Consultați aici materialul conținând sinteza priorităților politice și economice ale Comisiei Europene.

Vizualizați broșurile:

1. Un nou regim de calificări profesionale pentru Europa – UE pentru creștere economică și locuri de muncă.
2. Noile norme referitoare la achiziții publice și concesiuni mai simple și mai flexibile.

În data de 04.04.2014 va avea loc la  Teatrul Național București (Sala de Pictură), începând cu ora 15.00,  un eveniment realizat de Reprezentanta Comisiei Europene.

Evenimentul va avea un format interactiv și va oferi șansa participanților de a adresa întrebări pe teme europene sau de a răspunde unor întrebări din partea CE.

Cum vedeți rolul Uniunii Europene în viața voastra de zi cu zi? Ce înseamnă să fii european? Ce înseamnă solidaritatea europeană? Ce fel de Europă ne dorim pentru viitor? Acestea sunt câteva dintre întrebările pe care comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Dacian Cioloș, le va aborda în cursul celei de-a 50-a ediții a dialogurilor cu cetățenii, la care vor participa aproximativ 250 de cetățeni din toată România.

Persoanele care doresc să participe se pot înregistra direct pe platforma online http://management.360revolution.ro.

Sursa: Camera de Comerț și Industrie a României

Comisia Europeană organizează, în cadrul Inițiativei ” Egalitatea dă rezultate”, seminarul de pregătire „Salarizarea echitabilă- idei, instrumenteşi valoare adăugată pentru companii”.

Sesiunile de instruire se vor desfăşura după cum urmează:

· Viena, Austria, la data de 15 octombrie 2013;

· Varşovia, Polonia, la data de 22 octombrie 2013;

· Milano, Italia, la data de 5 noiembrie 2013.

Scopul seminarului vizează atingerea unuia dintre obiectivele fundamentale ale Uniunii Europene și anume egalitatea de gen, prin identificarea diferenţelor de salarizare dintre femei şi bărbaţi şi oferirea de instrumente necesare pentru eliminarea acestora.

În cadrul Iniţiativei „Egalitatea dă Rezultate”, parte a Strategiei Directoratului General pentru Justiţie privind Egalitatea între Femei şi Bărbaţi 2010 – 2015, Camera de Comerţ și Industrie a României a organizat la Bucureşti, în parteneriat cu Roland Berger Strategy Consultants, un seminar naţional privind egalitatea de şanse dintre bărbaţi şi femei, unde experţi în resurse umane au prezentat instrumente şi soluţii de succes pentru creşterea gradului de angajare a femeilor şi dezvoltare a potenţialului acestora. Evenimentul s-a bucurat de participarea unora dintre cele mai reprezentative companii din România, alături de importanţi lideri ai mediului de afaceri.

Participarea la eveniment este gratuită, iar costurile de transport vor fi decontate de Comisia Europeană.

Persoană de contact pentru confirmări din cadrul Camerei Naţionale a României este dl. Petru Saca, Consilier de Zonă, Direcţia Reprezentare Camerală, Biroul Relaţii Externe, tel. 021319 00 88, email: drc@ccir.ro.

Comisia Europeană a dat publicităţii un document prin care se arată că vor fi desemnate oraşe din Grecia şi România pentru a fi Capitală Culturală Europeană în 2021.

În acest context, în 2015, Guvernul României trebuie să anunţe proiectele oraşelor ce vor intra în competiţie. Urmează apoi un an şi ceva de evaluări, iar în septembrie 2015 se va şti oraşul românesc câştigător“, explică pentru Adevărul Florin Moroşanu, directorul executiv al Asociaţiei Cluj-Capitală Culturală Europeană.
Acesta spune că municipiul Cluj-Napoca are şanse bune să fie Capitală pentru că are o infrastrucură culturală  net superioară faţă de Iaşi şi Timişoara; are un concept unic în ţară de promovare a frumosului – Fabrica de Pensule; are o şcoală de pictură apreciată în afară; are un eveniment de avengură europeană cum e TIFF-ul şi, nu în ultimul rând, are cel mai longeviv festival de muzică clasică din această parte a Europei – Toamna muzicală clujeană.

