Comitetul European pentru Supravegherea Sectorului Bancar (CEBS) susţine că numai 7 bănci din 91 nu au trecut cu bine testele de stres, lista băncilor care au nevoie de recapitalizare (totalizând 3,5 mld. euro) incluzând numai ATEbank, din rândul instituţiilor prezente şi în România.

CEBS susţine că numai 7 bănci au nevoie de o capitalizare însumând 3,5 miliarde de euro, iar cele 91 de bănci supuse testelor deţin 65% din totalul activelor bancare din UE. Iniţial, analiştii estimau că 10 bănci vor avea indici de adecvare a capitalului sub 6%.

„Ca rezultat al simulării efectului advers al unui şoc suveran, şapte bănci şi-ar vedea capitalul de rang I căzând sub 6 procente”, susţin oficialii CEBS.

„Nu au fost nişte teste uşoare. Au fost teste foarte bine definite, sigur, acest (indice de sovabilitate cerut- n.r.) 6% este mai mic decât ce avem noi (în România), 10%. Procentul înregistrat de marea majoritate a băncilor din Europa, de peste 8-9%, arată că sectorul bancar este suficient capitalizat”, a spus Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

Cele mai afectate de criză sunt băncile spaniole (cinci instituţii fără prezenţă în România), greceşti (ATEbank) şi banca germană Hypo Real Estate, specializată în creditare imobiliară, care a fost preluată de statul german.

„Evident, cred că este o veste îmbucurătoare”, spune analistul economic Constantin Rudniţchi.

„Capitalizarea lor este posibilă, …însă există fereastra de oportunitate, acum e momentul să vedem cum pornim creditarea. Un rezultat de stres-test foarte bun, nu e neapărat un lucru foarte bun pentru acţionari. Un rezultat impecabil, de două cifre, înseamnă că banii aceia stau blocaţi în capitalul de Rang I, ei nu produc”, a declarat Adrian Mitroi, preşedinte CFA România.

Grupul Piraeus Bank a anunţat că doreşte să achiziţioneze pachetele de acţiuni deţinute de statul elen în Banca Agricolă a Greciei (ATEbank) şi Hellenic PostBank, fuziune care ar majora şi cota de piaţă a Piraeus Bank România la 3,3%, conform activelor nete la 31 decembrie 2009.

Piraeus Bank intenţionează să cumpere de la guvernul elen 77,31% din Banca Agricolă a Greciei (ATEbank), care deţine cea de-a doua reţea de sucursale ca mărime din ţară şi 33,04% din Hellenic Postbank, pentru a crea cel mai mare grup bancar din Grecia.

Fuziunea Piraeus cu ATEbank ar urca noua entitate în clasamentul activelor nete bancare din România la o cotă de piaţă de 3,3%. Piraeus Bank România are 187 de sucursale şi o cotă de piaţă de 2,9% după activele nete bilanţiere, iar ATEbank a înregistrat o cotă de piaţă de 0,4%, la sfârşitul anului 2009, în România, conform datelor Băncii Naţionale a României.

Piraeus Bank, a patra bancă elenă după mărime, s-a oferit să cumpere acţiunile celor două instituţii de la stat, după ce Ministrul de Finanţe George Papaconstantinou a cerut fuzionarea acestora, informează Bloomberg. Ministerul de finanţe grec a anunţat în cursul zilei de joi că „va analiza” respectiva ofertă.

Piraeus Bank Group are în prezent 872 de sucursale în Grecia, Albania, Bulgaria, România, Serbia, Ucraina, Egipt, Cipru, New York şi Londra. În România, banca deţine 187 de sucursale, şi a deschis un nou sediu în 2010, în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro.

ATEbank a intrat pe piaţa românească în iunie 2006 prin preluarea pachetul majoritar de acţiunial Mindbank, o instutiţie de credit axată pe segmentul IMM cu o cotă de piaţă de 0,2% în 2006, după active nete.

Totodată, băncile-mamă ale celor mai mari 9 bănci străine din România şi-au reafirmat, joi, la Bruxelles, sprijinul pentru filialele lor, dar consolidarea poziţiei externe a României le permite să îşi restrângă angajamentele de expunere la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie 2009, anunţă FMI şi CE.

„Aceste angajamente, împreună cu pachetul multilateral de asistenţă financiară, ajută România la consolidarea încrederii investitorilor şi la revenirea economiei pe calea unei creşteri durabile. Participanţii au convenit că întărirea poziţiei externe a României permite un grad de flexibilitate în ceea ce priveşte angajamentele de expunere, la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie din 2009” se arată într-un comunicat comun al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE).

Reprezentanţii CE şi FMI s-au întâlnit joi la Bruxelles cu băncile-mamă ale celor mai mari nouă instituţii de credit cu capital străin care activează în România (Erste Group Bank, Grupul Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank).

La reuniune au participat şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale din România (BNR), ai Ministerului român al Finanţelor, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ai Băncii Europene de Investiţii (BEI), ai Grupului Băncii Mondiale, ai Băncii Centrale Europene (BCE) şi ai autorităţilor din ţara de origine.

Aceasta a fost cea de-a patra reuniune a Iniţiativei de Coordonare Bancară Europeană pentru România, după cele din 2009.

„Participanţii şi-au exprimat satisfacţia că băncile-mamă şi-au onorat în mare parte angajamentele de menţinere a expunerii în România la nivel de grup şi că oferă suficient capital tampon ex-ante filialelor lor, în funcţie de nevoie”, se mai arată în comunicat.

La sfârşitul lunii iunie 2010, expunerea băncilor-mamă în România a fost menţinut în linii mari, comparativ cu data de referinţă (sfârşitul lunii martie 2009). În plus, băncile-mamă au oferit capital suplimentar pentru 2009 şi 2010, iar rata adecvării capitalului filialele lor a rămas peste 10% pe toată perioada programului.

