Banca Mondiala a retrogradat perspectivele de crestere economica la nivel mondial pentru 2013.

Dupa cum se mentioneaza in raportul publicat, prognozele au fost diminuate pe fondul deteriorarii perspectivelor pentru pietele statelor in dezvoltare, China, Brazilia si India. Conform estimarilor Bancii Mondiale, cresterea economica mondiala in acest an va fi de 2.2% comparativ cu 2.3% in 2012.

Prognoza anterioara pentru PIB-ul mondial, publicata in ianuarie, a fost de 2.4%. In acelasi timp, economia zonei euro va scadea in 2013 cu 0.6% (prognoza anterioara era de -0.1%) si va inregistra o revenire in 2014 de +0.9%.

Previziunile pentru cresterea economica din SUA in 2013 au fost majorate de la 1.9% la 2.0%, iar pentru Japonia de la 0.8% la 1.4%.

Banca Mondială (BM) anticipează o creştere de numai 1,5% a Produsului Intern Brut (PIB) pentru România în acest an, după ce nota într-un raport din iunie 2011 o expansiune de 3,7%. Pesimismul instituţiei este cauzat de vulnerabilităţile economiei româneşti vizavi de criza datoriilor de stat din zona euro.

“Instituţia de la Washington estimează că economia României a crescut anul trecut cu 2,2% şi urmează să se extindă în 2012 cu 1,5%, în timp ce anul viitor ar trebui să aducă rata de expansiune a PIB la 3%, potrivit raportului Perspective Economice Globale 2012.

Într-un raport similar publicat în vara anului trecut, BM estima o creştere economică de numai 1,6% pentru România în 2011, urmată de plus 3,7% în 2012, respectiv 4% în 2013.”, potrivit www.mediafax.ro.

De altfel, BM şi-a redus prognoza de creştere economică globală pentru acest an, de la 3,6% la 2,5%,  Predicţia în scădere a fost argumentată de oficialii instituţiei de încetinirea dezvoltării marilor pieţe emergente.

Banca Mondială acordă României un împrumut de 400 de milioane de euro pentru susținerea reformelor fiscale, pentru protecția socială și sectorul financiar, a anunțat, vineri, BM printr-un comunicat.

Consiliul Director Executiv al Băncii Mondiale a aprobat pe 19 decembrie un împrumut bancar internațional pentru reconstrucție și dezvoltare în valoare de 400 milioane euro pentru România.

Scopul împrumutul este de a susține reformele Guvernului privind administrare fiscală, protecție socială și sector financiar, astfel încât România să iasă din criza economică și financiară pe o poziție mai puternică, se arată în comunicat.

„Guvernul român a decis, cu ceva timp în urmă, în cooperare cu partenerii săi internaţionali, că, în contextul crizei globale, este nevoie să abordeze urgent provocările existente. România face progrese, iar comunitatea internaţională, inclusiv Banca Mondială, este gata să sprijine agenda țării”, a precizat în comunicat Peter Harrold, country managerul pentru Europa Centrală și Țările Baltice.

Acesta este al treilea împrumut pentru politica de dezvoltare care va fi dat României, într-o serie de credite evaluate la un miliard de euro. Programul este parte a pachetul de suport al Fondului Monetar Internaţional (FMI) și Comisiei Europeană (CE) evaluat la 20 miliarde de euro pentru România lansat în mai 2009.

Sursa: NewsIn

Banca Mondială se pregăteşte să acorde la toamnă 400 de milioane de euro României, dar îi cere o serie de reforme în domeniul sănătăţii, al energiei şi transporturilor, între care coplata serviciilor medicale,reducerea arieratelor, eliminarea subvenţiilor şi un nou plan pentru companiile energetice.

Banca Mondială notează într-un comunicat publicat vineri că s-au înregistrat progrese importante în implementarea măsurilor de reformă agreate cu România şi remarcă rezultatele obţinute până în prezent în privinţa stabilizării macroeconomice. Observaţiile au fost făcute la încheierea misiunii efectuate în România între 21 iulie şi 2 august împreună cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Economia României s-a stabilizat şi se îndreaptă către o revenire a creşterii. Din cauza factorilor externi, dar şi a unora interni, rămân totuşi unele dificultăţi de depăşit pentru a asigura deplina revenire şi creşterea pe termen scurt şi mediu, a subliniat Banca Mondială.

