilor dintr-o țară sau alta.

NewsIn: Revenind la Președinția poloneză a Consiliului European. A avut o misiune dificilă în această perioadă de criză?

Marek Szczygieł: Președinția poloneză se apropie de sfârșit, am reușit să conducem UE într-o perioadă foarte dificilă și cred că am confirmat abilitatea Poloniei și a noilor state membre de a-și asuma astfel de responsabilități. Totodată, am încercat, cu oarecare succes, să eliminăm această percepție că sunt state membre mai bune și state membre nu atât de bune. Diviziunea este acum ușor diferită decât era în urmă cu câțiva ani. Observăm economii performante și economii mai puțin performante și dacă ne uităm la cifrele din trimestrul al treilea al acestui an, Polonia, Suedia și România sunt printre cele mai performante economii din UE. Să sperăm că această situație va continua în 2012, și în următorii ani și vom asista la o îmbunătățire treptată a situației economice din UE și la o mai mare încredere în rândul cetățenilor europeni în realizările și valorile integrării europene. Acum depinde de țările noastre, noii veniți, să apărăm acest proiect. Entuziaștii sunt în număr limitat și trebuie să încurajăm o atitudine pozitivă.

NewsIn: Credeți că populația va accepta așa ușor controlul bugetar al Bruxelles-ului?

Marek Szczygieł: Vom vedea. Este o concesie pe care am decis să o facem pentru a salva integrarea noastră economică. Dacă acest instrument va îmbunătăți performanțele economice, cred că a meritat să ne asumăm acest risc. Trebuie să le explicăm cetățenilor noștri necesitatea introducerii unor astfel de măsuri și necesitatea unui alt pas în direcția integrării fiscale. Aceste chestiuni merg mână în mână și a fost evident pentru toată lumea că au fost o serie de imperfecțiuni la momentul înființării zonei euro. Acum, în vremuri de criză, este timpul să le corectăm. Pentru societatea poloneză nu este o decizie ușoară, pentru că ținem  foarte mult la suveranitatea noastră, dar în același timp avem un puternic sentiment de solidaritate și am considerat că așa trebuie procedat în momentul de față.

NewsIn: Credeți în Statele Unite ale Europei?

Marek Szczygieł: Nu cred că suntem încă acolo. Am mai făcut un pas în această direcție, dar nu sunt sigur că forma finală e stabilită. Cred că este prematur să vorbim de Statele Unite ale Europei. Depinde de cetățenii noștri să decidă forma viitoare a UE. Nu  sunt sigur că suntem pregătiți pentru o ideea atât de îndrăzneață.

Sursa: NewsIn

Rata reală de absorbţie a fondurilor europene de către România era, la 30 septembrie, de 3,7%, a declarat, joi, ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, care a adăugat că are în vedere până la sfârşitul anului viitor o rată de absorbţie de minimum 20%.

Ministrul Leonard Orban a afirmat, într-o conferinţă de presă, că obiectivul fundamental al instituţiei pe care o conduce este legat de „evitarea dezangajării de fonduri” (pierderea de fonduri – n.r.). „De aceea, ne-am propus ca până la finalul anului viitor să atingem o rată de absorbţie de minimum 20%. Ne-am propus un obiectiv mai ambiţios decât cel pe care puteam să-l fixez ţinând cont de riscurile de dezangajare la sfârşitul anului 2012”, a declarat ministrul afacerilor europene.

El a adăugat că riscul de dezangajare priveşte o sumă de aproximativ 1,9 miliarde de euro, iar Ministerul Afacerilor Europene şi-a propus un obiectiv dublu, pentru că vârful de sarcină va fi 2013, când România va trebui să cheltuiască efectiv 6,7 miliarde de euro. „De departe, anul 2013 este anul cu cel mai mare risc de dezangajări şi anul viitor va avea efect foarte mare asupra a ceea ce se întâmplă în 2013”, a menţionat ministrul afacerilor europene.