„Pentru a sprijini eforturile susţinute ale autorităţilor naţionale şi pentru a asigura întoarcerea economiei pe calea unei creşteri durabile, băncile-mamă şi-au reafirmat angajamentul pe termen lung faţă de ţară. Odată cu stabilizarea economiei mondiale, participanţii au convenit că îmbunătăţirea poziţiei externe a României de la începutul programului permite un grad de flexibilitate în angajamentele de expunere de 95%. În acelaşi timp, mai multe bănci şi-au manifestat intenţia de a-şi creşte expunerea pe România în următoarele luni, pe măsură ce activitatea economică începe să îşi revină. Participanţii au reiterat importanţa accelerării absorbţiei fondurilor structurale de la UE, precum şi o mai amplă implicare a sectorului privat în acest proces”, se mai arată în comunicatul transmis joi seară de FMI şi CE.

Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), ares la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.

În urma acordului iniţial, sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat finanţării FMI şi CE, pentru susţinerea economiilor în criză cu ajutorul unor lichidităţi care să asigure băncilor un indice de adecvare a capitalului suficient de ridicat (de peste 10%), precum şi surse suficiente pentru a re-lansa creditarea, în special în sectorul real al economiei.

Sursa: NewsIn

Aproape 10.000 de locuri de muncă vacante sunt înregistrate la nivel naţional în perioada 23 – 29 iulie, cele mai multe în Bucureşti şi în judeţele Iaşi, Hunedoara, Cluj, Neamţ şi Prahova, a anunţat vineri Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

Pentru persoanele cu studii superioare sunt disponibile 395 de locuri de muncă. Dintre aceste oferte, cele mai multe sunt pentru poziţiile de inginer şi subinginer (139 de locuri), contabil (22), consilier financiar-bancar (15), asistent medical generalist (13), juristconsult (7) şi consilieri juridic (6).

Pentru persoanele cu studii medii şi profesionale, ANOFM are înregistrate 9.430 de locuri vacante, cele mai multe fiind pentru confectioner-asamblor articole din textile (1.548), muncitor necalificat în industria confecţiilor (565), operator confecţioner industria îmbrăcăminte-ţesături, tricotaje, materiale sintetice (514), muncitor necalificat la amblarea, montarea pieselor (510), muncitor necalificat la ambalarea produselor solide şi semisolide (255), muncitor necalificat la demolare clădiri, zidărie, mozaic, faianţă, gresie, parchet (222), muncitor necalificat în agricultură (221), agent securitate (196), şofer de autoturisme şi camionete câte 177, zidar rosar-tencuitor (160), dulgher (exclusiv restaurator) -157, confecţioner articole din piele şi înlocuitori (149), şofer auto camion/maşină de mare tonaj (124), lacătuş mecanic (114), ambalator manual (110), agent de asigurare (105) şi vânzător (104).

Alte locuri de muncă disponibile în ultima săptămână sunt pentru ocupaţiile de lucrător comercial (97 de locuri), tâmplar universal (91), agent vânzări (87), operator maşini unelte semiautomate şi automate (81), bucătar (71), manipulant mărfuri (67), paznic (63), muncitor necalificat la întreţinere drumuri, şosele, poduri şi baraje (54), croitor (43), mecanic auto (33), secretară (25), patiser (21), frezor universal (17), tapiţer (14), telefonist (10), izolator termic (8), vopsitor auto (6), muncitor necalificat în silvicultură (4) şi chiar alpinist utilitar (2 locuri).

Sursa: NewsIn

Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri Sibiu (Sibex) a anunţat, joi, că lansează la tranzacţionare, începând de luni 26 iulie, contractul futures pe aur, denominat în lei având simbolul SIBGOLD_RON.

Pentru acest instrument financiar, BMFM a primit de la CNVM certificatului de înregistrare cu nr. 91/20.07.2010.

Noul instrument cu simbolul SIBGOLD_RON va avea scadenţe de până la 6 luni, în lunile pare ale anului (februarie, aprilie, iunie, august, octombrie şi decembrie). Astfel, pentru fiecare scadenţă, prima zi de tranzacţionare este cu şase luni înainte de scadenţă, se arată într-un comunicat transmis de Sibex.

Mărimea obiectului contractului este de 10 x cotaţia în dolari SUA pentru 1 Gold Troy Ounce, pasul de tranzacţionare fiind de 0,10 dolari.

„Preţul de lichidare la scadenţă a poziţiilor rămase deschise este egal cu cotaţie P.M. (post-meridian) de referinţă a aurului, comunicată de London Gold Market Fixing Ltd. din ziua scadenţei. Poziţiile rămase deschide se lichidează prin decontarea în lei a diferenţelor dintre valoare contractului şi 10 X cotaţia P.M de referinţă a aurului comunicată de London Gold Market Fixing Ltd.”, se mai arată în comunicat.

Data scadenţei este antepenultima zi lucrătoare din lunile de scadenţă, iar în ce priveşte programul de tranzacţionare pentru SIBGOLD_RON, între orele 09:15 şi 09:45 va avea loc presesiunea, iar de la 09:45 la 19:00 – sesiunea de tranzacţionare.

Sursa: NewsIn

Băncile mamă ale celor mai mari 9 bănci străine din România şi-au reafirmat, joi, la Bruxelles, sprijinul pentru filialele lor, dar consolidarea poziţiei externe a României le permite să îşi restrângă angajamentele de expunere la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie 2009, anunţă FMI şi CE.

„Aceste angajamente, împreună cu pachetul multilateral de asistenţă financiară, ajută România la consolidarea încrederii investitorilor şi la revenirea economiei pe calea unei creşteri durabile. Participanţii au convenit că întărirea poziţiei externe a României permite un grad de flexibilitate în ceea ce priveşte angajamentele de expunere, la 95% din nivelul de la sfârşitul lunii martie din 2009” se arată într-un comunicat comun al Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE).

Reprezentanţii CE şi FMI s-au întâlnit joi la Bruxelles cu băncile-mamă ale celor mai mari nouă instituţii de credit cu capital străin care activează în România (Erste Group Bank, Grupul Raiffeisen, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit Group, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank International şi Piraeus Bank).

