Asociaţia CRIES-Centrul de Resurse pentru Ininţiative Etice şi Solidare oraganizează la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj o nouă întâlnire cu Grupul Local de Acţiune din cadrul proiectului „Rolul dialogului social în dezvoltarea incluziunii sociale active”.  Reuniunea se va desfăşura pe 4 aprilie şi are drept obiectiv elaborarea şi dezvoltarea Planului Local de Acţiune.

De-a lungul acestei etape vor fi prezentate principalele rezultate ale procesului de consultare a cetăţenilor.

În acest demers au fost implicaţi 239 de locuitori din Cluj, din peste 29 de grupuri socio-profesionale diferite.  Aceştia au identificat anumite criterii privind nivelul de bunăstare şi a calităţii vieţii din municipiu, care pot genera din punct de vedere tehnic mai multe direcţii de acţiune. Respectiv, criteriile pot deveni instrumente pentru viitoarele strategii şi planuri prioritare de intervenţie în plan local.

France Telecom şi-ar putea vinde o parte din operaţiunile din Europa, ca urmare a încetinirii creşterii veniturilor sale pe continent, a anunţat marţi directorul financiar al companiei, Gervais Pellissier, citat de Bloomberg.

În afară de Franţa, Polonia şi Spania, toate celelalte ţări sunt implicate în revizuirea portofoliul european, a spus Pellissier.

Directorul executiv al France Telecom, Stephane Richard, va evalua activitatea din Austria, Belgia şi România, compania anunţând că vânzările sale de pe pieţele europene mai mici au crescut cu 1,2%, faţă de 5,8% în Africa şi Orientul Mijlociu, excluzând Egiptul.

Profitul EBITDA al companiei a scăzut în primul trimestru cu 1,3%, la 3,73 miliarde de euro, pe fondul introducerii unor taxe pentru cumpărători şi al instabilităţii din Egipt.

Orange România a înregistrat în primul trimestru din acest an venituri de 222 de milioane de euro, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, potrivit rezultatelor financiare prezentate în martie de grupul France Telecom.

La 31 martie 2011, Orange România avea 10,3 milioane de clienţi, în scădere cu 5% faţă de perioada similară a anului precedent.

Baza de clienţi PrePay a continuat să se diminueze, în timp ce numărul de abonaţi a crescut faţă de primul trimestru al anului 2010. Venitul mediu anual pe utilizator a fost de 82,7 euro.

Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea inflaţiei din luna februarie peste nivelul aşteptat a accentuat scăderea consumului, nu doar pe piaţa de telecom, ci şi în alte domenii, rezultatele Orange fiind comparabile cu cele ale altor companii din România din diferite industrii.

„Ultimii doi ani de criză economică şi-au pus amprenta pe obiceiurile de consum ale clienţilor. Chiar dacă observăm o oarecare îmbunătăţire a mediului economic, cererea va creşte într-un ritm mult mai lent, iar în domeniul telecom, care este oricum un domeniu cu o concurenţă feroce, eroziunea veniturilor va continua şi în trimestrele următoare. Încă de la începutul crizei am dezvoltat o strategie elastică, adaptându-ne la condiţiile pieţei. Suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute, că ne-am păstrat o bază solidă de abonaţi şi că Orange se menţine lider de piaţă” a declarat, în martie, CEO Orange România, Thierry Millet.

Deutsche Telekom şi France Telecom au pus la punct o strategie comună de achiziţii de echipamente şi infrastructură IT, prin crearea unei societăţi mixte, începând din ultimul trimestru al acestui an, anunţa The Money Channel la jumătatea lunii aprilie. Măsura urma să genereze economii de 400 de milioane de euro pentru Deutsche Telekom şi de 900 de milioane de euro pentru France Telecom în următorii trei ani.

Acordul dintre Deutsche Telekom şi France Telecom trebuie supus aprobării consiliilor de administraţie şi autorităţilor de reglementare. Societatea mixtă va fi deţinută în proporţii egale şi va avea două sedii, la Paris şi Bonn.

Proiectul, intitulat „Victorie”, reprezintă un ultim pas în cadrul discuţiilor de colaborare dintre cele două companii de telecomunicaţii. Recent, acestea au anunţat fuziunea filialelor din Marea Britanie şi gestionarea în comun a reţelelor din Polonia.

Pe piaţa din România, France Telecom este prezentă prin Orange. La finalul anului 2010, Orange avea 10,5 milioane de clienţi în România.

