Flash Feed Scroll Reader

Arhivă | Acte normative

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 79/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Descarcati aici spre consultare ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 79-2017 din 8 noiembrie 2017 privind modificarea Codului Fiscal

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar, Ordonante de urgentaComentariile sunt închise pentru ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 79/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

PARTEA II-a. RASPUNDEREA PENALA A INTREPRINZATORILOR PENTRU INFRACTIUNI COMISE IN LEGATURA CU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR FISCALE, FINANCIARE, VAMALE ORI PRIVIND CIRCULATIA BUNURILOR

PARTEA II-a.

RASPUNDEREA PENALA A INTREPRINZATORILOR PENTRU INFRACTIUNI COMISE IN LEGATURA CU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR FISCALE, FINANCIARE, VAMALE ORI PRIVIND CIRCULATIA BUNURILOR

 

EVAZIUNEA FISCALA

Evaziunea fiscala este sustragerea de la impunere sau de la indeplinirea obligatiei de a plati ipozitele si taxele stabilite de lege.

Evaziunea fiscal legala, denumita in doctrina de specilaitate si optimizare fiscala, consta in sustragerea/ocolirea contribuabilului de la impunerea sau indeplinirea unor obligatii fata de bugetul general consolidat prin specularea continutului normei juridice aplicabile in materie. Ca si exemplu, poate fi vorba de exploatarea unor lacune legislative sau a unor norme juridice care permit contribuabilului sa opteze pentru un anumit regim fiscal. Optimizarea fiscala este posibila deoarece legea permite scoaterea de sub incidenta impozitelor sau taxelor a unor venituri, parti de venituri, componente ale everii ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii ferme a principiilor impunerii, nu ar trebui sa fie excluse.

Exemple:

  • Impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de contribuabili persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, impunere ce determina pentru cei care realizeaza venituri superioare mediei sa nu plateasca impozit pentru diferenta in plus.
  • Contribuabilii beneficiaza de facilitati fiscale sub forma de scutiri, reduceri sau amanari la plata.
  • Amortizarea accelerata determina diminuarea profitului impozabil in favoarea constituirii unui fond de armonizare mai mare decat cel impus de valoarea uzurii inregistrate de mijloacele fixe in cauza.
  • Interpunerea in circuitul economic a unei societati cu sediul in jurisdictii fiscal avantajoase (state care stimuleaza reinvestirea profitului, state considerate paradisuri fiscale).

Evaziunea fiscala ilegala ( ilicita, frauduloasa), consta in faptul ca, desi legea este clara in privinta existentei obligatiiilor ficale, contribuabilul urmareste neplata acestora, utilizand mijloace ilicite. Legiuitorul sanctioneaza penal, contraventional si fiscal numai evaziunea fiscala ilicita.

Exemple:

  • Intocmirea unor documente de evidenta contabila nereale/false.
  • Neevidentierea in contabilitate a unor operatiuni derulate.
  • Evidentierea in contabilitate a unor operatiuni fictive.
  • Incadrarea nelegala a unor operatiuni, venituri sau cheltuieli.
  • Distrugerea voita a unor documente legale.
  • Intocmirea unor dovezi fictive de plata.
  • Schimbarea nejustificata a preturilor de aprovizionare sau a unor cheltuieli.
  • Ascunderea unor bunuri ce constituie surse impozabile sau taxabile conform legii.
  • Nedeclararea unor venituri impozabile.
  • Efectuarea unor activitati economice neinregistrate.

Evaziuni fiscale vamale :

  • Nedeclararea unor bunuri importate sau exportate.
  • Intocmirea de declaratii vamale false privind importul de marfuri.
  • Depunerea de declaratii vamale care contin sume inferioare.
  • Introducerea sau scoaterea din tara a unor bunuri prin alte locuri decat cele stabilite de lege, etc.

Evaziunea fiscala ilicita cuprinde mai multe forme si poate fi clasificata in :

Evaziunea fiscala ilicita propriu-zisa, constand in sustragerea de la impunere si de la plata contributiilor bugetare datorate in legatura cu veniturile realizate din activitati licite.

Exemplu:  Neinregistrarea unor venituri.

Evaziunea fiscala prin desfasurarea unor activitati ilegale, concretizata prin derularea unor afaceri ilicite care genereaza venituri neimpozabile.

Exemplu: Traficul de arme; traficul de persoane; falsificarea de valori; camata; traficul de droguri, etc.

Evaziunea fiscala prin derularea unor activitati economice subterane, materializata prin realizarea de venituri din afaceri premise de lege, dar care sunt ascunse fata de autoritati.

Exemplu: Efectuarea unor operatiuni neevidentiate in documentele contabile stabilite de lege si nedeclarate in vederea impunerii.

Evaziunea fiscala interna si international, savarsita pe teritoriul national sau international.

Exemplu : Sustragerea contribuabilului de la indeplinirea obligatiilor fiscale prin intermediul societatilor offshore infiintate in paradisuri fiscale.

 

INFRACTIUNI PREVAZUTE DE LEGEA PENALA SPECIALA NR.241/2005 PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA EVAZIUNII FISCALE.
Art.3. din Legea 241/2005 prevede:    “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de contro”l.

  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de contribuabil, persoana fizica sau persoana juridica – administratorul, ordonatorul de credite sau persoana responsabila pentru organizarea si conducerea contabilitatii societatii impreuna cu personalul din subordine. In cazul in care contabilitatea este condusa in baza unui contract externalizat incheiat cu persoane fizice sau juridice autorizate conform legii, raspunderea revine acestora potrivit legii si prevederilor contractuale.
  • In situatia in care prin fapta de distrugere faptuitorul a urmarit sa se sustraga de la indeplinirea obligatiilor fiscale, fapta va fi incriminate de dispozitiile art.9 alin.1 din Legea 241/2005, iar daca prin distrugerea evidentelor contabile faptuitorul nu a avut ca finalitate sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale, dar a fraudat creditorii, fapta poate fi considerate si calificata ca bancruta frauduloasa sau alta infractiune contra patrimoniului.
  • In sfera documentelor de evidenta contabila pot fi incluse trei categorii si anume: documente justificative; documente de evidenta si prelucrare contabila; documente de sinteza si raportare contabila, financiara si fiscala.

Art.26 din Legea 82/1991 prevede:In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a documentelor financiar-contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora, potrivit reglementarilor emise in acest sens, in termen de 30 de zile de la constatare, iar in caz de forta majora, in termen de 90 de zile de la constatarea incetarii acesteia”.

Art.4. din Legea 241/2005 prevede:  Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie”.

  • Aceasta infractiune presupune emiterea unei somatii imperative adresate contribuabilului si primite de acesta, de catre organele competente de control, care sa prevada obligatia de prezentare a documentelor legale sau a bunurilor din patrimoniul contribuabilului.
  • Art.58 alin.1 din C.proc.fisc. prevede ca sotul, sotia si rudele contribuabilului pana la gradul al treilea inclusive, pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri
  • Art.59 alin 1 din C.proc.fisc. prevede ca pot refuza sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatilor lor, preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditoria, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii, cu exceptia informatiilor cu privire la indeplinirea obligatiilor fiscale stabilite de lege in sarcina lor, doar cu acordul persoanei despre care au fost solicitate informatiile. Exceptie facand preotii.
  • Conform art.10 alin.1 C.proc.fisc., contribuabilul este obligat sa coopereze cu organele fiscale in vederea determinarii starii de fapt fiscale.
  • Art.12 C.proc.fisc. prevede ca relatiile dintre contribuabil si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii.