La reuniune au participat şi reprezentanţi ai Băncii Naţionale din România (BNR), ai Ministerului român al Finanţelor, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ai Băncii Europene de Investiţii (BEI), ai Grupului Băncii Mondiale, ai Băncii Centrale Europene (BCE) şi ai autorităţilor din ţara de origine.

Aceasta a fost cea de-a patra reuniune a Iniţiativei de Coordonare Bancară Europeană pentru România, după cele din 2009. „Participanţii şi-au exprimat satisfacţia că băncile-mamă şi-au onorat în mare parte angajamentele de menţinere a expunerii în România la nivel de grup şi că oferă suficient capital tampon ex-ante filialelor lor, în funcţie de nevoie”, se mai arată în comunicat.

La sfârşitul lunii iunie 2010, expunerea băncilor-mamă în România a fost menţinut în linii mari, comparativ cu data de referinţă (sfârşitul lunii martie 2009). În plus, băncile-mamă au oferit capital suplimentar pentru 2009 şi 2010, iar rata adecvării capitalului filialele lor a rămas peste 10% pe toată perioada programului.

„Pentru a sprijini eforturile susţinute ale autorităţilor naţionale şi pentru a asigura întoarcerea economiei pe calea unei creşteri durabile, băncile-mamă şi-au reafirmat angajamentul pe termen lung faţă de ţară. Odată cu stabilizarea economiei mondiale, participanţii au convenit că îmbunătăţirea poziţiei externe a României de la începutul programului permite un grad de flexibilitate în angajamentele de expunere de 95%. În acelaşi timp, mai multe bănci şi-au manifestat intenţia de a-şi creşte expunerea pe România în următoarele luni, pe măsură ce activitatea economică începe să îşi revină. Participanţii au reiterat importanţa accelerării absorbţiei fondurilor structurale de la UE, precum şi o mai amplă implicare a sectorului privat în acest proces”, se mai arată în comunicatul transmis joi seară de FMI şi CE.

În timpul reuniunii de joi, participanţii au fost de asemenea informaţi cu privire la progresele înregistrate în îndeplinirea condiţiilor de politică din cadrul programului multilateral de asistenţă financiară. Comisia Europeană şi FMI vor mai purta discuţii cu autorităţile în timpul misiunii de revizuire a programului multilateral de asistenţă financiară din 26 iulie – 4 august.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) a discutat luni seară, cu uşile închise, cu reprezentanţii mai multor bănci din România, printre care şi ai celor mai mari nouă bănci străine din România semnatare ale acordului de la Viena.

Întâlnirea de la Bruxelles a precedat cu patru zile sosirea la Bucureşti a misiunii FMI, pentru a cincea revizie a acordului stand-by, necesară acordării celei de-a şasea tranşe din acord, în valoare de aproximativ 900 milioane euro.

Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), are la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.

Cu toate acestea, guvernatorul Mugur Isărescu a făcut în urmă cu câteva zile declaraţii referitoare la posibilitatea diminuării expunerilor unor bănci care, în lipsa activităţii, se văd cu banii blocaţi în piaţa românească.

În urma acordului iniţial, sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat finanţării FMI şi CE, pentru susţinerea economiilor în criză cu ajutorul unor lichidităţi care să asigure băncilor un indice de solvabilitate suficient de ridicat (de peste 10%), precum şi surse suficiente pentru a re-lansa creditarea, în special în sectorul real al economiei.

Sursa: NewsIn

Conducerea Diviziei 4 Infanterie „Gemina” a fost preluata de generalul de brigada Avram Catanici. Ceremonia de predare a stafetei a avut loc la sediul marii unitati din Cluj-Napoca.

Functia a fost preluata de la generalul-maior Nicolae N. Roman, care a fost numit in functia de comandant al Diviziei 2 Infanterie din Buzau. Acesta i-a predat drapelul de lupta al Diviziei 4 Infanterie „Gemina” noului comandant generalul de brigada Avram Catanici.

Acesta a mai ocupat functiile de comandant de batalion, comandant al Brigazii 81 Mecanizata din Bistrita, sef de stat major al Corpului 1 Armata Teritorial „General Ioan Culcer” din Bucuresti, comandant al Comandamentului Garnizoanei Bucuresti, loctiitor al comandantului Diviziei 1 Infanterie „DACICA”, iar in perioada 15 aprilie ” 30 iunie 2010, a indeplinit functia de loctiitor al comandantului Diviziei 4 Infanterie „GEMINA”.

Cu ocazia implinirii varstei de 54 de ani, in data de 23 iulie, Colegiul Camerei de Comert si Industrie Cluj ureaza D-lui General Avram Catanici multa sanatate, fericire si putere de munca.

Marile pieţe de capital ale continentului au închis şedinţa bursieră de marţi pe roşu, investitorii fiind îngrijoraţi de încetinirea creşterii economice după publicarea rapoartelor trimestriale ale companiilor din Statele Unite, informează Bloomberg.

Astfel, indicele FTSE 100, al bursei din Londra, a încheiat ziua cu o scădere de 0,17%, la 5.139,46 puncte, indicele DAX, al pieţei din Frankfurt, a pierdut 0,69%, la 5.967,49 puncte, iar indicele CAC 40, al bursei din Paris, a coborât cu 0,53%, la 3.468,02 puncte.

Titlurile europene au continuat să înregistreze pierderi pentru a cincea zi consecutiv, după ce Ungaria nu a reuşit să obţină suma dorită dintr-o emisiune de titluri de stat, iar veniturile Goldman Sachs pe al doilea trimestru s-au situat sub cifrele estimate de analişti.

Guvernul ungar a obţinut mai puţin decât estimase în urma emisiunii de certificate de trezorerie, licitaţia de marţi fiind încheiată cu suma de 35 miliarde de forinţi (156 milioane dolari) pentru titluri scadente la trei luni, în condiţiile în care suma maximă pentru această licitaţie era de 45 miliarde de forinţi. Randamentul mediu pentru aceste titluri a crescut de la 5,28% la 5,47%, cel mai ridicat nivel din 2 martie.

Indicii pieţelor internaţionale au scăzut în tandem, pe fondul incertitudinii privind viitorul economiei mondiale.

