România a câştigat în august 1,4 puncte la indicele încrederii în economie, calculat de Comisia Europeană, însă, cu toate acestea, se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană după acest indice, fiind urmată doar de Grecia, informează The Money Channel.

Calificativul României, situat la 76,4 de puncte, este foarte departe de media europeană, de aproape 103 puncte.

Îmbunătăţirea uşoară a încrederii în economia României a fost generată de sectoarele consumatorilor, comerţului cu amănuntul şi construcţiilor. Pe de altă parte, perspectivele în industrie au rămas neschimbate în august faţă de iulie, în timp ce în servicii, aşteptările s-au înăsprit uşor.

La nivel european, indicele încrederii a ajuns în august la cel mai bun nivel din ultimii trei ani. Ţările cu cel mai ridicat indicator sunt Suedia şi Germania, cu peste 110 puncte.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.clubafaceri.ro

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vrea să atragă 4,6 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat în luna septembrie, în vederea refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetar, potrivit datelor ministerului.

MFP va organiza patru licitaţii pentru certificate de trezorerie cu discont în septembrie, două cu maturitate la şase luni şi două cu maturitate la un an, fiecare cu o valoare de 1 miliard de lei. De asemenea, Finanţele vor redeschide două emisiuni de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu maturitate la 5 ani, respectiv 10 ani, cu o valoare de 300 milioane de lei fiecare.

În august, ministerul a atras puţin peste 3 miliarde de lei, sub valoarea programată de 4,6 miliarde de lei.

În ultimele luni, Finanţele au respins o serie de licitaţii sau au atras cu mult mai puţin decât îşi propuseseră, deoarece nu au acceptat să plătească un randament mai mare de 7% pe an, în vreme ce guvernatorul BNR atrăgea atenţia că MFP se confruntă cu bănci care nu mai vor să cumpere titluri de stat la randamente mai mici de 7-8% pe an.

În trimestrul III, MFP are în vedere emisiuni cu o valoare totală estimativă cuprinsă între 13 şi 15 miliarde lei.

MFP anunţase anterior că vrea să atragă din piaţa locală între 11 şi 13 miliarde lei în al doilea trimestru al acestui an, dar nu a reuşit să scoată decât 8,06 miliarde lei, din cauza nivelului ridicat al randamentelor cerute de bănci. În primul trimestru, MFP a atras de pe piaţa locală 12,71 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat iniţial.

În 2009, Finanţele au luat din piaţă aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decât în 2008.

Totodată, în martie 2010, România a atras de pe piaţa externă un miliard euro, prin obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, la o rată a cuponului de 5%. Randamentul pentru acestea a fost de 2,68 puncte procentuale peste mid-swap. Preţul a fost de 99,25% din valoarea nominală, iar randamentul de 5,18%.

Ţinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.financiarul.com

Compania OMV Petrom, controlată de Grupul OMV din Austria, va majora de marţi preţurile de referinţă la benzină cu 4 bani/litru şi la motorină cu 2 bani/litru, ca urmare a evoluţiei cotaţiilor internaţionale la produse petroliere, a anunţat luni compania.

Astfel, benzina Premium fără plumb 10 ppm va costa 4,43 lei/litru, benzina Top Premium fără plumb 99+ va fi 4,81 lei/litru, în timp ce sortimentul de benzină OMV Carrera 95 va costa 4,57 lei, iar cel de OMV Carrera 100 va fi 5,23 lei/litru.

Motorina OMV Premium Diesel va costa 4,92 lei/litru, motorina OMV Sprint Diesel va fi 4,60 lei/litru, în timp ce litrul de motorină Euro Diesel 5 va fi 4,38 lei, iar cel de Top Euro Diesel 5 va costa 4,58 lei/litru.

Preţurile Petrom pot varia cu maximum +/-5% faţă de preţurile de referinţă.

Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Marketing, Gaze Naturale şi Energie.

Petrom exploatează în România rezerve dovedite de petrol şi gaze estimate la 823 milioane barili echivalent petrol (854 milioane de barili echivalent petrol la nivel de Grup), are o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 milioane tone şi circa 550 de staţii de distribuţie carburanţi în România.

Compania deţine, de asemenea, o reţea internaţională de 268 benzinării, localizate în Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.bloombiz.ro

România, grânarul Europei? Avem cel mai prost randament în agricultură de pe tot continentul

România a raportat, anul trecut, cea mai mică producţie de grâu la hectarul cultivat din toate ţările europene cu producţie semnificativă. Anul trecut, producţia totală de grâu a României a fost de 5,20 milioane de tone, potrivit datelor serviciului european de statistică Eurostat. Suprafaţa cultivată cu grâu a fost, în acelaşi an, de 2,01 milioane de hectare, potrivit datelor aceleiaşi instituţii. Rezultă, aşadar, o producţie medie de doar 2,38 de tone la hectar scrie Money

Doi ani de criză în imobiliare: Cu cât s-au ieftinit apartamentele din marile oraşe

Apartamentele din Bucureşti sunt la jumătate de preţ faţă de vara lui 2008 şi se ieftinesc încontinuu. Cele mai mici preţuri se găsesc în Timişoara. În toate marile oraşe preţul apartamentelor este, în continuare, cu excepţia oraşului Cluj – Napoca. Apartamentele din Bucureşti s-au ieftinit cel mai mult de la declanşarea crizei, preţul mediu ajungând, în iulie, la 1.245 de euro pe metrul pătrat, mai puţin cu 45% faţă de vara anului 2008, potrivit unei analize realizată de portalul imobiliare.ro scrie Money