La începutul anului 2009, în contextul crizei economice globale, FMI, CE şi BM au convenit cu Guvernul României să-l asiste în implementarea unui curajos program de stabilizare macroeconomică, reaminteşte Banca Mondială. În iulie 2010, Guvernul român şi cele trei instituţii s-au reunit din nou pentru a trece în revistă progresele şi a planifica următorii paşi. Cu sprijinul celor trei instituţii, Guvernul a schiţat un program destinat să consolideze progresele obţinute şi să pună bazele pentru o revenire a creşterii în România. Noul program aprofundează măsurile de consolidare fiscală şi eficienţă pentru următorii doi ani, în timp ce pentru sprijinirea creşterii sunt necesare reforme structurale-cheie, arată Banca Mondială.

Banca Mondială a acordat în iunie 2011 o tranşă de 300 de milioane de euro şi intenţionează să acorde alte 400 de milioane de euro până la sfârşitul anului 2011, ca parte a celui de-al treilea Împrumut pentru Politica de Dezoltare (DPL 3), care se concentrează pe măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa cheltuielilor şi să susţină consolidarea fiscală.

Servicii medicale

O măsură critică ce trebuie aplicată pentru ca DPL 3 să poată fi finalizat se referă la aprobarea de către Parlament a noii legi pentru coplata serviciilor medicale. Aceasta face parte din măsurile de care este nevoie pentru îmbunătăţirea eficienţei şi pentru reducerea arieratelor în domeniul sănătăţii, spune BM.

„În plus, putem completa noile programe ale FMI şi CE cu studii adecvate şi cu suport de consiliere în implementarea reformelor în sănătate, energie şi tranport”, a declarat Sudharshan Canagarajah, economist-şef la Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală.

În domeniul sănătăţii, Banca Mondială a pregătit câteva studii tehnice, care furnizează o serie de recomandări pentru o reformă cuprinzătoare în sector. De asemenea reforme este deosebită nevoie în actualele împrejurări, când resursele de finanţare ale sectorului sunt foarte precare, iar accesul la capitaluri de asistenţă medicală de calitate este îngreunat, subliniază BM.

Reformele avute în vedere includ, între altele, restructurarea reţelei de spitale, definirea unui pachet de bază de servicii medicale, introducerea unui sistem suplimentar privat de asigurări de sănătate şi introducerea unor măsuri care să vizeze controlarea creşterii continue a costurilor pentru consumul de produse farmaceutice.

Un proiect bazat pe rezultate, finanţat de Banca Mondială cu până la 250 de milioane de euro – care este în pregătire – va sprijini implementarea acestor reforme în următorii trei ani.

Energia

În ceea ce priveşte energia, România are de făcut faţă unor provocări critice, apreciază BM.

România s-a alăturat Uniunii Europene în ianuarie 2007 implementând o strategie energetică pe care Comisia Europeană a considerat-o atunci exemplară. Totuşi, implementarea ei s-a blocat în scurt timp, odată cu iniţierea dezbaterii referitoare la planurile de comasare a companiilor miniere şi a companiilor de producere a energiei în una sau două mari companii energetice naţionale.

Guvernele au încercat, fără succes, să înfiinţeze aceste mari companii naţionale. Deciziile din martie şi aprilie 2011 ale Curţii de Apel Bucureşti, care au zădărnicit planurile de a înfiinţa Hidroenergetica şi Electra, sunt semne clare pentru guvern că trebuie să-şi schimbe planurile.

România trebuie să ducă la bun sfârşit reformele agreate, fără alte întârzieri şi amânări, îndreptându-se către o strategie echilibrată de atragere a investiţiilor din domeniul privat şi de dezvoltare a unui sector public viabil de companii energetice, arată BM.

Investiţiile private şi manageri profesionişti pentru companiile publicesunt condiţii necesare pentru a asigura securitatea livrărilor energetice care să sprijine creşterea economică şi calitatea vieţii, mai spune Banca Mondială.

Pentru a atrage investiţii private, BM recomandă guvernului să refacă credibilitatea practicilor comerciale ale României, să asigure o piaţă energetică competitivă şi să implementeze reglementările şi legislaţia UE.