Art.4. din Legea 241/2005 prevede : “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale”.

  • Impiedicarea organelor de control in efectuarea verificarilor legale poate fi infaptuita prin refuzul manifest de a permite intrarea organelor de control in sedii, incinte, terenuri, etc., punerea unor obstacole in calea acestora, folosirea unor mijloace indirecte de impiedicare.
  • Persoanele fizice au dreptul de a refuza intrarea in domiciliul sau resedinta lor a organelor de control, din interpretarea art.57 alin.4 din C.proc.fisc., dar acest drept nu poate fi extins asupra altor spatii.

Art.6. din Legea 241/2005 prevede : “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă”.

  • Curtea Constitutionala prin Decizia nr.363/20015 a declarat ca neconstitutionale dispozitiile art.6 din Legea 241/2205 privind stopajul la sursa. Cu toate acestea, unele fapte de retinere si nevarsare a anumitor impozite si taxe, daca au fost comise in scopul sustragerii de la plata impozitelor si taxelor, vor putea fi incadrate in prevederile art.9 alin.1 din Legea 241/2005.

Art.7. din Legea 241/2015 prevede: (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani si interzicerea unor drepturi detinerea sau punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 ani la 7 ani si interzicerea unor drepturi tiparirea, detinerea sau punerea in circulatie, cu stiinta, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate in domeniul fiscal, cu regim special, falsificate”.

  • Imprimatele tipizate pot fi acelea prin care se realizeaza un anumit tip de marcare a produselor accizabile (bautura si tutun), si formularele tipizate cu regim special utilizate in domeniul fiscal.

Art.8. din Legea 241/20015 prevede: (1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani si interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat.

(2) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 ani la 15 ani si interzicerea unor drepturi asocierea in vederea savarsirii faptei prevazute la alin. (1).

(3) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste”.

  • Infractiunea poate fi savarsita de contribuabilul cu rea-credinta.
  • Art.147 C.proc.fisc. reglementeaza rambursarea si prevede ca infractiunea poate consta in situatia in care contribuabilul solicita si obtine rambursarea unei sume, reprezentand TVA, mai mare decat cea pe care a achitat-o sau a unei sume pe care nu a platit-o.
  • Art.117 C.proc.fisc. reglementeaza restituirea ca operatiunea efectuata de contribuabil constand in solicitarea si obtinerea de la bugetul general consolidat a unei sume platite cu titlu de impozit sau taxa.
  • Art.116 C.proc.fisc. prevede operatiunea numita compensare prin care contribuabilul care are dubla calitate de creditor si debitor fata de bugetul consolidate solicita si obtine stingerea reciproca a acestora, pana la concurenta sumei mai mici. Creantele fiscale ale debitorului se compenseaza cu obligatiile datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta ramasa sa se compenseze obligatiile datorate altor bugete.
  • Frauda de tip carusel in materie de TVA poate fi incadrata in dispozitiile art.9 alin.1, lit.c) din Legea 241/20015, fiind vorba despre sustragerea contribuabilului de la indeplinirea partial a a obligatiei de plata a TVA prin evidentierea in actele contabile sau alte documente legale, a unor operatiuni fictive.

Art.9. din Legea 241/2015 prevede : (1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 ani la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:

  1. a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
  2. b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
  3. c) evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
  4. d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
  5. e) executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
  6. f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
  7. g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.

(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani”.

  • Toate infractiunile de evaziune fiscala presupun cerinta esentiala constand in existent unei finalitati speciale, respectiv sustragerea de la indeplinirea obligatiilor fiscale. In cazul in care scopul special nu este atins, respectiv sustragerea nu exista, nu poate fi retinuta infractiunea de evaziune fiscala prevazuta in art.9, ci eventual alte infractiuni.
  • Cazul in care o persoana pune la adapost un bun sau un venit impozabil ori taxabil, in vederea sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale. Exemplu: omisiunea declararii unor venituri rezultate din cedarea folosintei unui bun.
  • In cazul bunurilor sau veniturilor obtinute din comiterea unor infractiuni sau contraventii, nu suntem in prezenta unei infractiuni de evaziune fiscala, deoarece bunurile sau veniturile in cauza se confisca,, astfel ca lipseste obiectul impozabil.
  • Declararea de catre parti in fata notarului, a unei valori mai mici a tranzactiei decat cea reala. In acest caz se va retine si infractiunea de fals si de complicitate.
  • Introducerea sau scoaterea din tara a bunurilor sau marfurilor fara plata taxelor vamale constituie infractiunea de contrabanda si nu poate fi retinuta in concurs cu cea de evaziune fiscala.
  • Derularea unor activitati economice care necesita inregistrarea sau autorizarea, fara indeplinirea formalitatilor prevazute de lege.
  • Neintocmirea decontului de TVA sau omisiunea de inregistrare unor surse taxabile in acest decont.
  • O persoana care nu apare in actele si documentele oficiale in calitate de administrator sau in alta calitate, daca administreaza sau conduce din umbra intreaga activitate a unui contribuabil, acesta raspunde penal pentru infractiunea examinata. Este vorba despre administratorii de fapt, care folosesc oameni de paie.
  • Disimularea realitatii prin crearea aparentei existentei unei operatiuni care in fapt nu exista:
  • Evidentierea in contabilitate a cheltuielilor determinate de incheierea unor contracte de inchiriere pentru spatii care nu sunt necesare.
  • In cazul unor societati fantoma, cand marfa apare numai in actele contabile ale acestor societati, pentru a deduce TVA.
  • Incheierea unor contracte avand ca obiect prestarea unor servicii care, in realitate nu trebuie prestate.
  • Vanzarea unor marfuri la un pret foarte apropiat de cel de productie ori chiar mai mic decat acesta si revanzarea marfurilor la pretul pietei, in vederea asigurarii unui profit mai mare, in cazul operatiunilor derulate in paradisuri fiscale.
  • Emiterea unor facturi care ulterior sunt stornate, etc.
  • Vanzarea unor marfuri sub cost, in pierdere.
  • Alterarea prin contrafacere a actelor contabile ori alterarea prin stergere sau introducerea de noi secvente a memoriilor aparatelor de taxat sau marcat electronice fiscale.
  • Executarea de evidente contabile duble prin folosinta de inscrisuri sau mijloace de stocare a datelor contabile oculte si diferite de cele oficiale. Prin expresia evidente contabile intelegandu-se documente justificative; documente de evidenta si prelucrare contabila; si documente de sinteza si raportare contabila, financiara, fiscala.
  • Sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale prin nedeclararea sediului principal sau secundar sau declararea unor elemente de identificare incorecte, constituie infractiune numai daca faptuitorul a urmarit sa evite indeplinirea obligatiilor fiscale. Nedepunerea declaratiei de inregistrare fiscala sau a celei de mentiuni referitoare la schimbarile intervenite in privinta sediilor unui contribuabil realizeaza continutul infractiunii prevazute de art.9 alin.1).
  • Inlocuirea unui bun sechestrat cu altul, degradarea sau deteriorarea unui bun sechestrat si instrainarea unui bun sechestrat constituie infractiune.
  • In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute de Legea 241/2015, luarea masurilor asiguratorii este obligatorie.
  • Persoanele care au fost condamnate pentru infractiuni prevazute de aceasta lege nu mai pot fi fondatori, administrator, directori sau reprezentanti legali ai unei societati comerciale.