Guvernul renunţă la tăierea salariilor la BNR şi stă la bunăvoinţa lui Isărescu

Salariile angajaţilor Băncii Naţionale (BNR) au fost reduse cu 25%, începând cu 1 iulie. Măsura a stârnit protestul Băncii Centrale Europene (BCE), iar România risca sancţiuni de la Uniunea Europeană (UE). Ca urmare, Guvernul a exceptat angajaţii BNR de la aplicarea măsurilor de austeritate scrie EVZ

Managerii români, cei mai pesimişti

Directorii companiilor autohtone se aşteaptă, în continuare, la reduceri de personal şi la creşteri ale preţurilor. Pesimismul managerilor afectează economia, deşi acesta este motivat. Economiştii spun că Guvernul trebuie să găsească soluţii de sporire a încrederii. Managerii societăţilor comerciale estimează pentru perioada august-octombrie a acestui an reducerea numărului de angajaţi, concomitent cu o creştere a preţurilor în toate sectoarele de activitate, respectiv în industria prelucrătoare, servicii, construcţii şi comerţul cu amănuntul, potrivit unui sondaj al Institutului Naţional de Statistică scrie Adevărul

Cluj-Napoca, singurul mare oraş din ţară în care preţurile la apartamente cresc şi în criză

Municipiul Cluj-Napoca a înregistrat cea mai mică scădere a preţului raportat între luna iulie, şi valoarea maximă a preţului pe metru pătrat (mp) solicitată de vânzători, înregistrată în mai 2008. Totodată, în Cluj, de la începutul anului apartamentele s-au ieftinit doar cu 2,2%, cel mai puţin din ţară, fiind singurul mare oraş în care “asistăm, constant, la creşteri de preţ”, se precizează într-o analiză transmisă de reprezentanţii portalului imobilare.ro. Cea mai mare scădere a preţului solicitat de proprietarii apartamentelor s-a întregistrat în Constanţa, până la 1,007 euro pe metru pătrat, cu 36,6% mai mică faţă de nivelul maxim din iunie 2008 scrie Ziua de Cluj

Blue Air îşi vede afacerile decolând cu 40% în acest an, la 200 mil. Euro

Venituri în creştere, cel mai mare profit din istorie, alianţă cu un operator din Italia. Aceasta e partea plină a paharului Blue Air, privită de fondatorul său, Nelu Iordache. În cealaltă jumătate se văd datorii către diferiţi furnizori care îi cer falimentul. De anul trecut până în prezent, Blue Air a schimbat trei directori generali. Fiecăruia îi este atribuită câte o realizare. Lui Gheorghe Răcaru i se datorează transformarea companiei într-un brand puternic în România  scrie Capital

Fara somatii pentru creante fiscale sub 10 lei

Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) nu va mai emite somatii pentru creantele fiscale mai mici de 10 lei, acestea urmînd sa se scada din evidentele fiscale. Masura e valabila din data de 12 august, cînd a intrat în vigoare Ordinul presedintelui ANAF nr 2289/2010, potrivit caruia creantele fiscale restante aflate în sold la data de 31 decembrie a anului mai mici de 10 lei se scad din evidentele fiscale în primele 7 zile ale anului urmator scrie Monitorul de Cluj

Statul este sub tirul analiştilor bancari să se împrumute la dobânzi mai mari

Analiştii băncilor care împrumută statul spun că economia este riscantă şi că Finanţele trebuie să plătească mai mult. Băncile comerciale, prin vocile analiştilor lor, cer neobosit să primească dobânzi mai mari la titlurile de stat cumpărate deja de câteva luni, în timp ce Trezoreria statului încearcă să plafoneze randamentele la nivelul de 7% pe an, astfel că imaginea conturată pentru România rămâne una de ţară cu un risc ridicat, în ciuda acordului cu FMI şi a eforturilor dureroase făcute pentru echilibrarea bugetului scrie ZF

Numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în primele şapte luni ale acestui an cu 15,1%, la 24.093, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (mai puţin cu 937 autorizaţii), Nord-Vest (-915 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (-864 autorizaţii) şi Sud-Est (-685 autorizaţii). O creştere a numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale s-a înregistrat în regiunea de dezvoltare Vest (mai mult cu 140 autorizaţii)”, se arată în comunicatul emis luni de INS.

De asemenea, numai în luna iulie 2010 s-au eliberat 4.266 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (din care 63,5% sunt pentru zona rurală), în scădere cu 5,6%  faţă de luna iulie din 2009. Scăderea este reflectată în regiunile de dezvoltare Nord-Vest (-131 autorizaţii), Sud-Muntenia (-65 autorizaţii), Sud-Vest Oltenia (-60 autorizaţii) şi Bucureşti-Ilfov (-59 autorizaţii). Creşteri ale numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale s-au înregistrat în trei regiuni de dezvoltare: Vest, Nord-Est şi Centru.

Totodată, faţă de luna iunie 2010, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în iulie cu 6,2%. Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (-146 autorizaţii), Sud-Muntenia (-104 autorizaţii), Nord-Est (-93 autorizaţii) şi Vest (-34 autorizaţii). Creşteri ale numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru şi Nord-Vest, potrivit INS.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.bloombiz.ro

Profitul de repartizat obţinut de National Bank of Greece (NBG) din afacerile din România a sporit cu 12% în primul semestru, la 14 mil euro, faţă de primele 6 luni din 2009, însă câştigul înainte de provizionare a urcat cu 6%, la 34 mil euro, arată raportul semestrial publicat de banca-mamă.

În primele şase luni din 2009, National Bank of Greece (NBG), care deţine Banca Românească, obţinuse un profit de repartizat de 12 milioane euro din România, iar cel dinainte de provizionare s-a situat la 32 milioane euro.

NBG a înregistrat venituri nete din dobânzi de 54 milioane euro pe piaţa românească în primul semestru al acestui an, în scădere cu 10% faţă de primele şase luni ale anului precedent, când se situau la 60 milioane euro.