Autoritatea română de reglementare în domeniul energiei, ANRE, reprezenta în 2005 un model regional de bune practici. De atunci, o serie de decizii politice au adus ANRE aproape de non-funcţionalitate, ca urmare a implementării ineficiente a reglementărilor ANRE, din cauza variaţiei preţurilor şi a practicilor de piaţă din sectorul energiei, a constatat Banca Mondială.

Consumatorii pot beneficia de preţuri mai mici pe termen scurt, dar aceste practici subminează securitatea energetică a României şi creşterea economică şi contribuie la arierate în domeniul taxelor şi la privarea bugetului statului de importante venituri, atrage atenţia Banca Mondială. Mai mult, stimulentele pentru eficienţa energetică – cele mai eficiente măsuri pentru a promova securitatea energetică, grija faţă de schimbarea climatică şi care contribuie la competitivitatea industrială – sunt slăbite din cauza acestor practici.

Subvenţiile în domeniul energeic ar trebui să fie direcţionate către păturile cele mai vulnerabile ale societăţii, asigurând familiilor cu cele mai mici venituri acces la nişte servicii de bază în domeniul energetic.

Banca Mondială salută angajamentul guvernului de a reorienta ANRE prin profesionalizarea managementului, listarea la bursă a companiilor energetice-cheie, incluiv Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, şi reluarea reformelor în domeniul energetic în conformitate cu Al Treilea Pachet Energetic pe care UE l-a aprobat în 2009.

Transporturi

În domeniul transportului, guvernul a luat recent măsuri semnificative pentru a îmbunătăţi situaţia financiară a întreprinderilor deţinute de stat încurajând planurile de reducere a costurilor. De asemenea, a început să se ocupe de chestiunea arieratelor, în special în domeniul căilor ferate. Sunt revizuite, totodată, condiţiile de contractare şi au fost semnate contracte importante care ar trebui să îmbunătăţească absorbţia fondurilor UE.

Totuşi, provocările cu care se confruntă sectorul rămân semnificative, trebuind să se plieze reglementărilor europene, de pildă în domeniul ajutorului de stat, să-şi asigure sustenabilitatea financiară, în special în sectorul feroviar, şi să facă investiţii în infrastructură.

Banca Mondială reaminteşte că a lucrat mulţi ani cu guvernul român în domeniul transporturilor prin proiecte de investiţii şi, cel mai recent, în 2010, furnizând recomandări în privinţa principiilor ce ar trebui să ghideze o nouă strategie în domeniu, inclusiv în ceea ce priveşte structura de conducere a întreprinderilor publice. Guvernul a făcut un plan care în prezent este în curs de aplicare.

Banca Mondială discută în prezent cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii despre furnizarea de asistenţă în ceea ce priveşte folosirea fondurilor de la UE pentru îmbunătăţirea serviciilor şi asigurarea folosirii eficiente a finanţării publice şi private în acest sector.

Programul Împrumuturilor pentru Politica de Dezvoltare (DPL), în valoare de un miliard de euro, se concentrează asupra administrării financiare publice, asupra sectoarelor sociale şi a sectorului financiar.

DPL 1, în valoare de 300 de milioane de euro a fost aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii Mondiale la 16 iulie 2009, fiind semnat la 1 septembrie 2009, iar banii fiind acordaţi la 20 octombrie 2009.

DPL 2, totalizând tot 300 de milioane de euro, a fost aprobat de CA al BM la 2 februarie 2011, semnat la 24 iunie 2011 şi eliberat la 30 iunie 2011.

DPL3, cu un total de 400 de milioane de euro, urmează să fie aprobat în toamna anului 2011.

Agenda de reforme a DPL sprijină măsuri de politică şi reforme structurale pentru a ajunge la sustenabilitate fiscală în România şi pentru a susţine procesul de reviriment economic, venind în completarea programelor susţinute de FMI şi UE, precizează Banca Mondială.

Sursa: NewsIn

Banca Mondială (BM) şi-a revizuit estimările privind creşterea economică a României, la 1,6% pentru 2011 şi 3,7% pentru 2012, prognozele din ianuarie ale BM indicând un avans de 1,5% pentru 2011 şi de 4,4% pentru 2012.

Pentru anul 2013, Banca Mondială prognozează o creştere de 4% a economiei româneşti, potrivit raportului Global Economic Prospects.

FMI estimează că România va atinge în 2011 o creştere economică de 1,5% , prognoza Fondului pentru 2012 indicând un avans de 4%-4,5%.