 

INFRACTIUNILE VAMALE

Contrabanda este o modalitate de sustragere de la plata taxelor vamale (accize, TVA, taxe si impozite) si evitarea regulilor ce interzic comercializarea anumitor bunuri si produse prin escamortarea punctelor de control vamal.

Contrabanda simpla

Art. 270. – (1) din Codul vamal prevede:  “Introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

  1. a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
  2. b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
  3. c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.

(3)        Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia”.

  • Fapta incriminatoare prevazuta de alin.1) trebuie sa se produca in alt loc decat cele stabilite pentru control vamal. In ceea ce priveste alin.2), fapta trebuie sa se produca in locurile stabilite pentru control vamal si nu in alte locuri.
  • Tentativa la contrabanda se pedepseste conform art.275 Cod vamal.

Contrabanda calificata.

Art. 271. din Codul vamal prevede:   „ Introducerea sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase, constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare”.

  • Contrabanda calificata este o varianta agravata a infractiunii de contrabanda si se aplica dispozitiile art.271 numai in cazul in care legea penala nu prevede pentru fapta savarsita o pedeapsa mai mare.

Folosirea de acte nereale.

Art. 272. din Codul vamal prevede: „ Folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale, de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri, decât cele prezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi”.

  • Faptuitorul utilizeaza la autoritatea vamala documente vamale de transport sau comerciale autentice, dar intre continutul documentelor folosite si bunurile sau marfurile prezentate la controlul vamal nu exista concordanta. Poate fi vorba despre o denaturare a adevarului prin folosirea unor documente vamale sau de transport care se refera la alte marfuri decat cele introduce sau scoase din tara, sau alte cantitati de marfuri.

Art. 273. din Codul vamal prevede:  „ Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi”.

  • Suntem in prezenta infractiunii prevazuta de articolul de mai sus, de exemplu, in ipoteza in care factura contine elemente false sau este integral falsa. Pentru retinerea acestei infraciuni nu este suficienta simpla detinere a unui document vamal de transport sau comercial falsificat, ci este necesara si utilizarea lui la autoritatea vamala.
  • Tentativa se pedepseste.

 

SPALAREA BANILOR

Camuflarea provenientei banilor proveniti din bunuri de natura infractionala si din activitati de contrabanda, evaziune, trafic de persoane, arme, droguri, etc. si crearea unei aparente asupra acestor venituri ca provenind din activitati licite.

Art. 29. Din Legea 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor prevede:

“(1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani:

  1. a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
  2. b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;
  3. c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

(2) Tentativa se pedepseşte.

(3) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 136 alin. (3) lit. a)–c) din Codul penal.

(4) Cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective.

(5) Dispoziţiile alin. (1)–(4) se aplică indiferent dacă infracţiunea din care provine bunul a fost comisă pe teritoriul României sau în străinătate”.

  • Bunurile ce pot face obiectul infraciunii spalarii de bani pot fi orice tipuri de bunuri, respectiv bunuri corporale sau necorporale, mobile sau imobile, acte juridice sau documente care atesta un titlu ori un drept.
  • Spalarea banilor murdari fiind un procedeu complex, cuprinde trei faze:

Plasarea banilor sau prespalarea este faza in care banii murdari depusi in banci sunt transferati prin diferite institutii financiare ori agenti economici.

Stratificarea sau albirea banilor murdari se efectueaza prin operatiuni de separare a bunurilor ce formeaza obiectul spalarii banilor fata de sursa lor ilicita (originea infractionala a bunurilor murdare).  In aceasta faza se pot constata si anumite plati de comisioane, impozite sau taxe, care ascund de fapt costul operatiunilor de camuflare. Stratificarea poate fi efectuata si prin utilizarea companiilor de offshore.

Reciclarea sau uscarea banilor murdari se realizeaza prin constituirea unei aparente de provenienta legala a banilor murdari, cum ar fi investirea unor sume cu provenienta infractionala in afaceri.

 

 

Prezentul material are la baza lucrarea intitulata “GHIDUL PENAL AL OMULUI DE AFACERI – Consecinte penale ale activitatii economice ilicite”

 

Lucrare editata de S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

Drepturile de autor apartin in exclusivitate S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

 

Sursa:

Camera de Comert si Industrie Cluj

Publicat in sectiunea : Acte normativeComentariile sunt închise pentru PARTEA II-a. RASPUNDEREA PENALA A INTREPRINZATORILOR PENTRU INFRACTIUNI COMISE IN LEGATURA CU NERESPECTAREA OBLIGATIILOR FISCALE, FINANCIARE, VAMALE ORI PRIVIND CIRCULATIA BUNURILOR

Raspunderea penala a intreprinzatorilor pentru infractiuni comise in legatura si cu incalcarea dispozitiilor legale privind constituirea, organizarea, modificarea si incetarea societatilor comerciale, reglementate de dispozitiile Legii 31/1990.

PARTEA I.

 

Raspunderea penala a intreprinzatorilor pentru infractiuni comise in legatura si cu incalcarea dispozitiilor legale privind constituirea, organizarea, modificarea si incetarea societatilor comerciale, reglementate de dispozitiile Legii 31/1990.

 

Indiferent de forma de constituire a societatilor comerciale, Legea 31/1990 reglementeaza limitele raspunderii asociatiilor ca regula de baza si anume ca obligatiile sociale ce apartin societatii sa fie garantate cu patrimonial social. Asa cum este si normal, exista si situatii de exeptie, situatii care difera in functie de forma de organizare a societatii.

Avand in vedere realitatea ca societatile comerciale au o importanta deosebita in domeniul afacerilor, legiuitorul roman incrimineaza anumite fapte de incalcare a normelor prevazute de Legea 31/1990. Dispozitiile de incriminare cuprinse in lege au un caracter special in comparatie cu cele existente in Codul Penal, astfel ca daca o fapta este prevazuta ca fapta penala si de legea in discutie si de Codul Penal, vor avea prioritate in aplicare dispozitiile Legii 31/1990, afara de cazul in care pedeapsa prevazuta de Codul Penal este mai severa.

Un aspect important de retinut este ca Infractiunile cuprinse in lege sunt savarsite cu intentie, sau mai bine spus, cu rea credinta. O alta caracteristica este ca infractiunile sunt calificate datorita faptului ca subiectul este o persoana calificata (fondator, administrator, director, cenzor etc.)

Art.271 din Legea 31/1990 prevede:

Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

  1. a) prezintă, cu rea-credinţă, în prospectele, rapoartele şi comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societăţii ori asupra condiţiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credinţă, în tot sau în parte, asemenea date;
  2. b) prezintă, cu rea-credinţă, acţionarilor/asociaţilor o situaţie financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condiţiilor economice sau juridice ale societăţii, în vederea ascunderii situaţiei ei reale;
  3. c) refuză să pună la dispoziţia experţilor, în cazurile şi în condiţiile prevăzute la 26 şi 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credinţă, să îndeplinească însărcinările primite.
  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
  • Infractiunea consta in prezentarea cu rea-credinta in prospectele, rapoartele si comunicarile adresate publicului/actionarilor/asociatilor/expertilor, a unor date incorecte asupra constituirii societatii ori asupra conditiilor economice sau juridice ale acesteia ; ascunderea cu rea-credinta in parte sau in tot a unor astfel de date.
  • Aceasta fapta poate fi comisa prin orice mijloace : mass-media, internet, afise publicitare, anunturi, comunicari, etc.