„Toată lumea reduce deficitele bugetare în acelaşi timp şi nimeni nu ştie cu adevărat ce va însemna această acţiune pentru economie”, a declarat Philippe Gijsels, şeful departamentului de cercetare din cadrul BNP Paribas Fortis Global Markets de la Bruxelles.

„Va fi un exerciţiu foarte greu şi dureros. Toată lumea ştie că economia va încetini destul de puternic în a doua jumătate a anului”, a adăugat analistul.

Un alt motiv al pierderilor pieţelor de capital a fost rezultatul slab înregistrat de Goldman Sachs, care a anunţat marţi că veniturile companiei pe al doilea trimestru au fost de 8,84 miliarde de dolari, sub aşteptările analiştilor – de 8,94 miliarde de dolari.

Profitul net al Goldman Sachs a scăzut până la 613 milioane de dolari, respectiv 0,78 dolari per acţiune, faţă de cele 3,44 miliarde de dolari, respectiv 4,93 dolari per acţiune înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent. Media obţinută în urma estimărilor a 21 de analişti intervievaţi de Bloomberg a fost de 1,99 dolari per acţiune, în condiţiile în care unii experţi nu au luat în calcul suma plătită pentru stingerea diferendului cu autorităţile americane în procesul de fraudă în care a fost implicată instituţia.

De asemenea, International Business Machines (IBM) şi Texas Instruments au raportat vânzări pe al doilea trimestru sub aşteptările analiştilor, în timp ce Johnson & Johnson şi-a redus estimările pentru anul fiscal în curs.

Totodată, principalii indici de pe Wall Street erau pe roşu în prima parte a şedinţei de marţi. Astfel, în jurul orei 18:40, ora României, Dow Jones pierdea 0,71%, la 10.082,31 puncte, indicele compozit Nasdaq scădea cu 0,85%, la 2.179,45 puncte, iar indicele extins S&P 500 scădea cu 0,49%, la 1.066,00 puncte.

Sursa: NewsIn

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a declarat marţi că viitorul proiect „Observatorul preţurilor” va centraliza preţurile la diferite produse practicate de peste 1.400 de comercianţi în pieţe şi de lanţurile de magazine şi hypermarketuri şi că proiectul va funcţiona simultan cu o linie verde.

„Observatorul Preţurilor se doreşte a fi un demers de natură administrativă şi preventivă pentru o corectă informare a cetăţeanului, în ideea de a lua deciziile cele mai corecte. În perioadă de criză pot apărea speculaţii în piaţă. Va exista un portal de internet unde cetăţenii vor avea posibilitatea să se informeze asupra preţurilor practicate la o serie de produse”, a declarat Adriean Videanu.

Potrivit acestuia, pentru început vor fi publicate preţurile la produsele de bază.

„Obiectivele pe care ni le propunem sunt: crearea unei competiţii reale între lanţuri de magazine, între comercianţi de toate felurile, între producători şi importatori, informarea corectă a preţurilor şi asupra evoluţiei preţurilor, precum şi identificarea de practici neconcurenţiale”, a explicat Videanu.

Ministrul a mai spus că, prin afişarea preţurilor practicate, se doreşte transparenţa actului de comerţ.

„Repet, acest demers este administrativ, simplu şi preventiv, în ideea de a informa corect cetăţeanul. Proiectul prevede o analiză în funcţie de produs, săptămânală, lunară până la anuală. Pe portal, fiecare comerciant îşi va afişa preţurile practicate. Vom lansa şi o linie verde”, a afirmat Adriean Videanu.

Ministrul economiei a subliniat, totodată, că nu se vor face alte angajări în acest sens, ci că salariaţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) vor avea niste atribuţii suplimentare.

Videanu a mai precizat că a avut ca model Grecia, unde, după implementarea unui astfel de proiect, preţurile medii au scăzut cu 7%.

Sursa: NewsIn

Surse din piaţa bancară au declarat pentru NewsIn că discuţiile cu uşile închise de la banca naţională (BNR) de luni seară nu s-au axat pe reducerea expunerilor pe România ale băncilor cu capital străin, însă întâlnirea de la Bruxelles de joi cu reprezentanţii FMI ar putea furniza unele surprize.

Reprezentanţii celor mai mari nouă bănci locale cuprinse în Acordul de la Viena, dar şi ai unor instituţii cu active nete mai mici, s-au întâlnit luni seară la banca naţională la invitaţia guvernatorului Mugur Isărescu. Discuţiile s-au axat pe starea economiei, dar şi a unor indicatori bancari, în prezenţa ministrului Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.

„Nu a fost vorba de intenţia vreunei bănci de a-şi diminua expunerile pe România”, a declarat pentru NewsIn un bancher. Conform aceleiaşi surse, însă, dacă vreuna din băncile-mamă va decide la Bruxelles să-şi diminueze expunerile pe România, „va face public ulterior” acest lucru.

Potrivit altei surse prezente la întâlnire, nici o bancă nu a adus în discuţie micşorarea expunerilor. „Mă îndoiesc că şi-ar diminua cineva expunerile. Dacă eşti aici, în România, eşti aici ca să faci bani, nu?,” a declarat sursa citată.

Alţi patru bancheri prezenţi la discuţii şi contactaţi de NewsIn s-au abţinut de la orice comentarii.

Joi, 22 iulie, primele nouă bănci din piaţă după valoare activelor nete, semnatare ale Acordului de la Viena, se vor întălni la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI). Din partea BNR va participa la discuţii vice-guvernatorul Cristian Popa, au mai spus sursele citate.

Întâlnirea de la Bruxelles precede cu patru zile sosirea în Bucureşti a misiunii FMI, pentru a cincea revizie a acordului stand-by, necesară acordării celei de-a şasea tranşe din acord, în valoare de aproximativ 900 de milioane de euro.

Anterior, un oficial al BNR a declarat pentru NewsIn că principalele nouă bănci nu vor cere, cel mai probabil, la Bruxelles, reducerea expunerilor pe România.

„Ştiu poziţia generală, participanţii nu au exprimat nimic oficial în sensul reducerii expunerii pe România”, a spus reprezentantul BNR.