În ceea ce priveşte rata absorbţiei fondurilor europene, ministrul Leonard Orban a arătat că la 30 septembrie, rata reală, adică rambursările efective de la Comisia Europeană către România, era de 3,7%, reprezentând 716 milioane de euro, în termeni nominali, iar creşterea până la 20% ar însemna un volum nominal de rambursare de 3,8 miliarde de euro până la sfârşitul anului 2012.

Ministrul Leonard Orban a mai afirmat că o altă ţintă fixată de Ministerul Afacerilor Europene este creşterea ratei de contractare pe fonduri europene de la 59% la minimum 90% până la sfârşitul anului 2012, pentru ca România să poată cheltui fondurile din actuala perspectivă financiară europeană până la sfârşitul anului 2015. „Dacă nu contractăm minimum 90% din sume până la sfârşitul anului viitor, pur şi simplu nu vom putea cheltui aceste fonduri. Este un lucru foarte important pe care mi l-am propus”, a menţionat ministrul Leonard Orban.

El a atras atenţia asupra riscului ca României să-i fie suspendate formal fondurile europene dacă până la 31 octombrie 2011 România nu reformează sistemul de achiziţii publice şi nu simplifică procedurile privind absorbţia. „Avem un termen-limită care este de o importanţă covârşitoare: 31 octombrie. Dacă noi, până la 31 octombrie, nu încheiem două procese, riscăm să avem o întrerupere formală a plăţilor pentru minimum şase luni. Asta ar însemna că tot semestrul I al anului viitor va fi blocat şi rata de absorbţie nu va creşte”, a avertizat ministrul afacerilor europene.

El a explicat că, per totalul fondurilor europene, România a primit cu 5 miliarde de euro mai mult decât a cotizat la Uniunea Europeană, însă excedentul favorabil nu se referă numai la fondurile structurale şi de coeziune, ci şi la plăţile directe din agricultură şi la instrumentele de preaderare.

Sursa: NewsIn

Companiile energetice româneşti au accesat numai 19,66 milioane euro, adică doar 3% din fondurile europene alocate lor, prin Axa IV privind eficienţa energetică, cu buget de 725 milioane euro, din cadrul Programului „Creşterea Competitivităţii Economice”.

De asemenea, prin Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) s-au efectuat până în prezent plăţi de numai 365,49 milioane euro din cele 3,011 miliarde euro alocate programului, ce se derulează între 2007 şi 2013, astfel că România a absorbit numai 13% din cele 3,011 miliarde euro alocate prin acest program.

Cel mai înalt grad al absorbţiei fondurilor europene, din cele cinci axe ale programului, îl înregistrează Axa II, pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare, ce a accesat 23% (adică 139,29 milioane euro) din cele 646 milioane euro alocate axei.

Pentru Axa prioritară I, destinată întreprinderilor, cu buget de 1,080 miliarde euro, s-au făcut plăţi de 169,84 milioane euo, cu o absorbţie de 17%.

Totodată, pentru Axa III, ce se adresează tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, s-au efectuat plăţi în valoare de 35,94 milioane euro, reprezentând 8% din suma totală alocată ei, de 470 milioane euro.

În ceea ce priveşte Axa V, pentru asistenţă tehnică, de circa 90 milioane euro, plăţile efectuate se ridică la 746.529 euro, adică numai 1%.

Până la 31 iulie 2011 fuseseră depuse 9.037 proiecte, din care au fost aprobate numai o treime (2.730 proiecte), alte 3.696 proiecte au fost respinse şi alte 1.319 proiecte sunt în curs de evaluare. Restul de aproape 1.300 proiecte din toate cele depuse iniţial au fost retrase ulterior, potrivit datelor prezentate miercuri de Autoritatea de Managament pentru Programul Operaţional Sectorial a „Creşterea Competitivităţii Economice” (AM-POS CCE), într-un seminar la Poiana Braşov.

Totodată, din cele 2.730 proiecte aprobate, s-au semnat pentru contractare un număr de 1.859 proiecte.

„În ceea ce priveşte proiectele respinse, acestea nu au fost acceptate din două motive: fie pentru că sunt proaste şi nu îndeplinesc toate condiţiile necesare, fie din cauză că, deşi fiind proiecte bune, nu s-au încadrat în buget şi au fost depuse în apeluri de proiecte foarte solicitate”, a declarat miercuri directorul general al AM-POS CCE, Cătălina Meliţă.