În acelaşi timp, veniturile din comisioane şi alte surse au însumat în primul semestru 17 milioane euro, în creştere de la 7 milioane euro în acelaşi interval din 2009, iar cheltuielile grupului NBG în România au sporit cu 4% în perioada menţionată, până la 36 milioane euro, se mai arată în raport.

Volumul creditelor acordate de grup prin afacerile din România a scăzut la 30 iunie 2010 cu 2% până la 2,09 miliarde euro, faţă de iunie 2009. Depozitele atrase de la clienţi au ajuns la 941 milioane euro, mai mari cu 1% faţă finalul primului semestru din 2009. Rata creditelor neperformante şi-a continuat creşterea în al doilea trimestru din 2010 şi a ajuns la 30 iunie 2010 la 4,8%, faţă de 4,1% la finalul primului trimestru şi faţă de 2,2% în iunie 2009.

Banca Românească, controlată de grupul bancar elen National Bank of Greece (NBG), are un capital social de aproape 200 milioane euro şi o reţea de 146 de sucursale. Grupul National Bank of Greece este prezent în România prin Banca Românească, ETEBA România, Societatea de Asigurare – Reasigurare Garanta şi NBG Leasing IFN.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.aueb.gr

Societatea Naţională Radiocomunicaţii (SNR) va organiza, în 13 septembrie, o negociere accelerată pentru un contract de servicii financiar bancare de refinanţare a unor credite, a cărui valoare se ridică la 12,7 milioane euro şi care va fi finanţat din surse proprii.

Astfel, potrivit unui anunţ de pe e-licitaţie.ro, SNR intenţionează refinanţarea unor credite din portofoliul societăţii în valoare de până la 50 milioane euro, precum şi contractarea unei linii de credit de 63,75 milioane lei (sau echivalentul în euro) prin care să se realizeze refinanţarea unei linii de credit de 30 milioane lei şi menţinerea unui nivel de circa 33,75 milioane lei pentru plăţi curente.

Durata contractului este de 84 de luni de la data atribuirii. Se solicită o garanţie de participare de particiipare de 1,06 milioane lei, în timp ce garanţia de bună execuţie reprezintă 5% din costul refinanţării, fără TVA.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.sfin.ro

Ge Garanti Bank estimează o creştere a activelor în acest an cu 50%, la 1,2 miliarde euro, faţă de finalul anului trecut când însumau 830 milioane euro, au declarat pentru NewsIn reprezentanţii băncii.

La sfârşitul lunii iunie, activele băncii depăşeau valoarea de 1 miliard euro.

„În 2009 activele noastre aproape s-au dublat ajungând la 830 milioane euro, comparativ cu 450 milioane euro la sfârşitul anului 2008. (…) Încercăm să deschidem agenţii având în vedere volumul de investiţii necesar pentru acestea, spaţiile pe care le găsim disponibile corelat cu potenţialul de business al zonei respective. Anul acesta, până în prezent, am deschis trei agenţii şi avem în vedere şi alte locaţii unde lucrările de construcţie se află momentan în desfăşurare”, susţin reprezentanţii băncii.

Pentru acest an, banca şi-a propus o majorare cu 40% a volumului creditelor acordate. În 2009, Ge Garanti Bank a înregistrat o creştere cu 50% a creditelor acordate faţă de 2008, până la 540 milioane euro. „Rezultatele pe care le-am obţinut după primele şase luni sunt foarte încurajatoare, acestea indicând o creştere de 25%, până la nivelul de 675 milioane euro”, susţin reprezentanţii băncii.

Pentru următoarele luni, banca estimează o creştere uşoară a nivelului dobânzilor oferite pentru titluri de stat, de la nivelul actual de 7% până la aproximativ 7,5%.

GE Garanti Bank este o instituţie bancară autorizată de Banca Naţională a României în anul 2009, care a devenit operaţională la sfârşitul lunii mai 2010, prin transferul operaţiunilor sucursalei din România a GarantiBank International NV.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.dailybusiness.ro

Fiscul nu va mai trimite somatii daca aveti o datorie mai mica de 10 lei. Motivul?    Se fac economii

Numarul somatiilor trimise de ANAF in primul semestru restantierilor la bugetul de stat s-a ridicat la 4,8 milioane, cu 26,4% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut, dar institutia nu mai trimite din 12 august somatii pentru creantele mai mici de 10 lei, pentru a realiza economii. Astfel, datoriile ale firmelor sau populatiei care nu depasesc suma de 10 lei la finele unui an fiscal vor fi sterse din evidentele fiscale, scrie Capital

Cardurile de credit, cea mai mare rata de neperformanta dintre imprumuturi, de 12,3

Cardurile de credit au cea mai slaba performanta, rata   creditelor neperformante fiind de 12,3%, potrivit ultimei editii a Raportului asupra Stabilitatii Financiare, elaborat de BNR. Per total, numarul persoanelor cu credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul decembrie 2008 ￢ iunie 2010. Unul din zece debitori persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza, in medie, 1,4 credite restante peste 90 de zile. Riscurile generate de populatie asupra stabilitatii financiare s-au accentuat, creditele in valuta avand cele mai mari rate de crestere a neperformantei, scrie Money

Ministerele strang cureaua, primarii-nu

In timp ce la bugetul de stat cheltuielile cu bunurile si serviciile au scazut cu 25%, la judete au crescut cu aproape 8%.Desi suntem in recesiune, unele primarii si-au dotat birourile cu echipamente de ultima generatie. Criza, dar nu pentru toti. Cifrele privind executia bugetara pe primele sapte luni arata ca regula austeritatii la capitolul cheltuieli cu bunuri si servicii nu a fost respectata de administratia locala, scrie EVZ