Sursa: NewsIn

Economistul şef pe politici economice pentru Europa şi Asia Centrală al Băncii Mondiale, Sudharshan Canagarajah, a declarat joi că România întâmpină dificultăţi în sectorul agricol, iar economia românească ar putea deveni vulnerabilă în ceea ce priveşte preţurile la alimente.

„România întampină dificultăţi în sectorul agricol, o zonă care a crescut slab înainte de criza economică şi care a primit destule lovituri în timpul crizei. Trebuie să înţelegem ce impulsionează dezvoltarea în agricultură. La nivel global, preţurile la alimente devin o problemă importantă şi aceasta este o zonă în care economia României ar putea deveni vulnerabilă. De aceea, problema dezvoltării agriculturii trebuie rezolvată cât mai curând”, a spus Sudharshan Canagarajah.

Potrivit oficialului Băncii Mondiale, instituţia a lucrat cu guvernul pentru a pune la punct un program de stabilizare economică.

„Banca Mondială a lucrat cu guvernul pentru a pune la punct un program de stabilizare economică, principalul obiectiv fiind acela de a ne asigura că recesiunea economică va avea un impact redus asupra economiei României. Într-o mare măsură, acest obiectiv este atins în ceea ce ne priveşte. În continuare, încercăm să descoperim ce anume ţine în loc economia ţării şi ce împiedică reluarea progresului economic. Aşa cum puteţi vedea la nivel global, este un moment prielnic pentru redresarea economică. Criza ne-a arătat care sunt slăbiciunile şi imperfecţiunile fiecărei economii. Acum obiectivul nostru este să ajutam guvernul şi toate părţile interesate să înţeleagă care sunt piedicile pe care economia le înfruntă în prezent”, a precizat Sudharshan Canagarajah.

De asemenea, Sudharshan Canagarajah a adus în discuţie şi faptul că România are o rată de absorbţie a fondurilor structurale foarte mică.

„O problemă stringentă este reprezentată de fondurile structurale. Ştim cu toţii că România are la dispoziţie aproape 19 miliarde de euro, dar rata de absorbţie este printre cele mai mici, de doar 2%. Vrem să ştim care sunt zonele în care guvernul poate face progrese rapide, una dintre ele fiind identificată deja de noi – infrastructura. Guvernul nu are destui bani la dispoziţie pentru a investi în infrastructură şi, de aceea, trebuie să folosească fondurile structurale”, a precizat oficialul Băncii Mondiale.

Banca Mondială va acorda României 250 milioane euro pentru sănătate şi 500 milioane euro pentru asistenţă socială, pentru realizarea de noi reforme în aceste domenii, a declarat joi Sudharshan Canagarajah.

Totodată, potrivit oficialului Băncii Mondiale, va fi virat şi cel de-al treilea împrumut pentru politici de dezvoltare, de 400 de milioane de euro.

Banca Mondială a aprobat, în 20 ianuarie, eliberarea celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare (DPL2) pentru România, în valoare de 300 milioane euro. Al doilea împrumut de la Banca Mondială era programat iniţial pentru prima parte a anului 2010, dar acordarea acestuia a fost amânată din cauza neîndeplinirii de către ţara noastră a măsurilor agreate.

În cadrul pachetului de asistenţă financiară agreat cu instituţiile internaţionale, Banca Mondială oferă sprijin sub forma a trei împrumuturi pentru politici de dezvoltare (DPL) în valoare totală de 1 miliard euro. Primul DPL, în valoare de 300 milioane, a fost aprobat şi semnat în septembrie 2009, fiind tras pe 21 octombrie 2009.

România a agreat în 2009 cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii internaţionale un pachet de asistenţă financiară pe doi ani de aproape 20 miliarde euro. Până în momentul de faţă, România a primit 12,17 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional, respectiv 3,7 miliarde euro de la Comisia Europeană şi alte 600 de milioane de euro de la Banca Mondială.

Sursa: NewsIn

România ar putea primi o tranşă de 360 milioane euro de la Banca Mondială în ianuarie dacă CCR aprobă modificările aduse sistemului de pensii, inclusiv creşterea vârstei de pensionare, a declarat marţi country managerul Băncii Mondiale, Francois Rantrua, relatează Bloomberg.

Legea pensiilor a fost adoptată de Parlament în 7 decembrie, iar opoziţia a atacat decizia la Curtea Constituţională a României (CCR). O decizie ar putea fi luată în această săptămână.