 

Art. 272 din Legea 31/1990 prevede:

    (1) Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

  1. a) dobândeşte, în contul societăţii, acţiuni ale altor societăţi, la un preţ pe care îl ştie vădit superior valorii lor efective, sau vinde, pe seama societăţii, acţiuni pe care aceasta le deţine, la preţuri despre care are cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorii lor efective, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;
  2. b) foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect;
  3. c) se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la 144^4 alin. (3) lit. a), sau face ca una dintre aceste societăţi să îi acorde vreo garanţie pentru datorii proprii;
  4. d) încalcă dispoziţiile 183.

    (2) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) lit. b), dacă a fost săvârşită de administratorul, directorul, membrul directoratului ori reprezentantul legal al societăţii în cadrul unor operaţiuni de trezorerie între societate şi alte societăţi controlate de aceasta sau care o controlează, direct ori indirect.

    (3) Nu constituie infracţiune fapta prevăzută la alin. (1) lit. c), dacă este săvârşită de către o societate ce are calitatea de fondator, iar împrumutul este realizat de la una dintre societăţile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau indirect.

  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
  • Infractiunea consta in incheierea unor contracte de vanzare-cumparare dezavantajoase d.p.d.v. economic pentru o societate pe actiuni in cadrul careia faptuitorul are calitatea de fondator, administrator, director general, etc., existand o diferenta foarte mare de valoare intre contraprestatiile partilor, avand ca effect prejudicierea societatii in cauza.
  • Aceasta fapta este incriminata numai daca este savarsita cu intentie. Tentativa nu se pedepseste.
  • Constituie infractiune fapta unei persoane care conduce sau controleaza o societate prin deturnarea cu buna stiinta a activelor patrimoniale (bunuri, creante sau creditul de piata).
  • Este infractiune, daca este indeplinita cerinta prin care bunurile sau creditul a fost folosit contrar intereselor societatii, pentru obtinerea unor avantaje proprii sau pentru favorizarea unei alte societati in care faptuitorul are interese directe sau indirecte.
  • Constituie infractiune de imprumut direct, daca actul juridic a fost incheiat intre faptuitorul imprumutat si societatea imprumutatoare. Imprumutul indirect este si el incriminat, fiind realizat prin intermediul unui interpus persoana fizica sau juridical, dar adevaratul beneficiar al imprumutului fiind persoana care administreaza societatea care a imprumutat.

 

 

 

Art.2721 din Legea 31/1990 prevede:

Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

  1. a) răspândeşte ştiri false sau întrebuinţează alte mijloace frauduloase care au ca efect mărirea ori scăderea valorii acţiunilor sau a obligaţiunilor societăţii ori a altor titluri ce îi aparţin, în scopul obţinerii, pentru el sau pentru alte persoane, a unui folos în paguba societăţii;
  2. b) încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare anuale sau contrar celor rezultate din aceasta.

 

  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
  • Constituie infractiune aducerea la cunostinta altor persoane a unor date nereale, folosirea unor instrumente nelegale si intrebuintarea unor mijloace frauduloase ce au ca rezultat marirea ori scaderea valorii actiunilor sau obligatiunilor societatii.
  • Este o infractiune savarsita cu intentie directa si calificata prin scopul ilicit urmarit. Tentativa nu se pedepseste.
  • Prezentarea altor persoane a unor profituri fictive ale societatii ce nu au o acoperire reala in bani, constituie infractiune.

Art.273 din Legea 31/1990 prevede:

Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

  1. a) emite acţiuni de o valoare mai mică decât valoarea lor legală ori la un preţ inferior valorii nominale sau emite noi acţiuni în schimbul aporturilor în numerar, înainte ca acţiunile precedente să fi fost achitate în întregime;
  2. b) se foloseşte, în adunările generale, de acţiunile nesubscrise sau nedistribuite acţionarilor;
  3. c) acordă împrumuturi sau avansuri asupra acţiunilor societăţii ori constituie garanţii în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;
  4. d) predă titularului acţiunile înainte de termen sau predă acţiuni liberate în total sau în parte, în afară de cazurile stabilite de lege, ori emite acţiuni la purtător fără a fi achitate integral;
  5. e) nu respectă dispoziţiile legale referitoare la anularea acţiunilor neachitate;
  6. f) emite obligaţiuni fără respectarea dispoziţiilor legale sau acţiuni fără să cuprindă menţiunile cerute de lege.
  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
  • In functie de felul actiunilor, nominative sau la purtator, determinate prin insusi actul  constitutiv al societatii, conditie care daca nu este indeplinita, impune ca actiunile sa fie nominative. Acestea, de regula, au valoare egala pentru a conferi posesorilor drepturi egale. Dispozitiile art.95 si 962 permit totusi emiterea de actiuni cu valori diferite.
  • Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiouni pana cand nu se achita in totalitate emisiunea precedent de actiuni.
  • Art.106 alin1 din Legea 31/1990 prevede ca o societate nu poate sa acorde imprumuturi sau avansuri si nici sa constituie garantii in vederea subscrierii sau dobandirii propriilor actiuni de catre un tert. Exceptie facand tranzactiile efectuate in cadrul operatiunilor curente ale institutiilor de credit, sau cele prin care salariatii societatii subscriu la dobandirea de actiuni la societate.
  • Actionarii ce nu au efectuat plata varsamintelor pentru actiunile achizitionate nu au drept de vot si este obligatoriu sa se anuleze acele actiuni neplatite sau sa se decida urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante.
  • Pentru actiunile anulate societatea este obligata sa isi reduca in mod corespunzator capitatul social subscris.

Art.274 din Legea 31/1990 prevede:

    Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societăţii care:

  1. a) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, la fuziunea ori la divizarea acesteia sau la reducerea capitalului social, înainte de expirarea termenelor prevăzute de lege;
  2. b) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la reducerea capitalului social, fără ca membrii să fi fost executaţi pentru efectuarea vărsământului datorat ori fără ca aceştia să fi fost scutiţi, prin hotărârea adunării generale, de plata vărsămintelor ulterioare;
  3. c) îndeplineşte hotărârile adunării generale referitoare la schimbarea formei societăţii, fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare sau reducere a capitalului social, fără informarea organului judiciar ori cu încălcarea interdicţiei stabilite de acesta, în cazul în care faţă de societate s-a început urmărirea penală.
  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
  • Modificarea formei juridice a societatii necesita o serie de formalitati si acte obligatorii, unele in forma autentica. Nerespectarea dispozitiilor legale in materie poate constitui infractiune.

Art. 275 din Legea 31/1990 prevede :

    (1) Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an ori cu amendă administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului care:

  1. a) încalcă, chiar prin persoane interpuse sau prin acte simulate, dispoziţiile 144^3;
  2. b) nu convoacă adunarea generală în cazurile prevăzute de lege sau încalcă dispoziţiile 193 alin. (2);
  3. c) începe operaţiuni în numele unei societăţi cu răspundere limitată înainte de a se fi efectuat vărsământul integral al capitalului social;
  4. d) emite titluri negociabile reprezentând părţi sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată;
  5. e) dobândeşte acţiuni ale societăţii în contul acesteia în cazurile interzise de lege.

    (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseşte şi asociatul care încalcă dispoziţiile art. 127 sau ale art. 193 alin. (2).