Deutsche Telekom deţine o participaţie de 30% la grupul elen de telecomunicaţii OTE, care are 54,01% din acţiunile Romtelecom.

Sursa: NewsIn

Un studiu realizat de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Univestităţii Babeş – Bolyai relevă faptul că 4,29% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 18 şi 64 de ani a fost implicată în 2010 în demararea unei afaceri sau era proprietarul uneia de mai puţin de 3,5 ani.

„Rata activităţii antreprenoriale în stadiu incipient în România din 2010 a fost de 4,29%. Aceasta înseamnă că 4,29% din populaţia cu vîrstă cuprinsă între 18 şi 64 de ani este implicată în demararea unei afaceri sau conduce şi este proprietarul unei afaceri de mai puţin de 3,5 ani”, a explicat Lehel Zoltan Gyorfy, lector univeristar la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din cadrul Univestităţii Babeş – Bolyai.

Potrivit reprezentantului Universităţii din Cluj, nivelul este destul de scăzut faţă de cel din ţări cu un grad de dezvoltare similar.

„La prima vedere, rezultatul pare că este unul destul de acceptabil, chiar mai ridicat decât în unele ţări cum ar fi Germania sau Danemarca, dar ne arată faptul că trebuie să avem mare grijă când ne uităm la astfel de statistici legate de activitatea antreprenorială, pentru că relaţia dintre dezvoltarea ţărilor şi activitatea anteprenorială în stadiul incipient nu este una liniară, ci este de forma U.  Dacă ne uităm la ţările cu nivel similar de dezvoltare cu România, ţările cu venituri mici şi medii, observăm că activitatea în stadiu incipient este între cele mai scăzute în lume în aceasată grupă de ţări, doar pe Rusia o depăşim în 2010”, a spus Lehel Zoltan Gyorfy.

În anul 2009, rata activităţii antreprenoriale în stadiu incipient în România a fost de 5,02%, în 2008 de 3,98%, iar în 2007 de 4,02%.

Rezultatele prezentate sunt bazate pe utilizarea datelor Global Entrepneurship Monitor (GEM), un proiect de cercetare la nivel global. În 2010, 59 de ţări au participat în acestă reţea de cercetare pentru a afla informaţii detaliate şi comparabile la nivel internaţional. România participă la proiectul de cercetare din 2007.

Sursa: NewsIn

Celebra revistă americană Barron’s realizează în fiecare an topul celor mai respectate companii din lume, chestionând 92 de administratori de fonduri de investiţii în ceea ce priveşte gradul de respect sau încredere pe care îl manifestă faţă de cele mai mari 100 de companii din lume, scrie money.ro.

În 2011, Apple şi-a consolidat titlul de cea mai respectată companie din lume, pe care l-a câştigat şi în 2010, obţinând un scor de 68% din voturile de înalt respect ale investitorilor chestionaţi de Barron’s. Principalul motiv pare să fie capacitatea companiei de a redefini piaţa de consumer-electronics, inventând dispozitive de telecomunicaţii care devin apoi necesităţi ale consumatorilor, precum şi faptul că obţine venituri suplimentare din vânzarea aplicaţiilor pentru iPhone şi iPad.

Pe locul 2 în top se clasează Amazon, care a înregistrat o creştere spectaculoasă în acest an în ceea ce priveşte respectul investitorului, urcând de pe locul 10 direct pe a doua poziţie a clasamentului. Catalogată ca un succes trecător în timpul primei bule dotcom, Amazon a ajuns în prezent să genereze venituri anuale de peste 34 de miliarde de dolari şi să atingă o valoare de piaţă de aproape 84 de miliarde de dolari.

Berkshire Hathaway, aflată pe locul 3, este o prezenţă constantă în top 10, urcând în 2011 două poziţii, de pe locul 5 pe care îl ocupa anul trecut. Barron’s pune această evoluţie pe seama unui vot de încredere acordat fondatorului companiei, Warren Buffett.

Gigantul IBM rămâne pe locul patru şi anul acesta, sugerând faptul că, în sfârşit, investitorii au început să aprecieze mutarea, controversată la timpul ei, făcută de companie acum câţiva ani atunci când a ales să se concentreze pe software şi servicii, în loc de mainframe-uri şi computere personale.

