Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "IMM"

Anul acesta, IMM-urile vor putea accesa peste 500 de milioane de euro din fonduri europene, pentru investitii


In 2011, IMM-urile vor beneficia de peste 500 de milioane de euro din fonduri europene in cadrul POSCCE, atat sub forma de granturi directe, cat si sub forma de imprumuturi in conditii preferentiale acordate prin initiativa JEREMIE.

Ca urmare a succesului inregistrat in luna septembrie 2010 de Operatiunea “Sprijin financiar de pana la 1.075.000 lei pentru intreprinderile mici si mijlocii”, cand au fost depuse proiecte ce insumau dublul bugetului alocat fiecarei regiuni in mai putin de doua ore de la lansarea apelului, Comitetul de Monitorizare al POSCCE a aprobat o realocare de fonduri pentru investitii in intreprinderi.

Suma realocata pentru sprijinul IMM-urilor este de 195,07 milioane euro, cele 2 linii de finantare fiind preconizate a fi lansate astfel:

  • Operatiunea „Sprijin financiar de pana la 1.075.000 lei pentru intreprinderile mici si mijlocii„– trim. IV 2011
  • Operatiunea „Sprijin financiar intre 1.075.000 – 6.450.000 lei acordat pentru intreprinderile mici si mijlocii” februarie 2011 (aceasta linie de finantare nu a fost deschisa in cursul anului 2010)


Stadiul evaluarii proiectelor in cadrul apelului din 2010 pentru investitii mici

In cadrul apelului din septembrie 2010 aferent Operatiunii “Sprijin financiar de pana la 1.075.000 lei pentru intreprinderile mici si mijlocii” au fost inregistrate online 688 de proiecte, insa numai pentru 615 dintre acestea a fost depus si dosarul pentru evaluare.

Surse din cadrul Organismului Intermediar pentru IMM-uri au declarat pentru www.fonduri-structurale.ro ca 300 dintre proiectele depuse se afla inca in prima faza de evaluare, iar 80 au trecut deja de etapa tehnica si financiara. De asemenea, OI pentru IMM-uri a transmis catre AM POSCCE prima lista cu proiectele selectate pentru a primi avizul de finantare.

Acorduri de garantare pentru IMM-uri, semnate in cadrul initiativei JEREMIE

Luni, 24 ianuarie 2011, in cadrul POS CCE, DMI 1.2 “Accesul IMM-urilor la finantare”, Fondul European de Investitii (FEI) a semnat cu Banca Comerciala Romana si Raiffeisen Bank doua acorduri de garantare in cadrul initiativei JEREMIE care vor permite celor doua banci sa acorde imprumuturi noi in valoare de pana la 315 milioane de euro intreprinderilor mici si mijlocii din Romania.

Banca Comerciala Romana si Raiffeisen Bank vor putea oferi finantari in conditii preferentiale unei game largi de intreprinderi mici si mijlocii romanesti care doresc sa investeasca sau sa isi extinda afacerea, se arata intr-un comunicat al Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS).

Produsele pentru IMM-uri in cadrul acestor acorduri vor fi anuntate in viitorul apropiat impreuna cu informatii despre modul cum se pot accesa imprumuturile garantate prin initiativa JEREMIE.

Informatii suplimentare

JEREMIE (acronim pentru “Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises” sau “Resurse europene commune pentru intreprinderi de la micro la medii”) este o initiativa comuna a Directiei Generale Politici Regionale a Comisiei
Europene si a Grupului Bancii Europene de Investitii (din care face parte Fondul European de Investitii), care are ca obiectiv imbunatatirea accesului la finantare pentru IMM-urile din Uniunea Europeana, in cadrul perioadei de programare
a Fondurilor Structurale 2007-2013.

In Romania, Fondul de Participare JEREMIE este finantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, in cadrul Programului Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice”, Axa Prioritara 1 „Un sistem de productie
inovativ si eco-eficient”, Domeniul Major de Interventie 1.2. „Acces la finantare pentru IMM-uri”.

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Anul acesta, IMM-urile vor putea accesa peste 500 de milioane de euro din fonduri europene, pentru investitii

Listarea la bursa a IMM-urilor


„Este cazul sa reveniti la functia principala a bursei, cea de alternativa la finantare si de capitalizare a societatilor romanesti. Finantare si capitalizare. Aceasta este functia vitala a unei burse, inainte de ceea ce multi dintre voi intelegeti prin joc bursier”, a declarat Mugur Isarescu, la aniversarea a 15 ani de la infiintarea Bursei de Valori Bucuresti. Declaratia guvernatorului BNR descrie o stare de fapt a economiei romanesti in care sectorul IMM-urilor este imatur, subcapitalizat, in cautare de solutii de finantare. Listarea la bursa a intreprinderilor mici si mijlocii poate fi una dintre solutii.