Acordul de la Viena, semnat în 2009 de principalele nouă bănci cu expunere semnificativă pe piaţa locală (Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, UniCredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank), are la bază promisiunile bancherilor potrivit cărora vor menţine expunerea totală pe România şi vor injecta capital în subsidiarele locale, dacă va fi necesar.

„Până acum nu sunt informaţii legate de intenţia lor de a-şi diminua expunerile. De altfel, băncile nu au cerut niciodată să-şi reducă expunerile pe România. Aranjamentul de la Viena este mai mult un gentlemen’s agreement (acord de onoare – n.r.), iar ce s-a întâmplat până acum a reliefat o voinţă nedistorsionată a băncilor de a-şi menţine expunerile, având în vedere calitate lor de investitori strategici, pe termen lung”, a mai spus oficialul băncii centrale.

„Până în prezent, băncile nu au cerut niciodată reducerea expunerilor”, a declarat anterior un oficial al Raiffeisen Bank România.

Cu toate acestea, guvernatorul Mugur Isărescu a făcut în urmă cu câteva zile declaraţii referitoare la posibilitatea diminuării expunerilor unor bănci care, în lipsa activităţii, se văd cu banii blocaţi în piaţa românească. În condiţiile blocării procesului de creditare, BNR ar putea accepta, însă, diminuarea unor deţineri, întrucât astfel s-ar îmbunătăţi imaginea statistică a datoriei pe termen scurt.

Marile bănci din regiune s-au întâlnit ultima oară în martie, la Atena, cu FMI şi arbitrii pieţelor financiare, pentru a rediscuta termenii Acordului de la Viena.

„În cadrul iniţaitivei de la Viena, există întâlniri regionale pe care le facem cu marile bănci şi întâlniri cu reprezentanţii grupurilor dintr-o anumită ţară”, a precizat şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks.

În urma acordului iniţial, sprijinul constant dat de băncile-mamă s-a alăturat finanţării FMI şi CE, pentru susţinerea economiilor în criză cu ajutorul unor lichidităţi care să asigure băncilor un indice de solvabilitate suficient (de peste 10%), dar şi surse suficiente pentru a re-lansa creditarea, în special în sectorul real al economiei.

Sursa: NewsIn

Comisarul Máire Geoghegan-Quinn a anunţat luni o investiţie de circa 6,4 miliarde euro a Comisiei Europene în cercetare şi inovare, ce vizează o gamă largă de discipline ştiinţifice, domenii de politici publice şi sectoare comerciale, pachetul fiind cel mai mare de acest gen care a existat vreodată.

„Circa 16.000 de participanţi din organizaţii de cercetare, universităţi şi din industrie, inclusiv aproximativ 3.000 de IMM-uri, vor primi finanţare. Granturile vor fi acordate prin intermediul unor cereri de propuneri (invitaţii la licitaţie) şi evaluări desfăşurate în următoarele 14 luni. La 20 iulie vor fi publicate oficial mai multe cereri de propuneri. Acest pachet reprezintă un stimul economic şi se preconizează că va crea peste 165.000 de locuri de muncă”, se arată într-un comunicat emis luni de CE.

Această finanţare are ca scop creşterea competitivităţii Europei şi soluţionarea unor provocări sociale precum schimbarea climatică, siguranţa aprovizionării cu energie şi cu alimente, sănătatea şi îmbătrânirea populaţiei.

„Investiţiile în cercetare şi inovare reprezintă singura cale inteligentă pe termen lung de a ieşi din criză şi a avansa către o creştere durabilă şi echitabilă din punct de vedere social. Acest pachet european va contribui la realizarea de produse şi servicii noi şi ameliorate, la o Europă mai competitivă şi mai ecologică şi la o societate mai bună cu o calitate a vieţii superioară. Oferim cercetătorilor şi inovatorilor 6,4 miliarde euro pentru proiecte de vârf care se concentrează asupra unor mari provocări economice şi sociale: schimbările climatice, siguranţa aprovizionării cu energie şi cu alimente, sănătate şi îmbătrânirea populaţiei. Acesta reprezintă un stimul economic enorm şi eficient, precum şi o investiţie în viitorul nostru”, a declarat comisarul Geoghegan-Quinn.

Astfel, va exista posibilitatea licitării pentru fonduri din cadrul celui de-al şaptelea program-cadru al UE, într-o gamă largă de domenii strategice. De exemplu, sănătatea primeşte peste 600 milioane euro, iar 1,2 miliarde euro vor fi folosite pentru a stimula cercetarea în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), care va contribui la realizarea angajamentului asumat de Comisie în Agenda digitală pentru Europa de a menţine ritmul creşterilor anuale ale finanţării pentru domeniul TIC.

Peste 1,3 miliarde euro sunt rezervate pentru cei mai creativi oameni de ştiinţă, selectaţi de Consiliul European pentru Cercetare. De asemenea, vor fi acordate burse de mobilitate în valoare de 772 milioane euro pentru 7.000 de cercetători cu înaltă calificare, prin „acţiuni Marie Curie”.

800 milioane euro pentru IMM-uri

Prioritatea de vârf o reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), coloana vertebrală a sistemului de inovare european, care reprezintă 99% din totalul companiilor europene. IMM-urile vor primi aproape 800 milioane euro şi, pentru prima oară, vor exista bugete dedicate în câteva domenii. De exemplu, în domeniul sănătăţii, al bioeconomiei bazate pe cunoaştere, al mediului şi al nanotehnologiilor, participarea IMM-urilor trebuie să se ridice la 35% din bugetul total pentru o serie de teme.

Doar pentru cercetarea în domeniul sănătăţii se vor cheltui circa 206 milioane euro, o treime din bugetul global pe 2011, pentru studii clinice conduse de cercetători în vederea aducerii mai rapide pe piaţă a noilor medicamente.

În domeniul nanotehnologiilor (270 milioane euro), accentul se va pune pe activităţile de cercetare care ar putea duce la oportunităţi de brevetare şi comercializare.