Premierul ar fi de acord sa existe 32 de salarii minime in Romania

Emil Boc ar fi gata sa agreeze un sistem cu 32 de salarii minime, in conditiile in care a fost de acord ca bugetarii trebuie sa devina o ramura ca oricare alta si sa aiba negocieri separate in privinta salariului minim. In prezent exista un salariu minim, unic in Romania, dar spargerea acestui sistem ar duce la multiplicarea lui cu numarul de ramuri ale economiei nationale, care au contract colectiv de munca, scrie Adevarul

2,5 milioane de euro pentru “hotelul cu mall” din Dej

Proprietăţi cu afaceri încă funcţionale sau doar clădiri cu utilaje sunt scoase la vânzare în tot judeţul. Preţurile practicate nu i-au convins încă pe cumpărători să facă achiziţii. În Dej, proprietarul a scos la vânzare hotelul Someşul, “cea mai înaltă clădire din oraş, poziţionată în zona ultracentrală”, scrie  Ziua de Cluj

Sykes si-a inaugurat sediul din Cluj-Napoca

Compania Sykes a anuntat ieri extinderea retelei sale cu un nou centru in Romania, la Cluj-Napoca, unde are deja peste 250 de angajati.

In prezent, Sykes, lider mondial in furnizarea serviciilor si solutiilor de management al proceselor de business, deserveste la nivel global aproximativ 1.000 de companii din domeniul comunicatiilor, serviciilor financiare si asistenta medicala scrie Monitorul de Cluj

Parlamentul şi Guvernul rămân instituţiile naţionale în care românii au cea mai puţină încredere, dar atunci când vine vorba de combaterea crizei, FMI e de şi mai mică încredere, astfel că cetăţenii privesc către Executiv ca fiind cel mai în măsură să se ocupe de aceasta.

Încrederea românilor rămâne mare în Uniunea Europeană ca instituţie (56%, faţă de 42% media în UE) şi mică în Parlamentul naţional (10%, faţă de 31% media în UE). Ceva mai mult de o treime (34%) dintre români nu au încredere în UE (faţă de 47% media UE), dar proporţia celor dezamăgiţi de Parlamentul naţional este covârşitoare (85%, faţă de 62% media în UE).

Guvernul se bucură de încrederea a doar 12% dintre români (faţă de 29% media în UE), întrunind în schimb 85% din opiniile negative (faţă de 65% media în UE la acest capitol).

Cu toate acestea, 42% dintre români (faţă de 19% media în UE) consideră că Guvernul este cel mai apt să se ocupe de combaterea crizei şi numai 24% (faţă de 26% media în UE) au încredere că UE ar putea fi organizaţia capabilă să se ocupe de criză. Românii cred în mică măsură că G20 ar putea face ceva pentru a elimina criza (9% faţă de 14% media în UE), dar şi mai puţină încredere au în FMI (6% faţă de 14% media europeană) sau în Statele Unite (5% faţă de 7% media în UE).

Românii văd situaţia economică a lor şi a ţării în culori mai sumbre decât cea a lumii înconjurătoare, nu sunt preocupaţi deloc de energie; terorismul şi imigraţia îi sperie mult mai puţin decât preţurile, sănătatea, pensiile, educaţia, dar spun totuşi că sunt dispuşi să se sacrifice pentru a le fi mai bine generaţiilor viitoare.

Potrivit Eurobarometrului de primăvară, dat publicităţii joi, 91% dintre români cred că situaţia economiei naţionale este proastă, 7% spun că este bună, iar 2% nu ştiu. (Proporţia pe plan european este de 77% la 22%).

Şi mai pesimişti sunt românii în ceea ce priveşte şomajul, 94% considerând că situaţia somajului în România este „rea”, şi numai 3% cred că situaţia este bună.

Atunci când se gândesc la ţară, principalele îngrijorări ale românilor se leagă, de altfel, de situaţia economică (47%, faţă de 40% în UE) şi de şomaj, în privinţa căruia 39% dintre români se declară preocupaţi (faţă de 48% dintre cetăţeni în UE). Inflaţia îi preocupă cel mai mult pe 26%  dintre români (faţă de 20% în UE), în timp ce sistemul de sănătate este privit cu îngrijorare de aproape unul din cinci români (19%). Pensiile sunt principalul motiv de îngrijorare pentru 17% dintre români (11% în UE), în timp ce impozitarea îi deranjează pe 10% dintre conaţionali (9% în UE), iar sistemul educaţional pe 7% (faţă de 8%).

În schimb, spre deosebire de europeni, imigraţia îi preocupă numai pe 1% dintre români (faţă de 9% dintre cetăţeni în UE). În aceeaşi proporţie, de 1 la 100, sunt îngrijoraţi românii şi de terorism (faţă de 4% media UE) şi în egală măsură îi preocupă apărarea/politica externă (1% şi pe plan european). În schimb, românii nu-şi fac deloc griji legate de energie (0% faţă de 3% media europeană), mediul îi preocupă doar pe 2% dintre ei (4% în UE), iar locuinţele pe 4% (la fel şi în UE).

În plan personal, românii sunt îngrijoraţi cel mai mult de creşterea preţurilor (43% faţă de 38% media în UE), urmează situaţia economică (pentru 35% dintre români este principala îngrijorare, faţă de 25% în UE), sistemul de sănătate (25% dintre români sunt îngrijoraţi, faţă de 18% dintre europeni), pensiile (21%), impozitarea (14%), sistemul de educţie (10%). Criminalitatea îi îngrijorează pe 6% dintre români (faţă de 8% media în UE), urmează locuinţele (5%), mediul (3%). Imigraţia, afacerile externe, terorismul îi preocupă pe numai 1% dintre români, iar energia nu-i îngrijorează deloc (0%).