McDonald’s intră pentru prima oară în top 5, urcând două poziţii faţă de anul trecut, când ocupa locul 7. Reprezentanţii Barron’s cred că, bine făcuţi, chiar şi burgerii pot fi la fel de sexy ca iPad-urile.

Google a urcat două poziţii în top faţă de anul trecut, atunci când ocupa locul 8. Acest salt se datorează succesului reputat de curând de Android, care a devenit la începutul acestui an cel mai popular sistem de operare mobil din lume, detronând Nokia după mulţi ani, cred cei de la Barron’s.

Totodată, 3M a urcat în 2011 nu mai puţin de opt poziţii, până pe locul 7, de pe poziţia a 15-a anul trecut. În rândul investitorilor numele 3M trezeşte „respect” în proporţie de 47 % şi „înalt respect” în proporţie de 34%.

Coca Cola, aflată pe locul 8, a intrat anul acesta în top 10, după ce anul trecut ocupa poziţia a tresprezecea. Investitorii  „respectă” Coca Cola în proporţie de 57%, în timp ce doar 29% manifestă un „înalt respect” pentru această companie.

Locul 9 este ocupat de PepsiCo, care nu a reuşit nici anul acesta să îşi depăşească principalul rival, Coca Cola, deşi a înregistrat o creştere substanţială în preferinţele investitorilor, urcând de pe poziţia 17 pe locul 9.

Procter&Gamble a fost una dintre companiile care s-a clasat în mod constant în top 5, însă nu şi anul acesta, când se regăseşte pe locul 10. Singura companie din top 10 care înregistrează o scădere – de pe locul 3 pe 10 – P&G pare a fi dezamăgit investitorii din cauză că acţiunile sale au înregistrat anul trecut o creştere de doar 6% , aceştia fiind îngrijoraţi că produsele mai scumpe ale companiei s-ar putea dovedi a fi necompetitive în noua lume în care ne-am trezit după recesiune.

Sursa: NewsIn

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în ianuarie a scăzut cu 55,79%, la 2.659, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, când şi-au întrerupt activitatea 6.014 companii, a anunţat miercuri Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat temporar activitatea în ianuarie se află în Bucureşti – 295, urmat de Prahova – 125 şi Arad – 122.

În acelaşi timp, numărul companiilor care au cerut dizolvarea voluntară în ianuarie a scăzut cu 68,36%, la 280, faţă de aceeaşi lună din 2010, când 885 de firme au solicitat dizolvarea.

Cele mai multe dizolvări voluntare s-au înregistrat în Iaşi – 28, Hunedoara – 25 şi Bucureşti – 20.

În schimb, radierile voluntare au crescut cu 52%, la 4.833 în ianuarie 2011, faţă de 3.177 în prima lună a anului trecut.

Pe de altă parte, datele ONRC mai arată că numărul societăţilor înmatriculate în ianuarie a fost de 7.545, faţă de 7.403 de agenţi economici în ianuarie 2010.

Sursa: NewsIn

În bugetul Fondului de Mediu adoptat miercuri de către Guvern este alocată suma de 228 de milioane de lei pentru finanţarea casării maşinilor vechi şi a achiziţiei de noi automobile, existând posibilitatea suplimentării acestei sume.

Primul-ministru Emil Boc a spus miercuri că Guvernul va finanţa în continuare un program care şi-a dovedit eficienţa. „Vom casa în continuare maşinile vechi, vom susţine în continuare industria auto autohtonă şi vom contribui la reducerea poluării. În 2010 au fost casate 190.000 de autoturisme şi au fost achiziţionate prin programul Rabla 63.000 de autoturisme, dintre care jumătate au fost de producţie românească”, a declarat Boc.

El a spus că, în cazul epuizării acestor bani, există posibilitatea unei suplimentări în cursul anului 2011. „Conform informării ministrului Mediului, acest program va fi operaţional de la jumătatea lunii martie pentru fiecare cetăţean ce-şi va casa maşina în vederea achiziţionării unui nou autoturism”, a mai spus primul-ministru.

Sursa: NewsIn

Foto: http://masini.ro

Tinerii care îşi vor începe o primă afacere vor primi până la 10.000 de euro din partea statului pentru a asigura finanţarea afacerii şi vor beneficia de garanţii guvernamentale pentru contactarea de credite.