În jur de 600 milioane euro din finanţarea pentru TIC sunt alocate următoarei generaţii de infrastructuri de reţele şi servicii, sistemelor robotice, componentelor electronice şi fotonice şi tehnologiilor pentru conţinutul digital. Peste 400 milioane euro vor fi folosite pentru sprijinirea cercetării cu privire la modul în care TIC pot ajuta la abordarea provocărilor precum obţinerea unei economii cu emisii scăzute de carbon, soluţionarea problemei unei societăţi îmbătrânite şi realizarea de fabrici adaptabile şi durabile. De asemenea, 90 milioane euro vor fi alocate în 2011 parteneriatului public-privat pentru internetul viitorului, în scopul transformării infrastructurilor europene esenţiale în infrastructuri.

Bugetul pe 2011 pentru cererile de propuneri în temeiul celui de-al şaptelea program‑cadru este de 6,4 miliarde euro, cu 12% mai mare decât în 2010 (5,7 miliarde euro) şi cu 30% mai mare decât în 2009 (4,9 miliarde euro).

Cel de-al şaptelea program-cadru este cel mai mare program pentru cercetare din lume, cu un buget de peste 50,5 miliarde euro, fără a lua în calcul Euratom, pentru perioada 2007-2013.

Sursa: NewsIn

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a emis un ordin potrivit căruia raportările contabile la 30 iunie 2010, precum şi declaraţiile operatorilor economici care nu au desfăşurat activitate sau se află în curs de lichidare, trebuie depuse cel mai târziu până pe 13 august 2010, a anunţat marţi ANAF.

<<Ministerul Finanţelor Publice a emis Ordinul nr.1879 pentru aprobarea Sistemului de raportare contabilă la 30 iunie 2010 a operatorilor economici.

Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial nr.447/01.07.2010

Întocmirea şi depunerea raportărilor contabile la 30 iunie 2010 este obligatorie pentru toţi operatorii economici, indiferent de forma de organizare şi forma de proprietate.

Nu depun raportări contabile la 30 iunie 2010 operatorii economici care nu au desfăşurat activitate de la data înfiinţării până la 30 iunie 2010. Pentru aceşti operatori economici se depune o declaraţie pe propria răspundere a persoanei care are obligaţia gestionării entităţii respective.

Raportările contabile la 30 iunie 2010 se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, direct la registratură sau la oficiile poştale, prin scrisori cu valoare declarată.

Raportările contabile la 30 iunie 2010 vor cuprinde următoarele formulare:
a) Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii (cod 10);
b) Contul de profit şi pierdere (cod 20);
c) Date informative (cod 30).

Raportările contabile la 30 iunie 2010 se depun pe suport magnetic împreună cu raportările contabile listate cu ajutorul programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, semnate şi ştampilate, potrivit legii. Aceste raportări se depun împreună cu o copie de pe codul unic de înregistrare, precum şi o copie a balanţei de verificare a conturilor sintetice.

Formatul electronic al raportărilor contabile la 30 iunie 2010, conţinând formularistica necesară şi programul de verificare cu documentaţia de utilizare aferentă, se obţine prin folosirea programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, care este pus la dispoziţia operatorilor economici gratuit de unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului Finanţelor Publice, de la adresa www.mfinante.ro.

ATENŢIE! Necompletarea corectă pe prima pagină a formularului „Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii” a datelor prevăzute conduce la imposibilitatea identificării entităţii şi, în consecinţă, se consideră că lucrarea nu a fost depusă, entitatea fiind sancţionată potrivit prevederilor art. 42 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.

TERMEN DE DEPUNERE
Raportările contabile la 30 iunie 2010, precum şi declaraţiile operatorilor economici care nu au desfăşurat activitate sau se află în curs de lichidare, potrivit legii, se vor depune până cel mai târziu la data de 13 august 2010.

ATENŢIE! Nedepunerea raportărilor contabile listate, semnate şi ştampilate sau a declaraţiilor menţionate, după caz, pentru data de 30 iunie 2010 se sancţionează conform prevederilor art. 42 din Legea nr. 82/1991, republicată.

Informaţii detaliate se pot obţine la:
– birourile pentru asistenţa contribuabililor din cadrul administraţiilor finantelor publice;
– telefonic, la Centrul de asistenţă a contribuabililor, la nr. 0314.039.160;
– accesând pagina de Internet, www.mfinante.ro.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Finanţelor Publice. În cadrul ANAF se organizează şi funcţionează Garda Financiară, Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV), direcţiile generale ale finanţelor publice (DGFP) judeţene, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC).>>

Sursa: NewsIn

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va lansa, pe 28 iulie 2010, pe piaţa internă de capital, prin licitaţie, o emisiune de titluri de stat denominată în euro cu o maturitate de un an, cu un volum indicativ de 400 milioane euro, având o dobândã de 5% pe an, a anunţat, luni, ministerul.

„Sumele atrase în urma licitaţiei vor fi folosite în conformitate cu O.U.G. 64/2007 pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice scadente”, se mai arată în comunicat.

Pe 14 august 2009, Finanţele au plasat, prin subscripţie publică, obligaţiuni de stat cu dobândă denominate în euro, cu maturitate la 4 ani, de 447 milioane euro, cu 49% peste nivelul anunţat iniţial, rata dobânzii fiind de 5,25% pe an. Valoarea anunţată a licitaţiei de titluri de stat în valută, care s-a adresat numai pieţei interne, era de 300 milioane euro, MFP luând în schimb din piaţă toată suma ofertată de cele 11 bănci.

Totodată, în martie 2010, România a atras de pe piaţa externă 1 miliard euro, prin obligaţiuni cu maturitate la cinci ani, la o rată a cuponului de 5%. Randamentul pentru acestea a fost de 2,68 puncte procentuale peste mid-swap. Preţul a fost de 99,25% din valoarea nominală, iar randamentul de 5,18%.

Pe piaţa internă, Finanţele şi-au propus să emită în trimestrul III titluri de stat cu o valoare totală estimativă cuprinsă între 13 şi 15 miliarde lei.