  • Aceasta infractiune poate fi savarsita de fondator, administrator, director general, director, membru consiliu de administratie sau supraveghere, consiliului director sau reprezentantul legal al societatii.
  • ART. 144^3

    (1) Administratorul care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie să îi înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi administratori şi pe cenzori sau auditori interni şi să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la această operaţiune.

    (2) Aceeaşi obligaţie o are administratorul în cazul în care, într-o anumită operaţiune, ştie că sunt interesate soţul sau soţia sa, rudele ori afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv.

    (3) Dacă prevederile actului constitutiv nu dispun altfel, interdicţiile stabilite la alin. (1) şi (2), referitoare la participarea, la deliberarea şi la votul administratorilor, nu sunt aplicabile în cazul în care obiectul votului îl constituie:

  1. a) oferirea spre subscriere, către un administrator sau către persoanele menţionate la alin. (2), de acţiuni sau obligaţiuni ale societăţii;
  2. b) acordarea de către administrator sau de persoanele menţionate la alin. (2) a unui împrumut ori constituirea unei garanţii în favoarea societăţii.

    (4) Administratorul care nu a respectat prevederile alin. (1) şi (2) răspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.

  • ART. 193

    (2) Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate.

  •  ART. 127

    (1) Acţionarul care, într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar aceluia al societăţii, va trebui să se abţină de la deliberările privind acea operaţiune.

    (2) Acţionarul care contravine acestei dispoziţii este răspunzător de daunele produse societăţii, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut majoritatea cerută.

 

Art.276 din Legea 31/1990 prevede :

Se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă cenzorul care nu convoacă adunarea generală în cazurile în care este obligat prin lege.

  • Aceasta infractiune poate fi comisa numai de cenzorul societatii

Art.277 din Legea 31/1990 prevede :

(1) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an ori cu amendă persoana care a acceptat sau a păstrat însărcinarea de cenzor, contrar dispoziţiilor art. 161 alin. (2), ori persoana care a acceptat însărcinarea de expert, cu încălcarea dispoziţiilor art. 39.

    (2) Hotărârile luate de adunările generale în baza unui raport al unui cenzor sau expert, numit cu încălcarea dispoziţiilor art. 161 alin. (2) şi ale art. 39, nu pot fi anulate din cauza încălcării dispoziţiilor cuprinse în acele articole.

    (3) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepseşte şi fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau cenzorul care îşi exercită funcţiile sau însărcinările cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi referitoare la incompatibilitate.

  • ART. 161

    (2) Nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor:

  1. a) rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor;
  2. b) persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administratori sau de la societate sau ai căror angajatori sunt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta;
  3. c) persoanele cărora le este interzisă funcţia de membru al consiliului de administraţie, respectiv al consiliului de supraveghere şi al directoratului, în temeiul 73^1;
  4. d) persoanele care, pe durata exercitării atribuţiilor conferite de această calitate, au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.

    (3) Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea generală care i-a numit.

  • ART. 39

    Nu pot fi numiţi experţi:

  1. a) rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv ori soţii acelora care au constituit aporturi în natură sau ai fondatorilor;
  2. b) persoanele care primesc, sub orice formă, pentru funcţiile pe care le îndeplinesc, altele decât aceea de expert, un salariu ori o remuneraţie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi în natură;
  3. c) orice persoană căreia, ca urmare a relaţiilor sale de afaceri, de muncă sau de familie, îi lipseşte independenţa pentru a realiza o evaluare obiectivă a aporturilor în natură, potrivit normelor speciale care reglementează profesia.

 

Art.278 din Legea 31/1990 prevede:

  • Dispoziţiile 271 – 277 se aplică şi lichidatorului, în măsura în care se referă la obligaţii ce intră în cadrul atribuţiilor sale.

 

Art.279 din Legea 31/1990 prevede :

(1) Se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă acţionarul sau deţinătorul de obligaţiuni care:

  1. a) trece acţiunile sau obligaţiunile sale pe numele altor persoane, în scopul formării unei majorităţi în adunarea generală, în detrimentul altor acţionari ori deţinători de obligaţiuni;
  2. b) votează în adunări generale, în situaţia prevăzută la lit. a), ca proprietar de acţiuni sau de obligaţiuni care în realitate nu îi aparţin;
  3. c) în schimbul unui folos material necuvenit, se obligă să voteze într-un anumit sens în adunarea generală sau să nu ia parte la vot.

    (2) Determinarea unui acţionar sau a unui deţinător de obligaţiuni ca, în schimbul unui folos material necuvenit, să voteze într-un anumit sens în adunările generale ori să nu ia parte la vot se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

 

Art.2801 din Legea 31/1990 prevede :

  Transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani.

  • Transmiterea fictive a partilor sociale sau actiunilor detinutela o societate consta in cesiunea acestor participant cu intentia sustragerii de la raspunderea penal ace poate intervene ca urmare a comiterii unor fapte ilicite. In practica, in acelasi timp cu semnarea contractului de cesiune a partilor sociale sau a actiunilor sau imediat dupa aceasta sunt semnate si procese verbale de predare a evidentei contabile. In cazul in care transmiterea fictiva a partilor sociale sau a actiunilor este efectuata in scopul sustragerii de la urmarirea penala ori in scopul ingreunarii acesteia, opinia de specialitate considera ca vor devein incidente dispozitiile art.2801 din Legea 31/1990.

 

Art.2803 din Legea 31/1990 prevede :

Folosirea, cu ştiinţă, a actelor unei societăţi radiate, în scopul producerii de consecinţe juridice, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

  • Potrivit art.237 din Legea 31/1990, la cererea oricarei persoane interesate sau a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatiiin urmatoarele cazuri:

Societatea nu mai are organe statutare

Actionarii au disparut ori nu au domiciliu cunoscut

Societatea nu mai are sediu social legal, sau sediul social a expirat

Activitatea societatii a expirat sau nu a mai fost reluata dupa perioada de suspendare anuntata organelor fiscal, perioada ce nu poate depasi 3 ani de zile

Societatea nu a depus situatiile financiare anuale, precum si raportarile contabile in termenul prevazut de lege

Societatea nu si-a depus la Ministerul Finantelor Publice, in termenul prevazut de lege, declaratia ca nu a desfasurat activitate de la constituire, daca perioada depaseste 60 de zile

 

Art.281 din Legea 31/1990 prevede:

“Faptele prevazute in prezentul titlu, daca, potrivit Codului penal sau altor legi special, constituie infractiuni mai grave, se sanctioneaza cu pedepsele prevazute de acestea”.

  • Ca exemplu, fapta de a folosi bunurile societatii in scopul personal al administratorului acesteia poate realiza in acelasi timp, in functie de elementele concrete, continutul infractiunii prevazute de dispozitiile art.272 alin.1 lit.b din Legea 31/1990, infractiuni de abuz in serviciu art.297 Cod penal, infractiuni de delapidare art.295 Cod penal, abuz de incredere art.238 Cod penal.

Incadrarea juridical se va face in functie de pedeapsa prevazuta de lege. Daca Legea 31/1990 prevede pedeapsa mai severa, se va aplica aceasta lege, in caz contrar fiind incidente dispozitiile Codului penal sau alte legi speciale.

 

 

Prezentul material are la baza lucrarea intitulata “GHIDUL PENAL AL OMULUI DE AFACERI – Consecinte penale ale activitatii economice ilicite”

Lucrare editata de S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

Drepturile de autor apartin in exclusivitate S.C. UNIVERSUL JURIDIC S.R.L.