„Guvernul va sprijini înfiinţarea şi dezvoltarea a cel puţin 1100 de firme înfiinţate de către tineri cu o alocaţie bugetară corespiunzptoare. Agenţia pentru IMM-uri acordă alocaţii financiare reprezentând cel mult 50% din valoarea proiectului de investiţii, dar nu mai mult de 10.000 de euro. Acest sprijin nu înseamnă că un tânăr va primi bani cash cu care poate face ce vrea. Dacă proiectul va fi selectat, banii vor fi trimişi într-un cont din care vor putea fi plătite cheltuieli precum achiziţionarea de echipamente sau plata salariilor”, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finele şedinţei de Guvern de miercuri.

De asemenea, ordonanţa prevede garantarea creditelor bancare contractate de către tinerii întreprinzători, aceştia putând beneficia de credite bancare cu cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, dar nu mai mult de 80.000 de euro. În plus, statul nu va mai cere plata asigurărilor sociale datorate de angajator pentru patru salariaţi. De aceste facilităţi nu vor beneficia cei care îşi deschid firmele în domenii precum intemedieri financiare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, organizare de jocuri de noroc şi pariuri, producţie şi comercializare de  tutun, alcool, muniţii, armament, plante şi substanţe aflate sub control naţional sau domeniile excluse de UE pentru ajutor de stat.

„Tânărul întreprinzător trebuie să angajeze cel puţin doi salariaţi şi să reinvestească cel puţin 50% din profitul realizat în anul precedent. Dacă beneficiezi de sprijin din partea statului, atunci şi tu trebuie să întorci o parte din acest sprijin prin reinvestirea a 50% din profit. Facilităţile nu se mai acordă din momentul în care cifra de afaceri pe anul precedent a depăşit echivalentul în lei a 500.000 de euro”, a mai precizat Boc.

Pentru a deveni beneficiari ai noii ordonanţe, persoanele interesate trebuie să nu aibă mai mult de 35 de ani, să nu fi fost acţionari sau asociaţi la vreo firmă şi să obţină punctajul minim necesar pentru ca proiectul lor de afaceri să devină eligibil. Aceste criterii au fost adoptate deja printr-o hotărâre de Guvern separată. Boc a adăugat că proiectele care vor fi depuse vor fi evaluate în mod transparent astfel încât cei care le depun vor putea să se autoevalueze înainte de anunţul oficial.

Sursa: NewsIn

Foto: http://theologhia.wordpress.com

Reprezentanţii Ministerului Economiei au discutat marţi cu oficialii FMI şi CE despre restructurarea sistemului energetic şi au prezentat un plan care prevede reorganizarea sistemului de producere în două companii, care să ofere un mixt de energie, aşa cum există în ţările Uniunii Europene.

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Ion Ariton, a primit marţi delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene, Băncii Mondiale, BEI şi BERD.

„Referitor la restructurarea sistemului energetic, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a prezentat un plan care prevede reorganizarea sistemului de producere în două companii, care să ofere un mixt de energie, aşa cum există în ţările Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat transmis marţi.

Totodată, discuţiile au vizat şi situaţia companiilor monitorizate de FMI şi aflate în subordinea MECMA, reorganizarea sistemului energetic prin înfiinţarea companiilor naţionale Electra şi Hidroenergetica, restructurarea în domeniul minier, programul de privatizare şi atragere de investiţii, preţurile reglementate din domeniul gazelor naturale şi din cel al energiei electrice şi procesul de liberalizare a pieţei de energie.

„Un punct important al discuţiilor l-a vizat procesul de privatizare şi atragere de investiţii, care prevede vânzarea pe bursă a unor pachete minoritare la Petrom, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz, precum şi procese de privatizare la companii precum Oltchim sau Cuprumin”, se mai spune în comunicat.

În privinţa restructurării Companiei Naţionale a Huilei Petroşani, MECMA a prezentat un plan de restructurare care prevede accesarea ajutorului de stat de către trei din cele şapte mine, în conformitate cu decizia adoptată în decembrie 2010 de Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene. Aceasta prevede prelungirea termenului de acordare de ajutoare industriei miniere de cărbune până în 2018. Celelalte patru mine urmează a fi incluse în complexuri energetice.

Sursa: NewsIn

Piaţa românească de asigurări de viaţă ar putea înregistra în acest an o creştere de cel mult 5% faţă de 2010, companiile mizând mai ales pe o creştere a vânzărilor de asigurări de viaţă cu componentă investiţională.