Titlul de Capitală Culturală a adus Sibiului numeroase avantaje în 2007, cum ar fi integrarea oraşului pe harta turistică  a Europei.

Comisia Europeană vrea să impună statelor membre UE introducerea în legislaţie a unor pedepse cuprinse între şase luni şi cinci ani de închisoare, în caz de fraudă majoră sau deturnare de fonduri europene. Această măsură vine ca o consecinţă a costatării că peste 90% dintre fraudele la bugetul eropean au loc la nivel naţional, iar statele membre au semnalat presupuse fraude în valoare de peste 600 milioane de euro.

O misiune de audit a Comisiei Europene privind fondurile UE se va afla în România, în perioada 5-17 iulie. Din iulie până cel devreme în septembrie, România nu va mai putea trimite deconturi către UE şi nici nu va mai primi bani europeni. Plăţile sunt suspendate pentru 4 programe, printre care programul operaţional regional şi cel sectorial.

Potrivit unui studiu despre absorţia fondurilor europene realizat de firma de consultanţă  KPMG, intitulat ‘EU Funds in Central and Eastern Europe’, arată că în timp ce Estonia, Letonia, Lituania, Cehia sunt pe primele poziţii, Romania oscilează între penultimul şi ultimul loc, cu puţin peste 60% contractat în ultimii cinci ani din bugetul european alocat României şi sub 15% rambursat beneficiarilor.

Comisia Europeană (CE) consideră că scutirea micilor producători de plata accizei pe alcool încalcă prevederile legislaţiei europene. Drept pentru care CE cere Ungariei modificarea unei legi care scuteşte băuturile distilate din fructe, respectiv palinca, de la plata accizelor şi a trimis totodată un avertisment oficial referitor la taxele din telecomunicaţii şi retail, precum şi la acordarea de bonuri de masă.

Ungaria scuteşte palinca de accize atunci când este produsă în gospodării sau în distilerii de uz personal, în cantitate de maxim 50 de litri pe an.

Accizele pentru alcool sunt prevăzute într-o directivă a Uniunii Europene. Potrivit acestei directive, Ungaria poate acorda o reducere de 50% din nivelul normal al accizei în cazul palincăi produse de distileriile de uz personal, în cantitate de maxim 50 de litri pe an, informează www.mediafax.ro.

Dacă actuala legislaţie nu va fi schimbată în termen de trei luni, Comisia se va adresa Curţii Europene de Justiţie.

Ultima întâlnirea a liderilor lumii a dat curs dezbaterilor şi contradicţiilor de opinie. Ba mai mult, presa internaţională comentează că aceste reuniuni, stabilite la cel mai înalt nivel, nu pot decide asupra direcţiilor economiei mondiale, ci au mai mult un rol consultativ şi de consolidare a comunicării dintre state.

În Mexic a avut loc summit-ul G20, al celor mai industrializate state din lume, plus cele emergente. Pe ordinea de zi au figurat multe subiecte: restabilirea situaţiei economice mondiale, reforma instituţiilor financiare internaţionale, prevenirea protecţionismului. Deciziile luate însă în urma acestui gen de întâlnire nu au nicio valoare juridică, afirmă într-o lungă anchetă ziarul francez Le Monde. Utilitatea lor constă în a permite marilor puteri şi celor emergente să comunice mai bine între ele şi să se înţeleagă mai bine, potrivit portalului www.rfi.ro

Declaraţiile contradictorii nu au lipsit de la întâlnirea liderilor G20. În acest sens preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barrosso a ţinut să precizeze, pe fondul temerilor că ar putea izbucni o nouă recesiune internaţională din cauza crizei europene, că Uniunea Europeană nu este „pregătită” să primească lecţii de la partenerii săi, participanţi la summit.
„Sincer, nu venim aici pentru a lua lecţii de democraţie sau despre cum să gestionăm economia”, a spus Barroso înainte de reuniunea G20 din Mexic, potrivit EUObserver. Barroso a mai completat că administraţia de la Washington este cea mai puţin indicată să facă recomandăîri atât timp cât criza mondială a avut drept sursă economia SUA.