Programul este co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), din care alocările UE propriu-zise sunt de 2,554 miliarde euro, restul fiind suportat de la bugetul de stat. Fondurile alocate prin POS CCE sunt orientate spre sprijinirea a patru sectoare esenţiale pentru competitivitatea economiei româneşti: dezvoltarea IMM-urilor, cercetare-dezvoltare, societatea informaţională şi sectorul energetic.

Programul Operaţional Sectorial (POS) – „Creşterea Competitivităţii Economice” a fost lansat încă din data de 10 martie 2008 şi  vizează, mai ales, companiile din sectorul privat, în special IMM-urile, care pot beneficia de până la 90% din fondurile alocate. Peste un miliard de euro vor fi investiţi în creşterea competitivităţii firmelor mici şi mijlocii, inclusiv prin crearea de noi unităţi de producţie.

Programul mai prevede alocarea a peste 725 milioane euro pentru a fi investiţi în proiecte de creştere a eficienţei energetice, unde 88% sunt bani europeni. Alte 646 milioane euro sunt alocate pentru cercetare şi inovare, din care 83% reprezintă finanţare din fonduri europene, 470 milioane euro pentru tehnologia informaţiei în sectorul public şi privat, din care co-finanţarea UE reprezintă aproape 82%. Totodată, 90 de milioane euro sunt alocate pentru asistenţă tehnică, co-finanţarea UE reprezentând 75% din alocarea de fonduri.

Obiectivul acestui program viza creşterea, până în 2015, a productivităţii companiilor româneşti, cu o medie anuală de circa 5,5%, pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie a UE.

Sursa: NewsIn

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a avertizat, marţi, că se va trece la retragerea prefinanțării în cazul beneficiarilor de fonduri europene care primesc banii și nu îi utilizează.

„Ministerul Mediului este pe primul loc în Europa și în România în ceea ce privește contractarea. Anul acesta, am realizat deja cota de contractare aferentă anului 2011, dar stăm mai prost cu implementarea. Și aici, trebuie să o spunem, este responsabilitatea beneficiarilor. Ar trebui să atragem fonduri europene de 40-50 de milioane de euro pe lună, raportat la numărul și valoarea contractelor pe care le avem semnate, dar nu se întâmplă așa. Vom trece la retragerea prefinanțării dacă beneficiarii primesc banii și nu îi utilizează”, a spus ministrul, la reuniunea cu tema „Programul Operaţional Sectorial Mediu – progres în implementare 2010-2011”.

Borbely a avertizat şi cu privire la faptul că sumele atrase până la finele acestui an vor influenţa modul de alocare a bugetului pentru România la nivel comunitar. „Dacă nu suntem capabili să absorbim cât mai mulți bani, la începutul anului viitor, când se va discuta la nivelul Uniunii Europene bugetul pentru 2013 – 2020, vom avea o problemă”, a subliniat demnitarul.

Sursa: NewsIn

Primul-ministru Emil Boc a anunţat că, joi, la Palatul Victoria, va avea loc o reuniune la nivel guvernamental referitoare la modul în care decurge procesul de absorbţie a fondurilor europene

„Absorbţia fondurilor europene este un obiectiv pe care Guvernul îl are în permanenţă sub observaţie. Chiar mâine vom avea o şedinţă pe absorbţia fondurilor europene la ora 15.00, astfel încât, pe perioada verii, nimeni să nu ia piciorul de pe pedala acceleraţiei absorbţiei fondurilor europene”, a declarat Emil Boc, după şedinţa de miercuri a Guvernului.

Întrebat dacă a fost finalizată evaluarea miniştrilor din perspectiva gradului de absorbţie a banilor europeni, Boc a răspuns: „Aceste evaluări se fac în permanenţă, iar deciziile se comunică atunci când sunt luate.”

Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat, la sfârşitul lunii iunie, că, la nivelul coaliţiei de guvernare, se discută despre eventualitatea înfiinţării unui minister care să se ocupe de gestionarea banilor europeni, precizând însă că nu s-a luat o decizie în acest sens.