Această plată, care a fost deja amânată de trei ori, marchează a doua tranşă de la cea de 1 miliard de euro furnizată de Banca Mondială în cadrul împrumutului extern contractat de România în 2009.

„Luând în considerare situaţia politică din ţară, care nu e deloc uşoară, sunt încurajat de ceea ce am reuşit să facem în România”, a spus Rantrua. Acesta a adăugat că perspectivele de creştere sunt bune, deşi nu sunt cele mai bune din regiune, „că nu te poţi aştepta să intri într-o criză cu o situaţie structurală rea şi să ieşi prima”, dar că sunt semne că România va ieşi din criză.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) estimează că economia României se va reduce cu 1,94% în 2010, dar că va creşte cu 1,53% în 2011.

Oficialul Băncii Mondiale a declarat că banca va face şi un „bilanţ funcţional” pe 12 industrii din România, inclusiv transport şi agricultură, şi va prezenta o analiză detaliată cu recomandări pentru îmbunătăţirea performanţelor la următoarea misiune de evaluare a FMI şi CE.

Următoarea misiune de evaluare va începe, cel mai probabil, la 20 ianuarie, când România vrea să iniţieze discuţiile şi pentru extinderea acordului cu instituţiile financiare internaţionale printr-un acord preventiv, potrivit premierului Emil Boc.

Rantrua a mai declarat şi că, în România, „sunt sectoare care au nevoie de mai multă reformă ca altele, care sunt mai dificile ca altele, sectoare cu mulţi oameni, cu mulţi bugetari, unde banii nu sunt de ajuns şi unde eşti în competiţie cu alţii”. Acesta a adăugat că BM va discuta cu autorităţile române punctele cheie care sunt necesare şi că va fi privilegiul guvernului să anunţe aceste reforme.

Totodată, Banca Mondială lucrează şi cu Ministerul de Finanţe la un proiect pentru a îmbunătăţi colectarea de taxe, după un model implementat deja în Bulgaria, care a majorat veniturile bugetare cu 5% din PIB.

Economistul-şef al Băncii Mondiale în România, Cătălin Pauna, crede că rezultatele acestui proiect vor fi „colosale” şi că nu este nevoie de majorarea taxelor. „Sunt convins că putem colecta mai multe venituri cu acelaşi nivel al taxelor”, a conchis acesta.

Sursa: NewsIn

Raportul realizat de Banca Mondială în urma auditului efectuat la Consiliul Concurenţei arată faptul că autoritatea înregistrează progrese semnificative în atingerea obiectivelor sale de a îndeplini standardele UE şi de a se situa la nivelul autorităţilor similare din alte state membre.

„Raportul Băncii Mondiale confirmă faptul că autoritatea de concurenţă face eforturi pentru a-şi îmbunătăţi performanţa, reorientându-şi activitatea axată pe ajutor de stat (înaintea aderării la UE) spre asigurarea unui mediu concurenţial şi eliminarea prevederilor legislative cu posibil impact anticoncurenţial”, se arată într-un comunicat transmis marţi de Consiliul Concurenţei.

Totodată, documentul elaborat de Banca Mondială face o serie de recomandări atât în ceea ce priveşte îmbunătăţirea mediuluI concurenţial, cât şi consolidarea capacităţii administrative şi maximizarea impactului economic al activităţii instituţiei.

„Recomandările Băncii Mondiale confirmă că ne îndreptăm în direcţia corectă, avem personal specializat şi proceduri adecvate pentru a lupta împotriva practicilor anticoncurenţiale. Important este să construim pe aceste avantaje. Recomandările vor fi incluse in strategia Consiliului Concurenţei şi vor face parte din planul de acţiuni pe care guvernul României şi-l va asuma în perioada următoare” a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

Evaluarea activităţii Consiliului Concurenţei este parte a proiectului “Analiza funcţională a administraţiei publice centrale din România – I”, finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul Social European, Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

Scopul proiectului vizează elaborarea unui plan de acţiuni în conformitate cu clauzele şi condiţiile Memorandumului de Înţelegere convenit de Guvernul României şi Comisia Europeană (CE). Instituţiile/ sectoarele vizate în cadrul proiectului sunt: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii; Secretariatul General al Guvernului şi centrul Guvernului şi Consiliul Concurenţei.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.fabricadebani.ro