Rationamentul lui Isarescu poate fi incadrat intr-un context mai larg, european. Exista chiar indicii concrete ca oamenii de afaceri europeni se apleaca din ce in ce mai atent asupra ideii de capitalizare si finantare prin intermediul burselor de valori si a fondurilor de investitii.

Directorul BVB Valentin Ionescu declara recent ca Bursa de Valori va acorda o mare atentie sistemului alternativ de tranzactionare (ATS), a carui segment local se va indrepta spre IMM-uri, pentru care aceasta platforma sa fie o rampa de lansare pentru trecerea ulterioara pe piata reglementata. Un model de dezvoltare pentru ATS-ul operat de BVB este piata NewConnect din Polonia.

NewConnect este un ATS operat de Bursa din Varsovia care a ajuns in trei ani de functionare la rulaje zilnice de 3 mil. Euro, cat toata piata principala de la Bucuresti.

Sistemul NewConnect a fost infiintat in anul 2007 si numara in prezent aproape 150 de emitenti, cei mai multi IMM-uri cu activitati in diferite domenii: constructii, IT, imobiliare, media, sanatate si chiar si restaurante de sushi.

NewConnect este accesat atat de antreprenorii polonezi in cautare de finantare pentru propriile afaceri cat si de investitori privati.

ATS-ul operat de Bursa de Valori Bucuresti a fost lansat la inceputul acestui an, dar inca nu are niciun emitent din Romania.

Avantajele listarii la bursa

Potrivit “Ghidul Emitentului pentru piata reglementata la vedere a BVB”, avantajele listarii unei companii la bursa constau in:

– atragerea de resurse banesti importante de pe piata de capital;

– publicitatea gratuita;

– cresterea reputatiei care poate duce la cresterea segmentului de piata comerciala pe care actioneaza.

Cresterea reputatiei se poate manifesta direct prin facilitatile comerciale, de creditare si de plata pe care emitentul le poate obtine din partea furnizorilor si clientilor sai.

– cresterea lichiditatii instrumentelor financiare;

– existenta unei valori recunoscute de piata;

– cointeresarea angajatilor prin distribuirea de actiuni;

Metodologia de cointeresare a angajatilor cuprinde urmatoarele variante: repartizarea unei parti din profitul net al societatii comerciale salariatilor, prin constituirea “Fondului de participare a salariatilor la profit” si plata ulterioara a acestora prin distribuirea de actiuni tezaurizate sau actiuni ale unei noi emisiuni suplimentare sau acordarea salariatilor a unor drepturi de cumparare preferentiala si/sau ulterioara de actiuni ale emitentului dintr-o emisiune suplimentara de actiuni.

Aceste doua variante de cointeresare a angajatilor dau rezultate optime atunci cand sunt aplicate de emitentii care au actiunile admise la tranzactionare pe piata reglementata. Angajatii pot urmari evolutia pe piata a pretului actiunilor si a activitatii, datorita transparentei pietei, evitandu-se astfel unele tensiuni ce ar putea aparea ca urmare a lipsei de informatii caracteristice societatilor comerciale “inchise”.

– plata creditorilor cu actiuni;

Emitentii admisi la tranzactionare pe piata reglementata administrata de BVB au ca optiune de lichidare a creantelor catre diversi creditori (furnizori, banci, etc.) acoperirea sumei datoriilor cu echivalentul in actiuni, aceasta in cazul in care creditorii emitentului sunt de acord cu aceasta varianta.

– cresterea cotei managerului pe piata;

– simplificarea inregistrarilor in registrele actionarilor, precum si in registrele detinatorilor de instrumente financiare.

Conditii de listare

Pentru a putea fi listate la bursa, intreprinderile trebuie sa aiba cel putin trei ani de activitate, statut juridic de societate pe actiuni (S.A.) si sa aiba declarat in actele constitutive un sector specific de activitate, conform codurilor CAEN.

In plus, intreprinderea trebuie sa aiba o pagina web proprie in care sa fie cuprinse urmatoarele informatii: rezultatele financiare anuale, semestriale si trimestriale si anexele lor, raportul anual, semestrial si rapoartele curente, convocarea si hotararile AGA, deciziile consiliului de administratie care pot avea un impact semnificativ asupra pretului de piata, formularele de procura speciale pentru participarea la AGA, situatia privind achizitiile sau vanzarile de actiuni de catre administratori si conducerea executiva, precum si orice informatii pe care bursa le considera necesare. Toate aceste informatii trebuie prezentate in limba romana si engleza.

Daca este sau nu listarea la bursa o alternativa eficienta de finantare pentru IMM-urile din Romania este greu de spus avand in vedere ca nu exista date statistice in acest sens in coditiile in care ATS-ul operat de BVB nu are inca nici un emitent roman. Dezvoltarea mondiala a pietelor de capital, interesul institutional la nivelul Comisiei Europene si modelul pietei NewConnect din Polonia, sunt insa semnale si indicii pertinente in privinta eficientei si utilitatii listarii la bursa a IMM-urilor.