62% dintre români consideră că situaţia financiară a familiei lor este proastă, iar 35% au spus că au o situaţie bună, în timp ce pe plan european proporţiile sunt aproape inverse – 64% dintre cetăţeni spun că au o situaţie bună şi 34% au declarat că situaţia căminului lor este „proastă”.

În ceea ce priveşte situaţia personală la locul muncă, 41% dintre români consideră că e „rea”, 25% că e bună, iar 34% nu ştiu. În UE în schimb, 52% dintre cetăţeni au senzaţia că situaţia personală la locul de muncă este bună, 30% o văd în culori negre, iar 18% spun că nu ştiu.

Întrebaţi dacă sunt dispuşi să-şi reducă standardul de viaţă acum pentru a garanta viitorul generaţiilor viitoare, 47% dintre români au spus că da (faţă de 46% media UE), 37% dintre români nu sunt dispuşi la astfel de sacrificii (faţă de 46% în UE), iar 16% nu ştiu ce să răspundă (faţă de 8%).

O diferenţă mare de opinie între români şi ceilalţi cetăţeni europeni se manifestă în ceea ce priveşte deficitul public şi îndatorarea ţării. Dacă 76% dintre europeni cred că măsurile în vederea reducerii deficitului şi a datoriei ţării lor nu mai pot fi amânate, proporţia românilor care cred acest lucru este de numai 56%. Un sfert dintre români nu ştiu ce să răspundă la această întrebare (faţă de 11% în rândul europenilor) şi 19% cred că măsurile mai pot fi amânate (faţă de 15% dintre europeni).

De asemenea, 51% dintre români consideră că în condiţii de criză economică şi financiară globală, deficitul public trebuie adâncit pentru a crea locuri de muncă. 17% dintre români au o opinie contrară, iar 32% nu ştiu ce să răspundă. (Cifrele pe plan european sunt 46%, 36%, respectiv 18% cei care nu ştiu).

70% dintre români consideră că ţara are nevoie de mai multe reforme pentru a face faţă viitorului (media în UE este de 74% la acest capitol) şi numai 14% nu sunt de acord cu reformele (faţă de 17%). 16% (faţă de 9% în UE) spun că nu ştiu.

Întrebaţi dacă aceste reforme de care vor beneficia viitoarele generaţii ar trebui continuate chiar dacă presupun sacrificii pentru actualele generaţii, 62% dintre români spun că da (faţă de 71% europenii), iar 23% nu sunt de acord (faţă de 20%). 15% nu ştiu (faţă de 9% media în UE).

În ceea ce priveşte situaţia economiei europene, românii sunt mai optimişti decât media UE – 48% cred că este proastă, iar  35% spun că este bună. Pe plan european, media este de 70% păreri negative şi 22% păreri pozitive.

La întrebarea referitoare la situaţia economiei în lume, 28% dintre români cred că este bună, 52% cred că este proastă, iar 20% nu ştiu să răspundă (media europeană este de 20% bună, 71% proastă, 9% nu ştiu să răspundă).

Sondajul de tip Eurobarometru din primăvara 2010 mai arată că 75% dintre europeni consideră că o coordonare mai strânsă a politicilor economice și financiare între statele membre ale UE ar fi eficientă în ceea ce privește combaterea crizei economice.

Ancheta Eurobarometru, care se face bianual, a fost realizată în luna mai – când s-a atins punctul culminant al crizei financiare europene – și a fost publicată joi. 72% dintre europeni sprijină ideea unei supravegheri mai stricte de către UE a activităților celor mai importante grupuri financiare internaționale, ceea ce reprezintă o creștere de patru puncte procentuale în raport cu ultima anchetă Eurobarometru din toamna anului 2009.

Criza a influențat percepția cetățenilor cu privire la UE: 40% dintre europeni asociază UE cu euro (plus trei puncte faţă de precedentul Eurobarometru), 45% cu libertatea de a călători, studia și lucra oriunde în UE (minus un punct) și 24% cu pacea (minus patru puncte).

De asemenea, rezultatele anchetei au arătat că în luna mai 2010 încrederea în instituțiile UE a rămas la un nivel mai ridicat în comparație cu încrederea manifestată față de guvernele naționale sau parlamentele naționale (42% față de 29% și, respectiv, 31%), chiar dacă încrederea în UE a scăzut în punctul culminant al crizei (42% față de 48% în toamna anului 2009). Cel mai mare grad de încredere s-a înregistrat în Estonia (68%), Slovacia (65%), Bulgaria și Danemarca (61%), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (20%).

Ancheta Eurobarometru din primăvara anului 2010 a fost realizată prin intermediul unor interviuri directe între 5 și 28 mai 2010. În total, 26.641 de persoane au fost intervievate în cele 27 de state membre ale UE. În România, eşantionul a fot de 1.020 de persoane şi chestionarul a fost realizat în perioada 7-15 mai.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.coins.ro

Bugetul general consolidat al României a înregistrat un deficit de 20 miliarde lei după primele şapte luni ale acestui, respectiv de 3,9% din produsul intern brut (PIB), potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

La sfârşitul lunii iunie, deficitul bugetar era de 3,3% din PIB-ul estimat pentru 2010.

Potrivit Finanţelor, veniturile bugetului general consolidat au crescut în ianuarie-iulie cu 1,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, pentru prima oară în acest an, până la 93,3 miliarde lei, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 3,2%, la 113,3 miliarde lei.

Încasările au crescut în principal la veniturile din taxa pe valoare adăugată (TVA), unde discrepanţa faţă de anul precedent s-a redus de la -3,7%, la 30 iunie,  la -0,8%, precum şi la accize, unde încasările sunt mai mari cu 12,3% la bugetul de stat şi cu 7,7% la nivelul bugetului general consolidat.