Statele zonei euro prezente la summitul G20 de la Los Cabos, în Mexic, s-au angajat să lucreze în favoarea unei uniuni bancare, a afirmat marţi preşedintele mexican Felipe Calderon care asigură preşedinţia acestui grup de state dezvoltate şi în curs de dezvoltare, De altfel acesta a mai susţinut că este solidar intenţiei de dezvolta măsuri care să asigure “o arhitectură financiară mai bine integrată”.

Concluzia summitului a fost că creşterea economică nu foloseşte la nimic şi este o pură statistică atât timp cât nu furnizează premise pentru crearea unor noi locuri de muncă.

Guvernele statelor Uniunii Europene vor să excludă Parlamentul European (PE) din procesul de decizie privind un nou mecanism de evaluare pentru spaţiul Schengen, România fiind singura ţară care se opune. Decizia de a exclude eurodeputaţii din procesul de decizie ar putea declanşa proceduri judiciare din partea Comisiei Europene (CE) şi a PE.

Un oficial european a declarat că aceasta ar reprezenta „cea mai mare confruntare dintre Parlament şi Consiliu de la (adoptarea) Tratatului de la Lisabona”. Carlos Coelho, raportorul PE pe tema proiectului unui mecanism pentru evaluarea modului în care statele membre implementează regulile Schengen, a declarat că Parlamentul va lansa acţiuni judiciare împotriva Consiliului dacă va continua cu acest plan, relatează publicaţia European Voice în ediţia electronică.

România este singura dintre cele 27 de state membre care se opune acestei decizii.

„În contextul experienţei recente, România nu este chiar confortabilă cu o abordare exclusiv guvernamentală în acest domeniu”, a precizat un diplomat pentru www.mediafax.ro.

Președintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiș, a declarat miercuri că România a primit aprobarea de la Comisia Europeană pentru suma de 6.380.000 de euro destinată cofinanţării în 2012 a programelor naţionale elaborate de instituţie.

ANSVSA a supus spre aprobare Comisiei Europene mai multe programe anuale şi multianuale pentru combaterea şi monitorizarea anumitor boli ale animalelor şi a anumitor boli transmisibile de la animale la om (zoonoze).

Comisia Europeană a aprobat pentru România, prin Decizia 2011/807/UE, o sumă de 6.380.000 de euro pentru anul 2012, care reprezintă contribuţia financiară din partea Uniunii Europene, pentru programele depuse de către ANSVSA.

Potrivit autorităţii, se are în vedere combaterea şi monitorizarea bolii limbii albastre – 100.000 de euro, salmoneloze zoonotice păsări – 200.000 de euro, pesta porcină  900.000 de euro, gripa aviară – 250.000 euro, encefalopatii spongiforme transmisibile – 930.000 de euro şi rabia – 4.000.000 euro.

Sursa: NewsIn

Comisia Europeană a lansat miercuri o serie de propuneri privind controlarea bugetelor ţărilor din zona euro şi supravegherea statelor care primesc asistenţă financiară de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Comisia Europeană a prezentat miercuri mai multe propuneri pentru întărirea guvernanţei economice în zona euro, condiţie necesară pentru ca UE să poată trece la emiterea de euro-obligaţiuni. Executivul european vrea să poată vedea propunerile de buget ale ţărilor din zona euro şi chiar să opereze modificări, în cazul în care acestea nu respectă reglementările europene.

O altă propunere avansată miercuri de Comisia Europeană prevede supravegherea strictă a politicilor fiscale şi economice ale ţărilor din zona euro care primesc asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional sau se confruntă cu o instabilitate de ordin financiar. „Pentru a reveni la creştere economică, statele membre să-şi respecte angajamentele privind reformele structurale şi să fie de acord cu o integrare mai adâncă a zonei euro”, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso.