„Nu putem vedea 2011 ca pe un an de scădere a pieţei româneşti de asigurări de viaţă, în condiţiile în care piaţa a încheiat anul trecut cu creştere”, a menţionat preşedintele directoratului BCR Asigurări de Viaţă, Florina Vizinteanu.

Directorul general adjunct al Eureko România, Carmen Radu, estimează o creştere a pieţei de asigurări de viaţă cu 3-5% în acest an. Şi preşedintele AXA România (fostă Omniasig Life), Violeta Ciurel, estimează o creştere de până la 5%. Carmen Radu a menţionat că Eureko România a înregistrat în 2010 cea mai mare creştere pe segmentul de asigurări unit-linked (cu componentă investiţională – n.r.).

Pe de altă parte, directorul direcţiei de asigurări de viaţă al Generali Asigurări, Ovidiu Racoveanu, se aşteaptă ca piaţa de asigurări de viaţă să crească cu 3% în acest an. Acesta susţine că în România nu există facilităţi fiscale reale care să stimuleze asigurările de viaţă, aşa cum oferă majoritatea ţărilor dezvoltate din regiune.

În România, primele plătite pentru asigurările de viaţă nu sunt deductibile de la plata impozitului, comparativ cu alte state care beneficiază de o astfel de deductibilitate de mai mulţi ani.

Totodată, directorul de risc al ING Asigurări de Viaţă, Adrian Lupescu, a estimat „o creştere marginală, cel mult mică” în acest an a pieţei de asigurări de viaţă.

„Într-o situaţie optimistă de revigorare a economiei, există un decalaj între revenirea economiei şi a pieţei de asigurări de viaţă între şase şi 12 luni. Există un mare risc să nu facem ceea ce trebuie pe plan economic, ce ţine de problemele interne privind instabilitatea politică, arierate. Putem observa o recuperare lentă a pieţei de asigurări. Credem în produsele ‘unit-linked’, a mai spus Lupescu.

În primele nouă luni din 2010, companiile de pe piaţa românească de asigurări de viaţă au subscris prime brute de 1,22 miliarde lei, în creştere cu 2,92% faţă de aceeaşi perioadă din 2009.

Sursa: NewsIn

Piaţa românească de leasing ar putea înregistra în acest an o conservare a volumelor din 2010, într-un scenariu optimist, în condiţiile unei evoluţii favorabile în al doilea semestru al acestui an, a declarat pentru NewsIn directorul general al MKB Romexterra Leasing, Cornel Coca Constantinescu.

„Într-un scenariu optimist, piaţa românească de leasing ar putea să stagneze în acest an. Există posibilitatea să înregistrăm chiar scăderi în 2011, comparativ cu un nivel estimat al pieţei de 1 miliard euro în 2010. O evoluţie favorabilă ar putea fi înregistrată în al doilea semestru, cu condiţia apariţiei unor semnale de revenire a economiei româneşti”, a menţionat Constantinescu.

Şeful MKB Romexterra Leasing consideră că lucrările de infrastructură pot deveni motorul de creştere al pieţei româneşti de leasing, în condiţiile în care în prezent sectorul construcţiilor şi cel al transporturilor sunt blocate.

De asemenea, directorul general al MKB Romexterra Leasing consideră că putem asista în acest an la un proces de restructurare al pieţei româneşti de leasing.

„În mod natural, companiile mici vor ieşi din piaţă. Dacă nu sunt încheiate contracte cu volume semnificative, este foarte greu să
păstrezi compania pe linia de plutire. Odată ce contractele ajung la maturitate, este normal ca acestea să fie înlocuite. Cred că se vor înregistra restructurări pe piaţa de leasing, atât în ceea ce priveşte companiile, cât şi salariaţii acestora. Putem asista la vânzări de portofolii de la companii mai mici către alte companii mai mari”, a menţionat Constantinescu.

Piaţa românească de leasing a scăzut cu 27,6% în primele nouă luni din 2010, ajungând la o valoare a bunurilor finanţate de 780,21 milioane euro.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.equipment-leasing-solutions.com

Contribuţia medie pe participant pentru care s-au virat contribuţii în luna decembrie 2010 a fost de 39,6 lei, în creştere cu 25% faţă de nivelul din decembrie 2009 şi în scădere cu 2% faţă de luna iunie a anului trecut, arată un raport al CSSPP publicat marţi.

În decembrie 2009, contribuţia medie pe participant a fost de 31,59 lei, iar în iunie 2010 de 40,55 lei.