Borbely a precizat, într-o intervenţie la Realitatea TV, că, la nivelul coaliţiei, există discuţii „despre posibilitatea unui minister” care să se ocupe de fondurile europene, dând ca exemplu state precum Ungaria, Polonia, unde există un astfel de minister la nivelul căruia „sunt organizate deciziile”. Liderul UDMR a mai afirmat că, dacă în coaliţie se va ajunge la concluzia că este nevoie de un astfel de minister, atunci el va fi înfiinţat „cu toate formalităţile de rigoare”, adică inclusiv cu votarea noii structuri a Executivului în Parlament.

Totuşi, Borbely a subliniat că subiectul reprezintă o temă de discuţie în coaliţie, problema nefiind tranşată deocamdată.

Borbely a argumentat că UE „doreşte să aibă o interfaţă puternică cu care să discute toate programele care sunt în derulare”, susţinând însă că aceasta nu ar însemna că în prezent există o lipsă de comunicare. În plus, a mai spus ministrul, discuţia pe acest subiect a avut loc de mai multe ori în Guvern, iar primul pas a fost făcut la Ministerul de Finanţe, unde s-a trecut în subordinea ministrului tot ce ţinea de această componentă a fondurilor UE.

„Pasul doi ar fi eventual înfiinţarea unui minister”, a explicat liderul UDMR.

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, consideră că un minister pentru fondurile europene nu este soluția magică, însă este nevoie de o persoană cu greutate în Guvern care să propună și să ia măsurile de deblocare a unor situații.

„Nu ştiu dacă un minister ar fi soluția magică, pentru că unul în plus sau în minus nu rezolvă problemele, ci ține mai mult de abordarea la nivel guvernamental și administrativ. (…)  Ideea de a face un minister unic nu este de dragul de a crea o birocrație în plus, dar se observă, la nivelul Comisiei Europene, că există această lipsă de coordonare între ministere. Este nevoie de o persoană cu greutate politică în Guvern care să poată să propună și să ia măsurile necesare la nivel orizontal pentru a simplifica sau debloca anumite situații pe diferite programe operaționale”, a  explicat Cioloș.

Comisarul european a mai spus că în acest caz nu va scădea implicarea miniștrilor, care vor rămâne responsabili de utilizarea strategică a fondurilor și de urmărirea execuției proiectelor.

„De multe ori aceeași problemă apare pe diferite proiecte și domenii, aceeași problemă care ar putea fi mai ușor rezolvată de către guvern dacă ar exista o abordare, o viziune de ansamblu. Anumite probleme comune pe unele programe sectoriale ar fi mai ușor rezolvate dacă ar exista o coordonare centrală cu greutate în Guvern”, a conchis comisarul.

Sursa: NewsIn

Absorbţia fondurilor europene în cadrul Programului Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” s-a accelerat în primele patru luni, Autoritatea de Management pentru POS CCE finalizând 135 din cele 190 de cereri a căror plata era restantă în decembrie 2010, potrivit MECMA.

În perioada ianuarie-aprilie 2011, nu au fost înregistrate întârzieri la plata pentru cererile de rambursare depuse în cursul anului 2011, anunţă Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Ritmul de absorbţie al fondurilor europene urmează un trend ascendent, în continuare, având în vedere faptul că în cadrul Apelului 2 – Operaţiunea Întreprinderi Mari au fost încheiate 44 de contracte cu o valoare de 513,3 milioane lei, iar alte opt contracte, cu o valoare totală de 38,28 milioane lei se află în etapa de contractare, informează MECMA.

Întreprinderile mari din economia românească au la dispoziţie în această perioadă, fonduri suplimentare în valoare de 97,5 milioane euro pe Axa 1, în cadrul celui de-al treilea apel de proiecte. Perioada de depunere a proiectelor este 2 iunie – 16 august.

Simultan, a fost lansat şi apelul de proiecte dedicate investiţiilor pentru IMM, cu valori între 106.500 lei şi 6.375.000 lei, care dispune de un buget total de 100 milioane euro. Perioda de depunere a proiectelor este 2 iunie – 23 august, potrivit MECMA.

Sursa: NewsIn