Odată puse în practică supravegherea ţărilor cu probleme şi controlul politicilor fiscale din zona euro, cele 17 ţări membre vor putea beneficia şi de emisiuni de euro-bonduri sau „bonduri de stabilitate”.

„Bondurile de stabilitate nu ne vor rezolva problemele imediate şi nu pot înlocui reformele necesare în ţările aflate sub presiune”, a declarat şeful Comisiei Europene. „E important să arătăm opiniei publice şi investitorilor internaţionali că suntem serioşi când vine vorba de guvernanţa economică în zona euro, atât în ceea ce priveşte displiciplina, cât şi convergenţa, iar bondurile de stabilitate sunt un exemplu în acest sens”, a mai spus Barroso.

Susţinătorii euro-bondurilor speră ca o mai strictă disciplină fiscală a zonei euro să convingă Germania să accepte euro-obligaţiunile. Cancelarul german, Angela Merkel, consideră că o schimbare a tratatelor ar fi o soluţie mai bună pentru ieşirea din criză decât emiterea de euro-obligaţiuni.

Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat recent că euro-bondurile nu vor rezolva criza datoriilor suverane din zona euro, în schimb vor reduce presiunile asupra ţărilor care trebuie să-şi reducă datoria publică.

Sursa: NewsIn

Un raport publicat vineri de Comisia Europeană arată că deschiderea pieţelor muncii în ţările membre UE pentru lucrătorii români şi bulgari a avut un impact în general pozitiv asupra economiei UE, impactul asupra şomajului şi salariilor în ţările de destinaţie fiind nesemnificativ.

Astfel, românii şi bulgarii care au mers să muncească în alte ţări UE decât cele de origine contribuie, pe termen lung, la o creştere a PIB-ului UE cu aproximativ 0,3%, dacă sunt luate în calcul toate cele 27 de ţări membre, creşterea fiind de 0,4% pentru vechile ţări membre UE (UE-15, înainte de extinderea din 2004 – n.r.).

Majoritatea lucrătorilor români şi bulgari care au plecat să muncească în străinătate s-au îndreptat către Italia şi Spania, unde, la sfârşitul anului trecut, numărul lor aproape se dublase comparativ cu 2006, ajungând la 2,9 milioane, potrivit statisticilor UE.

România, alături de Bulgaria, ceruse Comisiei Europene realizarea unui nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţelor forţei de muncă asupra economiilor din statele membre ale UE, în condiţiile în care, până la sfârşitul anului, statele membre care au impus restricţii muncitorilor români trebuie să anunţe dacă le menţin sau nu.

Raportul Comisiei va folosi drept bază pentru o reexaminare – realizată de Consiliu – a modului în care funcționează în practică măsurile tranzitorii legate de libera circulație a lucrătorilor bulgari și români.

Raportul CE publicat vineri scoate în evidență rolul general pozitiv pe care îl joacă lucrătorii mobili din Bulgaria și România (UE-2) în economiile țărilor de destinație.  Acești lucrători – spune Comisia – „contribuie la îmbogățirea gamei de competențe și ocupă, în același timp, sectoare și posturi în care forța de muncă este deficitară, cum ar fi construcțiile și sectorul casnic şi cel al serviciilor de alimentație”.

Estimările arată, de asemenea, „un impact pozitiv al liberei circulații a lucrătorilor români și bulgari asupra PIB-ului UE pe termen lung, cu o creștere de aproximativ 0,3 % pentru țările UE-27 (0,4 % pentru țările UE-15)”, precizează Comisia.

Studiile arată, de asemenea, că nu s-a produs un impact semnificativ asupra șomajului sau a salariilor lucrătorilor localnici din țările de destinație: în UE-15, studiile arată că salariile sunt, în medie, doar cu 0,28 % mai mici decât ar fi fost fără mobilitatea lucrătorilor din țările UE-2. Raportul scoate în evidență, de asemenea, faptul că nu există dovezi ale utilizării disproporționate a prestațiilor sociale de către cetățenii UE mobili în interiorul UE și că impactul fluxurilor recente asupra finanțelor publice naționale este neglijabil sau pozitiv.