Creşterea încasărilor din TVA s-a înregistrat îndeosebi pe lunile iunie şi iulie, „influenţa din majorarea cotei de la 19% la 24% urmând a se reflecta începând cu luna august”, se arată în comunicatul ministerului.

Totodată, veniturile din accize au crescut ca urmare a majorării nivelului de accizare aplicat de la 1 ianuarie 2010, a cursului mediu lei/euro luat în calcul la plata accizelor pentru anul 2010, precum şi a creşterii cuantumului accizei la unele produse.

Potrivit MFP, se menţin decalaje importante la impozitul pe profit (-3,2%), impozitul pe venit (-5,4%) precum şi la contributii de asigurări sociale (-5,3%). În schimb, au crescut încasările din venituri nefiscale cu 1.998 milioane precum şi sumele restituite de Comisia Europeană în contul plăţilor efectuate pentru proiecte cu finanţare europeană cu 1033 mil. lei.

Pe partea de cheltuieli, cele de personal au înregistrat o reducere de 4,7%, la nivelul bugetului general consolidat. MFP face menţiunea că la bugetul de stat acestea au crescut cu 3,5%, ca urmare a reorganizării unor instituţii publice care au trecut, începând cu 5 noiembrie 2009, de la finanţarea din venituri proprii şi subvenţii, la finanţare integrală din bugetul de stat  conform  Legii nr. 329/2009.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 2,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009. Reducerea s-a înregistrat îndeosebi la bugetul de stat (-24,8%) în timp ce la bugetele locale acestea sunt mai mari cu 7,8%. Depăşirea înregistrată de administraţiile locale a continuat totuşi să se diminueze fiind mai redusă faţă de luna precedentă cu 1,9 puncte procentuale.

La celelate tipuri de cheltuieli s-au înregistrat de regulă creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent justificate de majorarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi şi angajării împrumuturilor pentru acoperirea acestora, în cazul cheltuielile cu dobânzi (+27,4%), precum şi de efortul bugetar aferent programelor cu finanţare UE (+152,3) şi cele cu finanţare din împrumuturi externe (+11,2%).

MFP mai informază că cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital precum şi programe de investiţii finanţate din surse interne şi externe, au fost pe primele şapte luni în sumă de 14,4 miliarde lei, respectiv 2,8% din PIB.

România şi-a asumat pentru 2010 o ţintă de deficit bugetar de 6,8%.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.bloombiz.ro

Suitele de securitate ale Kaspersky Lab au blocat în cel de-al doilea trimestru al acestui an aproximativ 540 de milioane de încercări de infectare a computerelor din întreaga lume, ţara vizată de cele mai multe atacuri fiind China, cu 17,09% din totalul tentativelor.

Potrivit raportului malware pentru cel de-al doilea trimestru al anului 2010 redactat de experţii în securitate informatică ai Kaspersky Lab şi dat publicităţii joi, pe următoarele poziţii se situează Rusia (11,36% din totalul tentativelor), India (9,3%), Statele Unite ale Americii (5,96%) şi Vietnam (5,44%).

„Infractorii cibernetici au folosit toate metodele şi tehnicile de atac posibile, fie noi sau vechi, împreună cu vectori de „scam” pentru a face profit financiar”, se arată în raport.

În topul al ţărilor care găzduiesc cele mai multe servere de malware la nivel mondial, primele poziţii sunt ocupate de SUA (29%), Rusia (16,1%) şi China (13,6%).

„Una dintre cele mai des folosite metode de infectare a computerelor este exploatarea vulnerabilităţilor software. Hackerii utilizează coduri malware special create pentru fiecare tip de vulnerabilitate în parte – exploit-uri – care le facilitează accesul în computerele-victimă. Aproximativ 8,5 milioane de astfel de exploit-uri au fost detectate în al doilea trimestru al anului, majoritatea având ca ţintă vulnerabilităţi din Adobe Reader. În total, peste 33 de milioane de aplicaţii vulnerabile au fost identificate pe calculatoarele utilizatorilor în această perioadă”, potrivit raportului redactat de Kaspersky Lab.

Experţii în securitate ai Kaspersky Lab mai spun că un aspect deloc de neglijat este legat de faptul că reţelele sociale sunt din ce în ce mai des folosite pentru a lansa diferite categorii de atacuri.

„Cele mai noi tipuri de „scam” sunt atacurile de tip „likejacking” pe Facebook. Funcţia „Like” din acestă reţea de socializare este folosită de utilizatori pentru a marca lucrurile/link-urile/fotografiile/comentariile care le plac. Făcând click pe un link atractiv, primit de la un prieten, utilizatorul ajunge pe o pagină web cu JavaScript. Rezultatul? Orice click pe această pagină activează butonul „Like” din contul utilizatorului respectiv, trimiţând, în acelaşi timp, link-ul către pagina respectivă tututor prietenilor din listă. Numărul ridicat de vizite pe această pagină va avea efectul bulgărelui de zăpadă, mărind traficul unui domeniu web pentru care infractorii cibernetici au fost plătiţi de către o agenţie de advertising să-i crească popularitatea”, se arată în raport.

Totodată, raportul mai arată că o altă „inovaţie” a infractorilor cibernetici în trimestrul doi al anului a fost posibilitatea de a crea şi administra botnet-uri prin intermediul conturilor de Twitter.

„Hackerii puteau publica comenzi botnet sub formă de text direct pe pagina unui anumit cont. Din fericire, administratorii reţelei Twitter au descoperit problema la timp şi au blocat toate conturile folosite de infractorii cibernetici”, se mai spune în raport.

Kaspersky Lab oferă sisteme de securitate pentru PC, care protejează utilizatorul de viruşi, spyware, crimeware, hackeri, phishing şi spam.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.worldit.info

Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,9% din produsul intern brut (PIB) după primele şapte luni, respectiv 19,92 miliarde de lei, potrivit unor oficiali ai Ministerului Finanţelor Publice (MFP), citaţi de HotNews.