 

 

Sursa:

CAMERA DE COMERȚ ȘI INDUSTRIE CLUJ

OFICIUL JURIDIC

Publicat in sectiunea : LegiComentariile sunt închise pentru Raspunderea penala a intreprinzatorilor pentru infractiuni comise in legatura si cu incalcarea dispozitiilor legale privind constituirea, organizarea, modificarea si incetarea societatilor comerciale, reglementate de dispozitiile Legii 31/1990.

Proiect de ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 296/2013 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

Proiect de ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 296/2013 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a elaborat următorul proiect de act normativ:

Proiect de ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 296/2013 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare.

Prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 296/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 18 martie 2013, a fost aprobată Procedura privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule, precum şi modelul şi conţinutul formularelor utilizate în acest scop.

Potrivit acestei procedurii, pentru autovehiculele care fac obiectul contractelor de leasing, pentru care se solicită calculul sumei reprezentând timbrul de mediu, organele fiscale întocmesc o singură decizie de stabilire, sumele detaliate pentru fiecare autovehicul fiind înscrise într-un centralizator, anexă la decizia de stabilire.

Pentru simplificarea operaţiunii de înmatriculare a autovehiculelor care fac obiectul contractelor de leasing, ţinând cont de solicitările Asociaţiei Societăţilor Financiare – ALB România, prin proiectul de ordin se propune emiterea, pentru fiecare autovehicul în parte, a unei decizii privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu.

Proiectele de acte normative, iniţiate de ANAF, sunt făcute publice pe site-ul instituţiei la adresa www.anaf.ro, domeniul Legislatie/ Transparenţa decizională. De asemenea, acestea pot fi consultate la Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media din cadrul ANAF, cu sediul în str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucureşti.

Eventualele sugestii, propuneri sau opinii referitoare la acest proiect de act normativ pot fi transmise în scris la Directia de Comunicare, Relatii Publice si Mass-Media – cu menţiunea “Conf.Legii nr.52/2003”, la următoarele adrese:

  • Prin scrisori la adresa poştală: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, str.Apolodor nr.17, sector 5 Bucuresti 050741 – la Direcţia de Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media;
  • Electronic la adresa de mail: relatiipublice.anaf@mfinante.ro
  • Prin fax la numarul: 021-319.98.57.

Pentru a avea acces la informaţiile de presa privind aplicarea Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, se poate accesa domeniul Informaţii / Comunicate şi informaţii de presă aflat pe site-ul instituţiei.

Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Proiect de ordin pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANAF nr. 296/2013 pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare

Noutăți legislative – informații fiscale

Noutăți legislative – informații fiscale

Proiect de ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare


Începând cu data de 1 iulie 2012, contribuabilii persoane fizice care datorează contribuţii sociale obligatorii, conform capitolului II şi III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au fost preluaţi în administrare de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin unităţile sale subordonate.

Stabilirea obligaţiilor de plată reprezentând contribuţii sociale se face pe baza veniturilor declarate de contribuabili, prin “Decizie de impunere privind obligaţii de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale”(formular 610) şi  “Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate”(formular 620).

Având în vedere modificările legislative sus menţionate, precum şi în vederea simplificării procesului de administrare a contribuţiilor sociale, prin prezentul proiect de ordin se propune modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr.52/2012 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la Titlul III din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:

– modificarea modelului şi conţinutului formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”, prin introducerea unor informaţii care să permită stabilirea bazei de impunere pentru contribuţiile sociale, în funcţie de categoria de venit realizată;

– unificarea titlurilor de creanţă privind stabilirea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice, prin includerea informaţiilor referitoare la plăţile anticipate privind impozitul pe venit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate, precum şi cele referitoare la obligaţiile de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale în formularul „Decizie de impunere privind plăţile anticipate cu titlu de impozit pe venit/contribuţii de asigurări sociale de sănătate, precum şi obligaţiile de plată cu titlu de contribuţii de asigurări sociale”.

Astfel, printr-un singur titlu sunt stabilite şi individualizate obligaţiile fiscale datorate de o persoană fizică, pe categorii şi surse de venit.


Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Noutăți legislative – informații fiscale

De la 1 ianuarie 2013 se introduce sistemul de TVA la încasare

De la 1 ianuarie 2013 se introduce sistemul de TVA la încasare

Conform modificarilor aduse la Codul Fiscal prin OG nr. 15/2012 si a modificarilor aduse la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal aprobate prin HG nr. 1071/2012, incepand cu data de 1 ianuarie 2013 se introduce sistemul de TVA la incasare.

Sunt obligate sa aplice acest sistem urmatoarele persoane impozabile:

–       persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care in perioada 1 octombrie 2011-30 septembrie 2012, au realizat o cifra de afaceri sub plafonul de 2.250.000 lei;

–       persoanele impozabile care s-au inregistrat in scopuri de TVA in perioada  1.10.2012 –  31.12.2012,  a caror cifra de afaceri realizata in aceasta perioada este sub plafonul de 2.250.000 lei. Aceste persoane vor depune formularul 097, privind cifra de afaceri realizata in aceasta perioada,  pana la data de 25 ianuarie 2013 si vor intra in sistem incepand cu cea de a doua perioada fiscala din anul 2013, respectiv luna februarie pentru platitorii lunar de TVA si trim.II pentru platitorii trimestrial de TVA;

–       persoanele care se inregistreaza in scopuri de TVA in cursul anului 2013, incepand cu data inregistrarii.

Persoanele impozabile care aplica sistemul de TVA la incasare vor fi obligate sa mentioneze pe facturi „ TVA la incasare”.

Orice persoana impozabila care primeste o factura pe care s-a mentionat „TVA la incasare” nu are drept de deducere a TVA decat in momentul in care achita factura. Aceasta prevedere se aplica si pentru persoanele impozabile care nu intra in sistemul de TVA la incasare avand o cifra de afaceri peste plafonul stabilit de lege.

Persoana impozabila care aplica sistemul „TVA la incasare „ va colecta TVA in momentul incasarii dar nu mai tarziu de 90 de zile de la data emiterii facturii, chiar daca factura nu este incasata.

Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru De la 1 ianuarie 2013 se introduce sistemul de TVA la încasare

Schimbări la asigurarea locuinţei. Vezi care sunt limitele poliţei obligatorii

Schimbări la asigurarea locuinţei. Vezi care sunt limitele poliţei obligatorii

De la 1 septembrie, societăţile autorizate să subscrie riscuri de catastrofă naturală vor putea încheia asigurări facultative doar pentru sume asigurate care exced celor acoperite prin poliţa obligatorie pentru locuinţe, respectiv 10.000 de euro sau 20.000 de euro, la tarifele stabilite prin lege.

Poliţele facultative care au fost încheiate înainte de această dată se vor derula conform celor prescrise, fără a suferi schimbări până la termenul de expirare, informează Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Proprietarii au obligaţia să-şi asigure locuinţele prin poliţe obligatorii, conform Legii 260/2008, iar dacă vor să aibă mai multe riscuri acoperite pot încheia o asigurare faculativă pentru o sumă ce depăşeşte pragul minim stabilit de lege.
Poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor au o valoare minimă de 20 euro în ceea ce priveşte locuinţele de tip A şi de 10 euro pentru locuinţele tip B. Aceste poliţe asigură doar trei riscuri catastrofale: alunecări de teren, inundaţii şi cutremure.