În plus, câştigul mediu salarial brut pe economie a scăzut cu 6%, la 1.846 lei în decembrie 2010, de la un nivel de 1.973 lei  în iunie, respectiv cu 1,8% faţă de decembrie 2009.

Potrivit CSSPP, venitul mediu asigurat, respectiv venitul asupra căruia se aplică contribuţia şi care reprezintă, în medie, 80% din câştigul mediu brut pe economie, a înregistrat aceeaşi tendinţă.

„Trebuie însă menţionat faptul că, în urma creşterii cotei de contribuţie aplicată asupra venitului asigurat, de la 2% la 2,5%, începând din luna martie 2010 (luna de colectare ianuarie 2010), se constată şi creşterea mai accentuată a valorii contribuţiei medii pe participant”, se menţionează în raport.

Cele nouă fonduri de pensii private obligatorii au înregistrat în 2010 active nete de 4,33 miliarde lei (circa 1 miliard euro), în creştere cu 81,7% faţă de decembrie 2009.

Sursa: NewsIn

Foto: http://kissfm.ro

Statul vrea să introducă o garanţie suplimentară prin instituirea în favoarea băncii a unui gaj pe conturile curente ale împrumutatului prin programul Prima Casă, se arată într-un proiect de act normativ postat pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice.

Astfel, potrivit proiectului de act normativ pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului Prima Casă, „se introduce o garanţie suplimentara prin instituirea în favoarea băncii a unui gaj pe conturile curente ale împrumutatului, de natură să protejeze interesele tuturor părţilor implicate în acordarea şi garantarea creditului, pentru cazurile în care s-ar institui popriri asupra conturilor clienţilor. Aceasta are în vedere preîntâmpinarea cazurilor în care, în urma înfiinţării de popriri pe conturile beneficiarilor de credite Prima casă de către creditorii urmăritori, s-ar ajunge în situaţia executării garanţiilor.

De asemenea, în acelaşi document se mai precizează că, pentru a se evita trecerea la restanţă a creditelor şi executarea garanţiei, se statuează posibilitatea de reeşalonare, rescadenţare sau de modificare a valutei creditelor acordate, în conformitate cu normele interne de creditare ale finanţatorilor, sub rezerva verificării de către FNGCIMM a menţinerii condiţiilor de eligibilitate a programului, precum şi a menţinerii valorii garanţiei acordată iniţial fiecărui beneficiar în cadrul programului şi obţinerii acordului FNGCIMM.

În cazul beneficiarilor de locuinţe construite prin programele ANL care doresc să le achiziţioneze prin programul Prima Casă, în locul antecontractului de vânzare-cumpărare, aceştia vor prezenta finanţatorilor documentele specifice programelor ANL.

Totodată, în cazul cumpărării de locuinţe scoase la licitaţie de către ANAF în cadrul executării silite, pentru recuperarea valorii de executare a garanţiilor, beneficiarii vor prezenta finanţatorilor în locul antecontractului de vânzare-cumpărare documentele specifice procesului de licitaţie.

Pentru anul 2011, plafonul garanţiilor care pot fi emise este 200 milioane euro, reprezentând diferenţa neutilizată la finele anului 2010, din plafonul de 1,7 miliarde euro, alocat programului Prima Casă, în anii 2009-2010.

Până la finele anului 2010, în cadrul programului guvernamental Prima Casă au fost emise 34.633 garanţii, în valoare totală de 1.416,6 milioane euro, din plafonul cumulat 2009-2010 de 1,7 miliarde euro.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.infocurteadearges.ro/

Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Valerian Vreme, s-a întâlnit joi, la Beijing, cu reprezentanţii industriei de software din China, câteva companii arătându-şi interesul în oportunităţile oferite de piaţa românească, vazută ca poartă de intrare pe piaţa europeană pentru ele.

„Companiile chineze prezente la întâlnire (China National Software and Service Co. Ltd, Digital China Holdings Limited, Tencent Technologies; NetEase.com, Inc., Kingdee International Software Group Company Limited, Beyonsdsoft Co. Ltd, iSoftStone Holdings Limited, NSFOCUS Information Technology Co., Ltd,  Alibaba Network Technology Co., Ltd., United Information Technology Co., Ltd., Centrin Data System Co., Ltd) au manifestat un interes deosebit în oportunităţile oferite de piaţa românească, vazută ca o poartă de intrare pe piaţa europeană pentru aceste firme”, potrivit unui comunicat emis joi de minister.