Cifra este cu 13% mai mare decât cea înregistrată în perioada ianuarie-iulie 2009, când deficitul bugetar era de 17,6 miliarde de lei.

La sfârşitul lunii iunie, deficitul bugetar era de 3,3% din PIB-ul estimat pentru 2010.

România şi-a asumat pentru 2010 o ţintă de deficit bugetar de 6,8%.

Sursa: NewsIn

Sursa: http://www.capital.ro

Un studiu realizat de GfK România şi dat publicităţii joi relevă faptul că 63% dintre utilizatorii de Internet din oraşele României folosesc mesageria instant, faţă de 32% dintre internauţii din 26 de ţări de pe toate continentele.

Totodată, rezultatele cercetării arată că 55% dintre românii din mediul urban, cu vârsta peste 15 ani, utilizează computerul cel puţin o dată pe lună, iar 51% accesează Internetul lunar sau mai des.

„În România, Internetul este folosit în principal pentru a “sta de vorbă” cu prietenii sau familia şi pentru distracţie. Faţă de consumatorii din alte părţi ale lumii, românii utilizează mesageria instant în mult mai mare măsură: 63% dintre utilizatorii de Internet din oraşele României, faţă de 32% dintre internauţii din 26 de ţări de pe toate continentele. Utilizatorii din alte state preferă în schimb să ţină legătura cu prietenii sau familia pe e-mail: 66% fac acest lucru cel puţin lunar, comparativ cu 50% dintre utilizatorii români”, se arată în studiu.

Un alt rol important pe care îl are Internetul este cel de sursă de divertisment. În România, în mediul urban, 44% dintre utilizatori ascultă online muzică sau radio, 39% se uită la filmuleţe sau alte transmisiuni video, 36% fac download de fişiere audio, iar 31% descarcă fişiere video.

Potrivit cercetării GfK România, cu toate că şi consumatorii din alte ţări caută divertismentul online, există câteva diferenţe. Astfel, utilizatorii globali ai Internetului urmăresc transmisiuni video în aceeaşi măsură cu cei din oraşele României (40%), însă mai puţini dintre ei descarcă fişiere video (doar 19%). De asemenea, la nivelul celor 26 de ţări analizate, comparativ cu România, o mai mică parte dintre utilizatorii de Internet ascultă muzică online (39%) sau o descarcă (31%).

Pe de altă parte, se mai arată în studiu, internetul este folosit de un număr tot mai mare de utilizatori pentru a face cumpărături, pentru a face plăţi sau pentru a-şi administra conturile bancare. În ţările analizate de GfK Roper Reports, 45% dintre consumatorii care folosesc Internetul cumpără online produse sau servicii lunar sau mai des, 43% fac tranzacţii bancare, iar 31% plătesc facturi folosind acest canal. În România situaţia este foarte diferită, tranzacţionarea pe Internet aflându-se la un nivel relativ redus. În medie, doar 13% dintre utilizatorii din mediul urban fac cel puţin lunar cumpărături pe Internet, 7% fac tranzacţii bancare şi 6% plătesc facturi.

Reţelele sociale şi comunităţile online sunt frecventate de tot mai multe persoane. 39% din totalul utilizatorilor de Internet cu vârsta peste 15 ani la nivel mondial vizitează cel puţin lunar un astfel de site. În oraşele României popularitatea reţelelor sociale este mai mică, dar totuşi 26% dintre cei care folosesc Internetul le frecventează măcar o dată pe lună.

GfK România a investigat în Roper Reports 2010, studiul internaţional care analizează valorile şi stilul de viaţă ale consumatorilor, şi obiceiurile de utilizare a Internetului de către români, inclusiv a reţelelor sociale.

GfK Roper Reports are ca scop analizarea stilurilor de viaţă şi valorilor personale ale consumatorilor din întreaga lume. La nivel global, studiul se desfăşoară anual începând din 1997, iar în România din 2008. În februarie şi martie 2010 au fost intervievate peste 37.000 de persoane cu vârsta peste 15 ani, din 26 de ţări de pe toate continentele. În România este analizată populaţia din mediul urban, cu vârsta peste 15 ani. Eşantionul este de 1000 de respondenţi.

Grupul GfK, una din cele mai mari organizaţii de cercetare de piaţă din lume, are mai mult de 150 de sucursale în 100 de ţări de pe cinci continente.

Sursa: http://www.gfk-ro.com/
Foto : www.networks.com

Ministrul moldovean al agriculturii, Valeriu Cosarciuc, a anunţat că va avea luni, la Iaşi o întâlnire cu omologul său român, Mihail Dumitru, „pentru a cataliza relaţiile comerciale cu România”, în condiţiile în care Rusia a impus restricţii dure fructelor şi legumelor din R. Moldova.

Ministrul Cosarciuc a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă că un grup de exportatori de fructe, legume, exportatori de struguri, chiar şi exportatori de vinuri de la Chişinău se pregătesc pentru întâlnirea cu ministrul român al agriculturii şi dezvoltării rurale din România.

„Am solicitat ca din partea română să participe la această întrevedere importatorii de fructe, legume din România, importatorii de struguri şi importatorii de vinuri. Scopul întâlnirii este ca noi să putem cataliza relaţiile noastre comerciale cu România. România este o piaţă mare, este aproape de noi, este nevoie ca noi numai să ne promovăm foarte agresiv şi intens produsele noastre pe piaţa românească”, a precizat Cosarciuc.