MFP anunţase anterior că vrea să atragă din piaţa locală între 11 şi 13 miliarde lei, în al doilea trimestru al acestui an, dar nu a reuşit să scoată decât 8,06 miliarde lei, din cauza nivelului ridicat al randamentelor cerute de bănci, în condiţiiile în care, în primul trimestru, MFP a atras de pe piaţa locală 12,71 miliarde lei, peste nivelul de 10-12 miliarde lei estimat iniţial.

În 2009, Finanţele au luat din piaţă aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decât în 2008.

Ţinta de deficit bugetar pentru finalul acestui an este de 6,8% din produsul intern brut (PIB).

Sursa: NewsIn

Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a declarat sâmbătă că TVA nu ar trebui redusă, însă, „odată ce răul s-a produs” prin majorarea acesteia, s-ar putea discuta despre scăderea altor taxe, inclusiv a cotei unice, acest lucru depinzând însă de negocierea cu FMI.

„Majorarea TVA produce efecte în primele trei-patru luni de zile. (…) Din punctul meu de vedere odată ce răul s-a produs revenirea la diminuarea TVA-ului nu cred că este o măsură corectă. Din punctul meu de vedere dacă tot produce răul, şi-l produce în primele patru, cinci, şase luni de zile în ceea ce înseamnă inflaţia, părerea mea este că dacă ai o rezervă trebuie să umbli la scăderea altor taxe”, a declarat Videanu la Realitatea TV, precizând că acest principiu este cel avut în vedere de Guvern.

De asemenea, ministrul a precizat că „punctul central” în politica fiscală a PDL este cota unică. „Cota unică rămâne. Asupra cuantumului cotei unice primul ministru este cel care va anunţa în momentul în care Guvernul va lua o decizie legat de noua filosofie fiscală de care avem nevoie. PDL nu renunţă la cota unică, cuantumul e o chestiune care se poate discuta, depinde de negocierea cu FMI”, a mai afirmat Videanu.

Întrebat dacă va fi scăzută sau majorată cota unică, ministrul a afirmat laconic: „Aici putem discuta, dacă să o mai reducem, dacă nu. Depinde de ce spaţiu avem”. Totodată, el a precizat că în comparaţie cu TVA care nu afectează firmele, deoarece acestea îşi deduc cheltuielile pentru TVA, cota unică este o taxă directă.

Impozitul minim va fi eliminat începând cu această toamnă, iar cota unică va fi menţinută şi nu va creşte, a declarat vineri premierul Emil Boc. Boc a evitat să spună, după ce a anunțat că impozitul minim va fi eliminat din toamna acestui an, dacă acesta va fi înlocuit cu impozitul forfetar, precizând că ”detaliile” vor fi prezentate de ministrul Finanțelor.

Sursa: NewsIn

Guvernul ar putea modifica legislația astfel încât să se renunțe la ideea restituirii imobilelor revendicate, dacă nu mai este posibilă, urmând să stabilească totodată un plafon al despăgubirii, fie raportat la valoarea de piață a imobilului ca procent, fie o sumă fixă.

Propunerea apare într-o notă a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) obținută de NewsIn, elaborată după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis să inițieze față de România procedura pilot în cauzele care au ca obiect încălcarea dreptului la proprietate. Aplicarea procedurii pilot a fost decisă după ce s-a constatat lipsa de progres a României în soluționarea situației existente și după analizarea a câteva zeci de cauze în care a condamnat statul român.

Pentru procedura pilot au fost selectate cauzele Atanasiu și Poenaru contra României și Solon contra României, obiectul acestora fiind aplicarea legilor privind restituirea imobilelor naționalizate în perioada comunistă. La data de 8 iunie 2010 a avut loc la CEDO audierea publică în aceste cauze, la care Guvernul român a fost reprezentat de agentul guvernamental pentru CEDO din MAE.

”Hotărârea va fi pronunțată de Curte cel mai probabil în luna septembrie și va fi foarte critică cu privire la sistemul românesc de restituire/compensare care, în opinia reprezentanților Curții, prezintă deficiențe sistemice. În mod informal, reprezentanții Curții transmis că văd ca posibilă soluție un nou mecanism care să prevadă doar compensarea, nu și restituirea imobilelor. Nivelul compensației ar putea fi și plafonat, fără ca o scădere a nivelului acesteia să fie în contradicție cu jurisprudența Curții. Este puțin probabil ca prin hotărârea pilot Curtea să traseze în mod explicit aceste soluții, având în vedere că statul, în baza marjei sale de apreciere, este singurul competent să ia măsurile necesare”, se arată în notă.

Potrivit documentului, printre soluțiile propuse de reprezentanții CEDO se află ”adoptarea unei singure legi în materia restituirii proprietăților”, care să pună în practică proceduri ”simplificate și eficiente” și care să prevadă ”compensații realiste”, suportabile de către buget, eventual prin eșalonarea despăgubirilor. CEDO mai propune ”reconsiderarea nivelului compensației”. În document se menționează ca nivelul acesteia să fie ”eventual” de 50% din valoarea actuală a bunului, ”criza economică fiind o bună justificare pentru o asemenea soluție”. O altă propunere vizează ”executarea rapidă a deciziilor” în materie de restituire/indemnizare.

Prin urmare, se arată în document, măsurile necesare vizează ”modificarea legislației în materia dreptului de proprietate, în sensul renunțării la ideea restituirii în natură, în măsura în care nu mai este posibilă, și a stabilirii despăgubirilor la o valoare plafonată din valoarea de piață a bunului, fie prin plafonarea procentuală, fie prin plafonare la o sumă fixă (această manieră de despăgubire fiind agreată și susținută de CEDO). Sistemul nou creat ar trebui să asigure posibilitatea depăgubirii rapide și efective a foștilor proprietari”.

Nota elaborată de MAE atrage atenția că, în lipsa acstor măsuri, va crește numărul condamnărilor României la CEDO pentru încălcarea dreptului la proprietate.