Totodată, în cadrul mesei rotunde organizate de către Ministerul chinez al Industriei şi Tehnologiei Informaţiei cu principalele companii de software din China, ministrul Valerian Vreme a prezentat priorităţile Guvernului României în domeniu şi a subliniat avantajele competitive ale României, printre care forţa de muncă bine pregătită, cunoaşterea de limbi străine, avantajele fiscale oferite de Guvernul român, în scopul atragerii de investiţii în sectorul IT&C.

„Ca urmare a discuţiilor avute şi a interesului manifestat de companiile chineze, partea română şi reprezentanţii Guvernului Chinei au agreat organizarea în cursul acestui an, la Bucureşti, a unui Forum economic bilateral în sectorul IT&C. La Forum vor participa companii chineze şi române, în scopul dezvoltării de parteneriate şi pentru promovarea unor investiţii din partea marilor companii din China în ţara noastră”, mai informează comunicatul.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) este instituţia care are rolul de a realiza politica Guvernului în sectoarele comunicaţiilor electronice şi audiovizuale, serviciilor poştale, tehnologiei informaţiei şi în domeniul serviciilor societăţii informaţionale şi ale societăţii bazate pe cunoaştere din România.

Sursa: NewsIn

Fondurile de pe piaţa pensiilor private obligatorii (pilonul II) ar putea administra active de peste 1,5 miliarde euro la sfârşitul lui 2011, în condiţiile majorării contribuţiei cu 0,5%, până la 3% din salariul brut al participanţilor, a declarat pentru NewsIn preşedintele CSSPP, Mircea Oancea.

„Cred că ţinta de 1,5 miliarde euro este realistă pentru finalul anului 2011. Contribuţiile programate a fi virate către fondurile de pensii private obligatorii în 2011 se vor ridica la 2,25 miliarde lei, reprezentând puţin peste 500 milioane euro. Asta înseamnă că am putea avea peste 1,5 miliarde euro active în sistem la finalul anului 2011, în condiţiile în care se adăugă şi profitul din administrarea acestor bani”, a explicat preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea.

Preşedintele CSSPP estimează un volum de active de peste 1 miliard de euro la sfârşitul lui 2010 pentru fondurile de pe piaţa pensiilor private obligatorii.

Mircea Oancea susţine că un nivel al contribuţiei de 3% este „destul de mic”, iar un volum al activelor de aproximativ 1,5 miliarde euro „nu constituie subiect de politici publice sau de proiecte majore de investiţii”.

„Această sumă de bani reprezintă capital autohton, capital care se investeşte în economie prin achiziţionarea de diverse active disponibile cum ar fi acţiuni, obligaţiuni ale municipiilor, corporaţiilor mari şi obligaţiuni ale statului. Astfel, aceste fonduri pot contribui la finanţarea deficitului bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale”, a mai spus preşedintele CSSPP.

Acesta a menţionat că este nevoie de majorarea contribuţiei la pilonul II de pensii private la un nivel de cel puţin 8% din venitul brut al participanţilor, până în 2016, faţă de 6% cât era prevăzut anterior. „Suplimentar, contractarea unei pensii private facultative este absolut necesară pentru ca actualii contribuabili să primească, la retragerea din activitate, o pensie decentă, comparabilă cu venitul realizat în perioada activă în câmpul muncii”, a adăugat Mircea Oancea.

În programul iniţial, nivelul contribuţiei la pensiile private obligatorii urma să se majoreze cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, începând din 2009, până la 6% din salariul lunar brut al participanţilor într-un interval de opt ani, respectiv 2016.

Preşedintele CSSPP a menţionat că deficitul creat în sistemul public de pensii după virarea contribuţiilor la pilonul II ar putea fi acoperit prin emisiuni de titluri de stat şi sume obţinute din privatizări.

Potrivit acestuia, o soluţie alternativă privind finanţarea deficitului, lansată iniţial de fostul ministru al Muncii, Marian Sârbu, constă în asumarea de către Guvern a unui împrumut de la organismele internaţionale, cu destinaţie specială – reformarea sistemului public de pensii – pentru a acoperi deficitul creat o perioadă de 15-20 de ani, până când încep să fie făcute plăţile în sistemul de pensii private.