László Andor, comisarul UE pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a subliniat impactul pozitiv al mobilității spunând că „deplasarea între țări oferă oportunități reale și beneficii economice atât pentru țările de destinație, cât și pentru întreaga UE. Observăm că mobilitatea geografică depinde foarte mult de tendințele economice și de existența locurilor de muncă”, a notat comisarul.

El și-a exprimat, de asemenea, dorința puternică de a vedea eliminate toate restricțiile de pe piețele forței de muncă și a spus că restricționarea liberei circulații a lucrătorilor în Europa nu este o soluție la șomajul ridicat. „Ceea ce trebuie să facem este să ne concentrăm cu seriozitate eforturile asupra creării de noi posibilități de locuri de muncă”, a cerut comisarul Andor.

Potrivit raportului, este posibil ca mobilitatea ulterioară extinderii să fi adus unele costuri economice și sociale țărilor de destinație, precum și țărilor de origine, care pierd capacitate productivă. Cu toate acestea, Comisia crede că, în timp ce o parte a acestor costuri s-ar putea reduce temporar prin restricționarea mobilității forței de muncă, pe termen lung, dezechilibrele pieței forței de muncă trebuie să fie rezolvate prin politici specifice. S-a dovedit că măsurile tranzitorii au avut un efect limitat asupra distribuției mobilității UE și că fluxurile sunt influențate mai mult de factori precum cererea de locuri de muncă sau competențele lingvistice. Experiența extinderii din 2004 a arătat și ea că restricționarea liberei circulații a lucrătorilor poate avea efecte negative, precum o pondere mai mare a muncii nedeclarate.

Principalele destinații pentru lucrătorii mobili din Bulgaria și România au fost Italia și Spania și datele sugerează că, la sfârșitul anului 2010, un număr dublu de bulgari și români (2,9 milioane) își aveau reședința în UE-25, față de 2006. În același timp, în termeni relativi, cetățenii din țările UE-2 care își au reședința într-un stat membru al UE-25 reprezintă doar 0,6 % din totalul populației UE-25. Proporţiile cele mai ridicate se înregistrează în Cipru (4,1 %), Spania (2,2 %) și Italia (1,8 %).

În plus, rata de ocupare a forței de muncă în UE-2 (63 %) este apropiată de cea a UE-25 (65 %).

Cu toate acestea, de la începutul declinului economic, cetățenii din țările UE-2 nou veniți se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă: aproximativ 16 % nu munceau în 2010, în comparație cu 9 % în 2007.

„Este clar că lucrătorii mobili care au plecat recent din țările UE-2 au jucat un rol foarte mic în criza pieței forței de muncă, o consecință directă a crizei financiare și economice, precum și a problemelor structurale ale pieței forței de muncă”, a conchis raportul.

Actul de aderare la Uniunea Europeană din 2005 permite țărilor UE-25 să restricționeze temporar accesul liber al lucrătorilor din Bulgaria și România pe piețele lor ale forței de muncă pentru a pregăti libertatea deplină de circulație a muncii în UE. Perioada de tranziție generală de șapte ani este împărțită în trei etape:

Primii doi ani: legislația națională a celorlalte state membre reglementează accesul lucrătorilor din Bulgaria și România pe piețele lor de forță de muncă.

Următorii trei ani: statele membre pot extinde măsurile naționale, cu condiția notificării Comisiei înainte de finalul primei etape, altfel se aplică legislația UE care garantează libera circulație a lucrătorilor.

Ultimii doi ani: un stat membru care menține măsurile naționale la sfârșitul celei de-a doua etape poate, în eventualitatea unor perturbări grave ale pieței forței de muncă de pe teritoriul său sau al pericolului unor astfel de perturbări și sub rezerva notificării Comisiei în acest sens, să continue să aplice măsurile respective până la sfârșitul perioadei de șapte ani care urmează datei aderării.