Pe rolul CEDO sunt 1100 de cauze privind dreptul la proprietate

Documentul arată că problemele în fața CEDO sunt generate de imposibilitatea restituirii/plății despăgubirilor la valoarea de piață pentru imobilele naționalizate, al căror regim juridic a fost guvernat de legile 112/1995, 10/2001 și 247/2005 și de imposibilitatea restituirii terenurilor agricole în temeiul Legii 18/1991. Astfel, pe rolul CEDO se regăsesc peste 1100 de cauze împotriva României, care vizează exclusiv încălcarea dreptului la proprietate.

Acest lucru se întâmplă pentru că mecanismul de restituire sau de plată a despăgubirilor pentru imobilele naționalizate în perioada comunistă prezintă mai multe ”vulnerabilități de natură legislativă, administrativă și judiciară” precum legislația complicată, cu modificări numeroase și repetate, mecanismul de despăgubire ”greoi, imprevizibil și fără termene”, interpretările diferite date de instanțe în cauze similare, neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătorești sau a deciziilor administrative ce dispun acordarea de despăgubiri sau restituirea în natură. În plus, există și ”obstacole de ordin bugetar”, deoarece legislația internă prevede despăgubirea la valoarea de piață a imobilului, ”aspect care nu poate fi acoperit din punct de vedere bugetar”. ”Modalitatea aleasă de statul român, de a acorda despăgubiri la valoarea de piață a imobilului, nu este viabilă și nu poate fi susținută din punct de vedere financiar”, se arată în document.

Sursa; NewsIn

Operatorul Pieţei de Energie Electrică din România (OPCOM) a tranzacţionat în ultimii cinci ani 433.480 de certificate verzi şi un volum de 58,1 TWh energie electrică, potrivit datelor transmise de OPCOM, la solicitarea Agenţiei NewsIn.

„Astfel, în ultimii cinci ani, OPCOM a tranzacţionat pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale un volum de 31,8 TWh, iar pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) 26,3 TWh energie electrică. Dacă PZU asigură un cadru anonim de tranzacţionare, pe PCCB au fost foarte activi marii producători de energie, complexurile energetice Turceni, Rovinari şi Nuclearelectrica”, au declarat reprezentanţii operatorului.

De altfel, OPCOM tranzacţionează electricitate încă de acum zece ani, de când a fost înfiinţat, în august 2000, însă cantităţile de energie tranzacţionate între 2000 şi iunie 2005 nu pot fi adunate cu cele de după iunie 2005, pentru că modelele de piaţă au fost diferite. Practic, înainte de iunie 2005, tot consumul trecea prin piaţă, inclusiv contractele bilaterale, pentru ca preţul să fie stabilit la intersecţia acestor cantităţi deja vândute sau propuse spre vânzare cu prognoza de consum total. Noul model adoptat în 2005 a separat contractele bilaterale de piaţa spot (piaţa pentru ziua următoare).

Certificatele verzi se tranzacţionează centralizat în România (şi de la început la OPCOM) din 16 noiembrie 2005. Dacă în anul 2005 operatorul a tranzacţionat 7.241 de certificate verzi, numărul acestora a crescut de la an an, la 20.939 în anul 2006, 41.367 în 2007, apoi la 110.109 în anul 2008, ajungând în 2009 să tranzacţioneze în total 169.880 certificate verzi. De la începutul anului 2010 şi până în prezent, OPCOM a tranzacţionat 83.947 certificate verzi.

În ceea ce priveşte certificatele de emisii, piaţa este disponibilă din 1 iunie 2010, însă nu s-au realizat încă tranzacţii.

OPCOM este filială a transportatorului naţional de electricitate, Transelectrica, având rolul de administrator al pieţei de energie electrică, conform prevederilor legislaţiei primare şi secundare în vigoare.

Pieţele administrate de OPCOM sunt Piaţa pentru Ziua Următoare, Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale, Platforma de Tranzacţionare a Certificatelor de Emisii de gaze cu efect de seră şi Piaţa Certificatelor Verzi.

Sursa: NewsIn

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a constatat, în urma verificării modului de implementare a proiectelor SAPARD, anumite neregularităţi în derularea investiţiilor, fapt pentru care s-au constituit 14 debite, în valoare de 17,4 milioane euro, a comunicat joi APDRP.

„Valoarea totală a acestor debite constituite la cererea OLAF este de 17,4 milioane de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1,8% din absorbţia fondurilor europene nerambursabile puse la dispoziţia României prin Programul SAPARD. Proiectele pentru care s-au constituit debitele au fost finanţate prin Măsura 1.1 – „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole” din cadrul Programului SAPARD. Debitele au fost cauzate de nereguli constatate de Oficiu pe parcursul licitaţiilor organizate de anumiţi beneficiari, OLAF considerând în majoritatea cazurilor în discuţie că procesele de achiziţii au fost formale”, se precizează în comunicatul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Prin Programul SAPARD au fost acordate, în perioada 2002 – 2006, fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea mediului rural în valoare totală de 1,27 miliarde de euro, pentru 4.412 proiecte de investiţii.

APDRP face precizarea că „<<neregula>> reprezintă orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile legale naţionale şi/ sau comunitare, precum şi cu prevederile contractelor ori ale altor angajamente legale şi care prejudiciază bugetul general al Comunităţii Europene şi/ sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi bugetele din care provine cofinanţarea aferentă printr-o cheltuială necuvenită”.

Precizarea este facută pentru a se face diferenţa între neregulă şi fraudă. Astfel, „termenul de <<fraudă>> reprezintă orice acţiune sau omisiune intenţionată în legătură cu obţinerea, utilizarea sau gestionarea fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, precum şi/ sau din bugetele de cofinanţare aferente”, se arată în comunicatul APDRP.

Instituţia mai menţionează că, în ceea ce priveşte utilizarea frauduloasă a fondurilor, nu are atribuţii privind încadrarea unor astfel acţiuni în acte de natură penală

” În cazul existenţei unor suspiciuni de fraudă la implementarea proiectelor finanţate cu fonduri europene nerambursabile, sunt sesizate organele abilitate de lege în acest sens: Curtea de Conturi, Departamentul pentru Lupta Antifraudă – DLAF, Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF, Direcţia Generală pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene – DG-AGRI”, se mai spune în comunicat.

Sursa; NewsIn