Întâlnirea intervine în condiţiile în care, după blocajele în livrarea vinului moldovenesc pe piaţa rusă, Moscova a impus săptămâna aceasta restricţii dure şi la importul de fructe şi legume. Numărul exportatorilor moldoveni acceptaţi de Rusia s-a redus astfel cu circa 76%. Numai 33 de firme exportatoare dintr-o listă de 136 au fost acceptate de Moscova. Rusia reproşează exportatorilor moldoveni că produsele lor nu corespund standardelor de calitate.

Într-un interviu pentru NewsIn, ambasadorul R. Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă, sublinia că Moldova are fructe şi legume „foarte ecologice” şi şi-ar dori să se ajungă din nou la situaţia dinainte de 2008, când România devenise principala piaţă pentru exporturile moldoveneşti. În prezent, ocupă locul al şaselea.

În ceea ce priveşte situaţia importurilor de legume şi fructe moldoveneşti pe piaţa rusă, ministrul Valeriu Cosarciuc a declarat în interviul pentru Europa Liberă că p ână marţi, la orele 12-13, pe site-ul serviciului federal rus pentru supraveghere veterinară şi fitosanitară era o listă de 136 de agenţi economici care aveau dreptul să exporte în Federaţia Rusă. „Ieri (marţi – n.r.) a fost schimbată această listă cu o listă de 33 de agenţi economici. Şi noi am primit scrisoarea, sub semnătura domnului Saulin, şeful Rosselihoznadzor-ului, că uite, vor permite numai la o listă de 33 de întreprinderi”, a relatat ministrul agriculturii din Republica Moldova.

Valeriu Cosarciuc a adăugat că lista cu cei 33 de agenţi a fost prezentată de partea rusă şi a afirmat că aceasta ridică unele semne de întrebare. „Sunt SRL-uri, care au un capital social de 5.400-6.500 de lei, şi sunt persoane fizice din Republica Moldova şi unele persoane juridice din Republica Moldova. Şi la noi trezeşte nişte dubii această listă. Eu am analizat acum câteva şi am văzut nişte repetări de nume, prenume, diferite firme, înseamnă că aici este ceva la mijloc”, a declarat ministrul Cosarciuc.

El a adăugat că, în acest context, s-a discutat şi cu Serviciul de Securitate din Republica Moldova, iar organele competente urmează să investigheze acest caz. „Am adresat o scrisoare acestui serviciu – Rosselihoznadzor, am transmis acea scrisoare ambasadorului nostru în Federaţia Rusă, domnului Neguţa şi el urmează acum să organizeze nişte întrevederi între specialiştii  Rosselihoznadzor”, a mai afirmat Cosarciuc.

Ministrul moldovean al agriculturii a menţionat că autorităţile de la Chişinău încearcă să afle criteriile pentru selectarea agenţilor economici care vor continua să exporte pe piaţa din Rusia. „Erau 136 acceptaţi. Noi am propus o listă adăugătoare de 177. Şi de acum, din 136 plus 177 au rămas numai 33″, a precizat Cosarciuc.

Întrebat dacă măsurile luate de Rusia ar reprezenta un instrument de şantaj asupra Guvernului Republicii Moldova, Valeriu Cosarciuc a evitat să dea un răspuns clar. ” Eu nu pot să confirm lucrul ăsta. Ne vom întâlni cu reprezentanţii serviciului Rosselihoznadzor din Federaţia Rusă şi atunci am putea să spunem ce se întâmplă”, a afirmat ministrul moldovean al agriculturii.

În cazul vinului, serviciul sanitar rus a spus că a descoperit dibutilftalat, o substanţă toxică, iar în cazul fructelor şi legumelor ar fi depistat un nivel nepermis de mare de nitriţi şi pesticide. Ca urmare, un milion de litri de vin au fost returnaţi la vamă şi zeci de camioane cu fructe şi legume sunt blocate în aşteptarea avizelor sanitare.

Observatorii sunt însă unanim de acord că în spatele acestor decizii economice ale Moscovei stau factori politici. Problemele au apărut în iunie, după ce preşedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a emis un decret prin care decreta ziua de 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice şi cerea retragerea trupelor ruse din Transnistria.

Gestul preşedintelui moldovean a enervat mediile politice de la Moscova, care au reacţionat cu declaraţii critice. La câteva zile după aceea au apărut primele probleme cu transporturile de vin moldovenesc, iar pe măsura ce R. Moldova s-a apropiat de campania electorală, tonul şefului serviciului sanitar rus, Ghennadi Onişncenko, faţă de Chişinău s-a înăsprit, mergând până la a spune că liderii politici moldoveni au judecata întunecată de substanţele toxice pe care Rusia le-a depistat în vinul moldovenesc. Practic, în acest moment, R. Moldova se află sub un embargo parţial, dar destul de sever, în privinţa exporturilor de vin, fructe şi legume, nefiind exclusă declararea oficială a unui embargo total, aşa cum s-a întâmplat în 2006.

R. Moldova exportă în Rusia aproximativ 80% din cantitatea de vin, legume şi fructe pe care o produce.

Întrebat ce se va întâmpla cu producţia ţăranilor, în condiţiile în care, după discuţiile cu ministrul român al agriculturii, va mai trece un timp până se vor negocia nişte acorduri bilaterale, Valeriu Cosarciuc a spus că trebuie verificat cine sunt cele 33 de întreprinderi cu acces pe piaţa rusă şi, în măsura posibilului, ele vor trebui să asigure întreg exportul.

Ministrul a dat exemplul Poloniei sau Turciei. ” În Polonia 46 de agenţi economici asigură exportul în Federaţia Rusă. În Turcia, care este ţară mult mai mare decât Republica Moldova, sunt 68 de agenţi economici care exportă în Federaţia Rusă. Şi noi în Republica Moldova ar trebui să preluăm experienţa, de pildă, a ţărilor Uniunii Europene”, a afirmat ministrul agricultrii din Republica Moldova.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.ihb.de