În decursul perioadei de şapte ani, o clauză de salvgardare permite unui stat membru să reintroducă restricțiile dacă există perturbări grave pe piața forței de muncă sau amenințarea acestora. Spania a fost statul care s-a prelvat în iulie de această clauză şi a reintrodus restricţii pentru muncitorii români după ce, în 2009, îşi liberalizase complet piaţa muncii pentru lucrătorii români şi bulgari.

Etapa actuală, a doua, a măsurilor tranzitorii, se va încheia în decembrie 2011.

În prezent, zece state membre (Belgia, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Malta, Olanda, Austria, Luxemburg, Marea Britanie) restricționează accesul lucrătorilor din Bulgaria și România. Acestea pot păstra restricțiile după 31 decembrie 2011 numai dacă notifică până la 31 decembrie 2011 Comisiei o perturbare gravă a pieței forței de muncă (sau amenințarea acesteia).

În ceea ce priveşte Spania, lucrătorii români sunt supuși și restricțiilor de acces pe piața forței de muncă din această ţară după ce Comisia Europeană a aprobat cererea Madridului de a restricționa accesul la piața forței de muncă pentru lucrătorii români până la 31 decembrie 2012, ca urmare a unor perturbări grave pe piața forței de muncă.

Măsurile tranzitorii se vor încheia în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.

Sursa: NewsIn

Comisia Europeană (CE) va lansa un program de finanţare a structurilor de antreprenoriat social. Valoarea acestui program este de 90 de milioane de euro şi are drept scop sprijinirea şi creşterea iniţiativelor antreprenoriale din sectorul social. De altfel, prin acest proiect, care se va derula din 2014, CE îşi propune formarea unei legislaţii care să încurajeze acţiunile economice interesate, mai înainte de toate, să producă un impact social şi nu doar de obţinerea unui profit financiar.

De asemenea, potrivit nonguvernamental.ro, Banca Europeană de Investiţii, banca reprezentativă a Uniunii Europene, va lansa în 2012 un fond de 50 de milioane de Euro, bani care vor merge tot pentru dezvoltarea înteprinderilor sociale.

Fondurile, direcţionate prin European Investment Fund, vor ajunge direct către înteprinderile sociale, fără să se mai facă apel la instituţii intermediare. De altfel, suma s-ar putea dubla dacă vor atraşi în acest proiect şi investitori privaţi.

Comisia Europeană (CE) a anunţat vineri că Troica formată din şefii Misiunii CE, Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) a ajuns la un acord cu autorităţile elene privind un set de măsuri care să elimine deficitul fiscal al Greciei din perioada 2011-2014.

Troica şi autorităţile din Grecia au căzut de acord asupra Strategiei Fiscale pe Termen Mediu (MTFS), se arată într-un comunicat al CE. Comisia se aşteaptă ca această startegie fiscală să fie transpusă în măsuri legislative concrete şi să reflecte planul de privatizare.

De asemenea, Comisia Europeană aşteaptă ca Parlamentul elen să voteze săptămâna viitoare legile care, o dată implementate, vor permite Greciei să îşi îndeplinească obiectivele stabilite.

Guvernul elen a supravieţuit miercuri unui vot de încredere crucial în Parlament, în condiţiile în care încearcă să obţină susţinere pentru noi măsuri de austeritate, necesare pentru evitarea falimentului.

Noul cabinet al premierului Giorgios Papandreou a fost aprobat cu 155 de voturi pentru, 143 împotrivă şi două abţineri, potrivit BBC News.

În continuare, parlamentarilor li se va cere să aprobe un set de reduceri de cheltuieli, creşteri de taxe, reforme fiscale şi privatizări în valoare de 28 de miliarde de euro.

Miniştrii de finanţe din Zona euro au cerut ca aceste măsuri să fie adoptate înainte de a debloca ultima tranşă, de 12 miliarde de euro, din împrumutul alocat Greciei.

Anterior, mii de persoane s-au strâns în faţa Parlamentului din Atena pentru a protesta atât faţă de măsurile de austeritate, cât şi faţă de clasa politică în general.