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar, LegiComentariile sunt închise pentru Schimbări la asigurarea locuinţei. Vezi care sunt limitele poliţei obligatorii

Ministerul Finantelor Publice

Ministerul Finantelor Publice

Sursa: Ministerul Finantelor Publice
Foto: http://www.anaf.ro/

Publicat in sectiunea : Acte normativeComentariile sunt închise pentru Ministerul Finantelor Publice

Noua lege a Concurenţei a intrat de joi în vigoare

Noua lege a Concurenţei a intrat de joi în vigoare

Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii Concurenţei a intrat de joi în vigoare, iar actul normativ îmbunătăţeşte cadrul procedural existent, adaptând normele şi procedurile naţionale cu prevederile comunitare în domeniul concurenţei, potrivit unui comunicat emis de autoritate.

„Modificările şi completările aduse legii Concurenţei ne permit să acţionăm cu mai multă eficienţă astfel încât să asigurăm o funcţionare normală a pieţelor, ceea ce este în avantajul consumatorilor”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Ordonanţa prevede, printre altele, că o decizie a Consiliului Concurenţei poate fi suspendată de Curtea de Apel Bucureşti doar cu condiţia plăţii unei cauţiuni de 30% din amenda stabilită prin decizia atacată, ceea ce va urgenta soluţionarea proceselor ce au ca obiect contestarea sancţiunilor aplicate de autoritatea de concurenţă.

De asemenea, conform noilor reglementări, Consiliul Concurenţei poate sancţiona cu amendă între 5.000 lei şi 40.000 lei autorităţile publice centrale şi locale pentru pentru nefurnizarea informaţiilor şi documentelor solicitate sau furnizarea de informaţii inexacte, incomplete. Legislaţia de până acum permitea Consiliului Concurenţei să amendeze doar agenţii economici.

Actul normativ prevede că recunoaşterea săvârşirii unei fapte anticoncurenţiale de către un agent economic reprezintă circumstanţă atenuantă care va conduce la diminuarea amenzii cu un procent cuprins între 10% şi 25% din nivelul de bază.

În acelaşi timp, persoanele fizice care participă cu intenţie frauduloasă şi în mod determinant la organizarea unui cartel pot fi sancţionate şi cu interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, similară aceleia de care s-a folosit pentru încălcarea legii. Această prevedere vine în completarea celei care permitea pedepsirea persoanelor fizice cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă.

De asemenea, la solicitarea Comisiei Europene sau a altor autorităţi naţionale de concurenţă, inspectorii Consiliului Concurenţei vor putea realiza de acum înainte, pe teritoriul naţional, inspecţii inopinate pentru aceste autorităţi.

Ordonanţa prevede totodată posibilitatea notificării intenţiei de a realiza o concentrare economică (preluarea unei companii sau fuziune), până în prezent autoritatea de concurenţă fiind notificată doar după semnarea actului de realizare a operaţiunii. În acelaşi timp, a fost îmbunătăţită procedura simplificată de notificare a concentrărilor economice, ceea ce va facilita analiza cu celeritate a acestor operaţiuni.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 75/2010 pentru modificarea şi completarea Legii Concurenţei a fost aprobată în sedinţa de Guvern din 30 iunie şi a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 459 din 2010.

Sursa: NewsIn

Foto: http://avocatura.lexignat.ro

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar, Legi15 Comentarii

Stop abuzurilor contractuale

Stop abuzurilor contractuale

Parlamentul României sancţionează clauzele abuzive din contractele economice încheiate între comercianţi şi consumatori.

Pentru o corectă informare publicăm în cele ce urmează conţinutul noilor prevederi ale legilor adoptate şi publicate în Monitorul Oficial, Partea I, numărul 497 din 19 iulie 2010.

Art. I. Articolul 84 din Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 din 24 martie 2008, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 84. Dreptul consumatorului la denuntarea sau rezilierea contractului nu poate fi Anulat sau restrans de nicio clauza contractuala sau intelegere intre parti, in cazurile prevazute de lege, aceasta fiind considerata nula de drept.
Drepturile partilor referitoare la o justa despagubire nu vor fi afectate in cazul denuntarii unilaterale.”

Art. II. In anexa la legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea i, nr. 305 din 18 aprilie 2008, la punctul (1), litera j) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„j) restrang sau anuleaza dreptul consumatorului de a denunta sau de a rezilia unilateral contractul, in cazurile in care:

  • comerciantul a modificat unilateral clauzele prevazute la lit. e);
  • comerciantul nu si-a indeplinit obligatiile contractuale;
  • comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe in cazul denuntarii unilaterale;”.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Este important de reţinut că pentru rezilierea unui contract partea interesată să obţină rezilierea trebuie să ceară acest lucru expres şi sub formă scrisă, pentru a putea creea condiţii de intervenţie Oficiului pentru Protecţia Consumatorului în cazul în care solicitarea în cauză nu ar fi pusă în aplicare de către prestator.

Deasemenea potrivit Legii 161/2010 încetarea raporturilor contractuale între ofertanţii de produse şi/sau servicii nu poate fi condiţionată de plata unor sume pentru reziliere. Excepţiile admise de către legiuitori sunt cele înscrise la Art. II din anexa la Legea 193/2000.

Sursa foto: http://www.itmarad.ro

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar, LegiComentariile sunt închise pentru Stop abuzurilor contractuale

A fost înfiinţat Registrul Operatorilor Intracomunitari

A fost înfiinţat Registrul Operatorilor Intracomunitari

În temeiul dispoziţiilor Art. 158 (2) din Codul Fiscal, prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală Nr. 2101 din 24.06.2010 a fost înfiinţat “Registrul operatorilor intracomunitari”, care va cuprinde toate persoanele impozabile şi cele juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA conform Art. 153  sau 153(1) din Codul Fiscal, care efectuează operaţiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la Art. 158(2) alin. 1 din Codul Fiscal.

Contribuabilii care solicită înregistrarea în registrul sus menţionat pot depune actele necesare până la data de 31 iulie 2010.

Relaţii suplimentare se pot obţine accesând:  www. mfinante.ro

Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - Financiar1 Comentariu

Blocarea vânzării societăţilor cu datorii

Blocarea vânzării societăţilor cu datorii

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 54/2010, emisă de Guvern pentru a combate evaziunea fiscală, societăţile comerciale (SRL) vor putea fi vândute numai cu acordul organelor fiscale şi al creditorilor.

Scopul urmărit este blocarea vânzării societăţilor comerciale cu datorii către persoane insolvabile.

Procedura obligă proprietarul care intenţionează să înstrăineze părţile sociale ale firmei să certifice aceasta, în termen de 15 zile, la Registrul Comerţului. La rândul său Registrul Comerţului va înştiinţa organele fiscale astfel încât fiscul, sau orice persoană fizică/ juridică, să poată contesta, în istanţă, în termen de 30 de zile tranzacţia în cauză. Mai exact, în conformitate cu prevederile ordonanţei sus menţionate “Creditorii sociali şi orice alte persoane prejudiciate prin hotărârea asociaţilor privitoare la transmiterea părţilor sociale pot formula o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz, societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, precum şi, dacă este cazul, atragerea răspunderii civile a asociatului care intenţionează să îşi cedeze parţile sociale.”

În lipsa oricărei contestaţii operaţiunea se consideră valabilă după cum nedeclararea la Registrul Comerţului a vânzării sau înstrăinării societăţilor deţinute se pedepseşte cu închisoarea între 6 luni şi 3 ani.

Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - Financiar, Ordonante de urgentaComentariile sunt închise pentru Blocarea vânzării societăţilor cu datorii

Modificarea Codului Fiscal si alte masuri financiar-fiscale

Modificarea Codului Fiscal si alte masuri financiar-fiscale

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar, LegiComentariile sunt închise pentru Modificarea Codului Fiscal si alte masuri financiar-fiscale

Important – Modificari aduse Legii Nr. 31/1990 privind societatile comerciale

Important – Modificari aduse Legii Nr. 31/1990 privind societatile comerciale

Legea Nr. 31/1990 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 17 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Art. 17. – (1) La autentificarea actului constitutiv in cazurile prevazute la art. 5 sau, dupa caz, la darea de data certa a acestuia, se va prezenta dovada eliberata de oficiul registrului comertului privind disponibilitatea firmei si declaratia pe propria raspundere privind detinerea calitatii de asociat unic intr-o singura societate cu raspundere limitata.

(2) Notarul public va refuza autentificarea actului constitutiv sau, dupa caz, persoana care da data certa va refuza operatiunile solicitate, daca din documentatia prezentata rezulta ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

(3) La inmatricularea societatilor comerciale si la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul oficiului registrului comertului:

a). documentul care atesta dreptul de folosinta asupra spatiului cu destinatie de sediu social inregistrat la organul fiscal din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in a carui circumscriptie se situeaza imobilul cu destinatie de sediu social;

b). un certificat emis de organul fiscal prevazut la lit. a). care certifica faptul ca pentru imobilul cu destinatie de sediu social nu a fost inregistrat un alt document ce atesta cedarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil, cu titlu oneros sau gratuit, ori existent altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinta asupra aceluiasi imobil, dupa caz;

c). in cazul in care din certificatul emis potrivit lit. b). rezulta ca sunt deja inregistrate la organul fiscal alte documente care atesta cedarea dreptului de folosinta asupra aceluiasi imobil cu destinatie de sediu social, o declaratie pe propria raspundere in forma autentica privind respectarea conditiilor referitoare la sediul social, prevazute la alin. (4).

(4) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati numai daca imobilul, prin structura lui si suprafata sa utila, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite sau in spatii distinct partajate. Numarul societatilor comerciale ce functioneaza intr-un imobil nu poate depasi numarul de incaperi sau spatii distincte obtinute prin partajare.

(5) Informatiile privind calitatea de asociat unic si indeplinirea conditiilor privind sediul social se inregistreaza in registrul comertului pe cheltuiala solicitantului.”

2. La articolul 202, dupa alineatul (2) se introduc patru noi alineate (2.1.) – (2.4), cu urmatorul cuprins:

“(2.1) Hotararea adunarii asociatilor, adoptata in conditiile alin. (2), se depune in termen de 15 zile la oficiul registrului comertului, spre a fi mentionata in registru si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV – a.

(2.2) Oficiul registrului comertului va transmite de indata, pe cala electronica, hotararea prevazuta la alin. (2.1) Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

(2.3) Creditorii sociali si orice alte personae prejudiciate prin hotararea asociatilor privitoare la transmiterea partilor sociale pot formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii la repararea prejudiciului cauzat, precum si daca este cazul atragerea raspunderii civile a asociatului care intentioneaza sa isi cedeze partile sociale.Dispozitiile art. 62 se aplica in mod corespunzator.

(2.4) Transmiterea partilor sociale va opera, in lipsa unei opozitii, la data expirarii termenului de opozitie prevazut la art. 62., iar daca a fost formulate o opozitie, la data comunicarii hotararii de respingere a acesteia.”

3. La articolul 203, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:

“(3) Actul de transmitere a partilor sociale si actul constitutiv actualizat cu datele de identificare a noilor asociati vor fi depuse la oficiul registrului comertului, fiind supuse inregistrarii in registrul comertului potrivit dispozitiilor art. 204  alin. (4)”.

Sursa: Monitorul Oficial al Romaniei – Partea I Nr. 421/23.06.2010

Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - Financiar, LegiComentariile sunt închise pentru Important – Modificari aduse Legii Nr. 31/1990 privind societatile comerciale

În atenţia agenţilor economici

În atenţia agenţilor economici

Direcţia Generală a Finanţelor publice a judeţului Cluj prin adresa numărul 21405 din 11.06.2010 reamniteşte agenţilor economici că în conformitate cu prevederile legale în vigoare cererile de amânare la plată a obligaţilor fiscale datorate şi neachitate se pot depune până la data de 30.06.2010.

De asemenea aceaşi instituţie a publicat o amplă informare asupra principalelor acţiuni şi activităţi derulate pe luna mai a acestui an.

Informaţii suplimentare se pot obţine accesând site-ul: www.finantecluj.ro

Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru În atenţia agenţilor economici

In data de 9 iunie 2010, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta privind contractele de credit pentru consumatori

In data de 9 iunie 2010, Guvernul Romaniei a adoptat Ordonanta de Urgenta privind contractele de credit pentru consumatori

Aceasta va intra in vigoare in termen de 10 zile de la publicarea in Monitorul Oficial si va obliga creditorii sa modifice contractele existente in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare.

Ordonanta adoptata reglementeaza drepturile si obligatiile consumatorilor si ale creditorilor la promovarea, incheierea si derularea diverselor contracte de credit si transpune in legislatia nationala Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori si de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului.

Actul normativ se va aplica contractelor de credit, inclusiv contractelor de credit garantate cu ipoteca sau cu o alta garantie pentru proprietatea imobiliara sau garantate printr-un drept privind proprietatea imobiliara, precum si contractelor de credit al caror scop il constituie dobandirea sau pastrarea drepturilor de proprietate asupra unui teren sau asupra unei cladiri existente sau proiectate, indiferent de valoarea totala a creditului, precum si contractelor de leasing.

Prevederile noului act normativ se vor aplica atat contractelor noi, cat si celor aflate in derulare, indiferent de valoarea acestora.

Noutati:

-Creditorii vor avea dreptul de a percepe un comision de rambursare anticipata de maxim 1% in cazul in care perioada ramasa din contract e mai mare de 1 an si maxim 0.5% pentru perioade sub 1 an. In cazul rambursarii anticipate a creditului, creditorul va fi indreptatit la o compensatie pentru eventualele costuri legate direct de rambursarea anticipata a creditului numai daca rambursarea anticipata intervine intr-o perioada in care rata dobanzii aferente creditului este fixa.

-Creditorii vor fi obligati sa comunice consumatorilor, inainte de semnarea contractului, toate informatiile relevante printr-un formular standardizat. Formularul standardizat va permite consumatorilor sa analizeze si sa compare cu usurinta ofertele bancilor si sa ia o decizie informata.

-Consumatorii vor avea dreptul de a renunta neconditionat, fara a invoca motive, in termen de 14 zile de la semnare, la un contract de credit.

-Se va interzice perceperea comisionului de analiza a dosarului de credit, in cazul in care creditul nu se acorda, precum si perceperea unui comision de depunere/retragere numerar pentru plata ratelor la credit.

-Numarul comisioanelor aferente contractului de credit a fost limitat la patru: comision de administrare credit, comision de rambursare anticipata dupa caz, comision de penalizare pentru intarzierea la plata si comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.

Sursa: CCI Suceava

Publicat in sectiunea : Acte normative, Economic - Financiar, Ordonante de urgenta11 Comentarii