Pentru anul 2009, Guvernul a îngheţat cota de contribuţii la pensiile private obligatorii, întârziind schema de majorare treptată a acesteia încă din al doilea an de la lansarea sistemului. În 2010, contribuţia la pilonul II a fost majorată la 2,5%, iar în acest an ajunge la 3%.

La finalul primelor 11 luni ale anului 2010, activele fondurilor de pensii private obligatorii au ajuns la 4,15 miliarde lei (circa 970 milioane euro).

Sursa: NewsIn

Foto: : http://www.csspp.ro

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) alocă 5 mil. lei, fără TVA, pentru servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru derularea proiectului „Întărirea capacităţii instituţionale de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu Uniunea Europeană a CNP”.

Contractul prevede achiziţia de servicii de asistenţă tehnică, servicii de consultanţă în cercetare şi în dezvoltare, servicii tipografice şi servicii conexe, precum şi servicii de organizare de seminarii, potrivit unui anunţ de participare publicat pe site-ul guvernamental de licitaţii publice.

Finanţarea se va face prin Fondul Social European în proporţie de 85% şi de la bugetul de stat restul de 15%. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 16 februarie 2011, ora 10:00.

„Serviciile de consultanţă sunt necesare beneficiarului pentru actualizarea modelelor macroeconomice de prognoză, pentru o mai bună fundamentare a prognozelor pe termen mediu şi lung şi pentru creşterea competenţelor personalului prin utilizarea instrumentelor econometrice”, se menţionează în caietul de sarcini.

Cuantumul garanţiei de participare este de 50.000 lei, iar garanţia de bună execuţie este de 10% din valoarea fără TVA a contractului. Durata contractului ar urma să fie de 20 de luni de la data atribuirii.

Companiile ofertante trebuie să facă dovada că media cifrei de afaceri pe ultimii trei ani încheiati (2007, 2008 şi 2009) este  mai mare de 1 milion de euro.

Comisia Naţională de Prognoză realizează, printre altele, prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile programului de guvernare, a strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale, precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială.

Totodată, CNP coordonează sau participă la elaborarea de strategii şi programe naţionale de dezvoltare pe termen mediu si lung.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.wall-street.ro

Managerii firmelor româneşti anticipează că în perioada decembrie-februarie se va înregistra o relativă stabilitate a activităţii în servicii, în vreme ce construcţiile vor scădea accentuat comparativ cu cele trei luni anterioare, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, industria prelucrătoare şi comerţul cu amănuntul vor scădea moderat până în februarie.

Astfel, potrivit ultimei anchete de conjunctură a Institutului Naţional de Statistică, directorii companiilor din industria prelucrătoare estimează o scădere moderată a producţiei până în februarie, soldul conjunctural fiind de -11%.

Companiile din acest sector se aşteaptă la continuarea concedierilor (sold conjunctural -11%), mai ales în cazul întreprinderilor mari, cu cel puţin 500 de salariaţi (-15%). Cele mai afectate domenii ar urma să fie fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, metalurgie, precum şi fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -45%, -39%, respectiv -38%).

Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează o creştere moderată a acestora în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%).

Directorii firmelor au rămas destul de pesimişti cu privire la evoluţia sectorului construcţiilor, unde se aşteaptă la o scădere accentuată a producţiei (sold conjunctural -50%), dar şi o scădere a comenzilor (sold conjunctural -47%). Şi în acest sector disponibilizările vor continua (sold -37%), în special în întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Cât priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural -3%).

În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, managerii din sector mizează pe o scădere moderată a activităţii economice până în februarie (sold conjunctural -10%), pe fondul diminuării vânzărilor (-14%) şi comenzilor (sold conjunctural -11%). Totuşi, directorii prognozează pentru următoarele trei luni o relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -4%) şi estimează că preţurile de vânzare cu amănuntul vor creşte (sold conjunctural +33%).

În servicii, managerii se aşteaptă la o relativă stabilitate a cererii de servicii, respectiv a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind +1%. De asemenea, companiile estimează o scădere a numărului de angajaţi (sold conjunctural -12%), mai ales întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Potrivit opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de stabilitate (sold conjunctural +5%).

Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul respondenţilor cu răspunsuri pozitive şi cel al aşteptărilor negative, indicând percepţia asupra dinamicii unui fenomen. Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative din industria prelucrătoare (2.151 firme), construcţii (1.671), comerţ cu amănuntul (2.110) şi servicii (2.546), cu marjă de eroare de +/- 5%.

Sursa: NewsIn