Sursa: NewsIn

Comisia Europeană a făcut marţi recomandări economice statelor membre UE, cu excepţia celor care derulează un program de asistenţă financiară din partea Uniunii Europene şi a FMI, printre care şi România, acestea primind doar recomandarea de a implementa programele deja agreate.

Comisia a adoptat 27 de seturi de recomandări specifice fiecărei țări – la care se adaugă un set pentru zona euro pe ansamblu – pentru a sprijini statele membre să definească politicile lor economice și sociale în vederea obținerii de rezultate în materie de creștere, locuri de muncă și finanțe publice, potrivit unui comunicat.

Celor cinci state membre care primesc asistenţă financiară din partea UE şi FMI – Grecia, Irlanda, şi Portugalia, din zona euro, Letonia şi România, din zona non-euro – nu le-au fost adresate recomandări speciale, în afara aceleia de a îndeplini programele destinate consolidării fiscale şi reformelor structurale.

Uniunea Europeană a acordat în martie României cea de-a patra tranşă, în valoare de 1,2 mld. euro, din împrumutul agreat în anul 2009, de 5 miliarde euro, după ce Comisia Europeană a evaluat pozitiv implementarea, de către autorităţi, a condiţiilor stabilite prin cel de-al treilea memorandum de înţelegere.

Ultima tranşă, de 150 milioane euro, de la Uniunea Europeană este aşteptată a fi virată în cel de-al doilea trimestru al acestui an.

România a agreat în 2009 cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii internaţionale un pachet de asistenţă financiară pe doi ani de aproape 20 miliarde euro. Până în prezent, România a primit 12,2 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional şi urma să mai primească de la FMI în 2011 încă o tranşă, respectiv cea de-a opta, în valoare de 874 milioane DST.

Sursa: NewsIn

Comisia Europeană va adopta marţi proiecte de recomandări către cele 27 de state membre, ca parte a procesului de coordonare economică aprofundată la nivelul UE.

Comisia va adopta 27 de seturi de proiecte de recomandări la reuniunea pe care o va avea la Strasbourg, în data de 7 iunie. Preşedintele Barroso se va adresa Parlamentului European imediat după reuniune.

Recomandările au la bază o evaluare detaliată: (1) a situaţiei economice şi bugetare din fiecare ţară şi (2) a modului în care măsurile  propuse de fiecare stat membru în cadrul programului naţional de reformă sau al programului de stabilitate şi convergenţă sau al angajamentelor luate potrivit Pactului Euro+ răspund provocărilor specifice cu care acestea se confruntă.

Acolo unde este necesar, Comisia va prezenta măsuri de continuare a reformelor structurale sau de consolidare a creşterii, ce vor trebui implementate de către statele membre în următoarele 12-18 luni.

Recomandările vor fi discutate şi agreate de Consiliul European în cadrul reuniunii din 23-24 iunie şi adoptate în mod oficial la reuniunea acestuia din iulie.

Prezentarea recomandărilor specifice pentru fiecare stat membru este un moment esenţial în cadrul „semestrului european”, având ca scop coordonarea politicilor economice şi bugetare.

După aprobarea de către Consiliul European, în martie, a priorităţilor de politică economică ale Europei pentru anul în curs (pe baza raportului anual de creştere, prezentat de Comisie în ianuarie), cele 27 de state membre şi-au prezentat, în aprilie, planurile de consolidare a finanţelor publice (respectiv programele de stabilitate şi convergenţă) şi de înregistrare de progrese în ceea ce priveşte obiectivele strategiei Europa 2020 (respectiv programele naţionale de reformă).

Un comunicat de presă şi un document de referinţă vor fi publicate marţi împreună cu textul comunicării adoptate de Comisie, cele 27 de seturi de recomandări şi cele 27 de documente de lucru ale Comisiei ce conţin analizele detaliate pentru fiecare stat membru, precizează un comunicat al CE.

Sursa: NewsIn