Sursa: www.esimplu.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Listarea la bursa a IMM-urilor

Firmele vor fi selectate pentru parteneriate publice-private pe baza lucrarilor din ultimii 5 ani si dupa un audit


Firmele care depun oferte pentru un parteneriat public-privat vor fi selectate pe baza rezultatelor obtinute la proiecte similare din ultimii 5 ani si in urma unui audit financiar pe ultimii 3 ani, investitia fiind derulata obligatoriu printr-o companie de proiect in care investitorul este majoritar, transmite Mediafax.

Principalele criterii de analiza si selectie a candidatilor cu care vor fi semnate contractele sunt scrisorile de garantie bancara sau alte dovezi de asigurare a riscului profesional, cifra de afaceri globala sau in domeniul de afaceri aferent proiectului din ultimii trei ani si un audit financiar emis de persoane autorizate, pe precedentii trei ani financiari, conform proiectului normelor de aplicare a Legii parteneriatului public-privat (PPP).

Ofertantul va trebui totodata sa demonstreze ca a inteles obiectivele proiectului, prin elaborarea unui document prin care sa prezinte in concept propriu cateva elemente legate inclusiv de colaborarea cu partenerul public si valoarea estimata a investitiei, precum si ca exista un acord de principiu incheiat intre asociatii firmei interesate. Pentru lucrari publice de interes local, precum drumuri comunale, zone de agrement, canalizare si termoficare, locuinte sociale, amenajare de terenuri cu destinatie forestiera, proiectele de parteneriat public-privat vor putea fi initiate de catre consiliile judetene, in timp ce proiectele de parteneriat public-privat pentru drumuri judetene, retele de alimentare cu apa realizate in sistem zonal, obiective turistice de interes judetean sau regional nu vor putea fi initiate decat de Guvern si ministere.

Contractele de parteneriat public-privat pot fi de tipul proiectare-constructie-operare-transfer, constructie-operare-dezvoltare-transfer, constructie-operare-transfer, dezvoltare-intretinere-operare-transfer si reabilitare-operare-transfer.

„Regimul de taxare poate reprezenta un cost aditional al investitorilor, cost care poate sa nu apara in cazul unui proiect de referinta, cum ar fi taxe funciare, taxe locale, impozite, taxe de timbru”, se arata in normele de aplicare.

Unitatea Centrala pentru Coordonarea Parteneriatului Public-Privat din Ministerul Finantelor va fi reorganizata la nivel de directie generala in subordinea Secretariatului General al Guvernului. Prin aceasta unitate va fi verificat fiecare anunt de intentie sau alta documentatie complementara transmise de catre partenerul public pentru publicare in Sistemul Electronic de Achizitii Publice si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, in cazul in care valoarea proiectului depaseste cinci milioane euro.

Sursa: Mediafax

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Firmele vor fi selectate pentru parteneriate publice-private pe baza lucrarilor din ultimii 5 ani si dupa un audit

Principalele probleme ale IMM-urilor: statul si lipsa creditelor


Romania trebuie sa accelereze aplicarea reformelor structurale si institutionale pentru a atinge tinta de reducere cu 25% a poverii administrative pana in 2012, a subliniat directorul general al Directoratului pentru Intreprinderi si Industrie al CE, Joanna Drake, prezenta la conferinta „Agenda Lisabona, mediul de afaceri si reglementari mai bune – contributia Romaniei”, potrivit CCIB.

Romania, ca si alte state membre, a facut progrese pe linia transformarii intr-o prioritate a dezvoltarii IMM-urilor, a respectarii Small Business Act. Acest document permite statelor membre sa aleaga dintre cele zece principii pe care le promoveaza, cel mai important fiind think small first (gandeste-te intai la scara mica), alte principii fiind acordarea unei noi sanse societatilor care au falimentat, facilitarea accesului la finantare, ajungerea la reglementari mai bune si reducerea poverii administrative.

Un obiectiv pentru Romania este cresterea transparentei procesului de decizie, considera Joanna Drake, citata de Agerpres. De asemenea, directoarea generala a DG Intreprinderi si Industrie a mai recomandat reforma administratiei centrale si locale ca un „factor cheie pentru accesarea fondurilor europene”.

Eurobarometrul accesarii finantarilor pe 2009 a aratat ca disponibilitatea bancilor de a acorda credite a scazut cu 19% in Malta si cu  82% in Lituania, iar o medie de 10% dintre manageri au spus ca nu au solicitat credite din cauza temerii ca le va fi respinsa cererea. Cea mai mare reticenta de a cere credite a fost inregistrata la managerii din Slovacia (19%) si Romania (17%).

In perioada 2007-2013, un buget de 1,1 miliarde euro poate asigura credite noi pentru circa 400.000 de IMM-uri din UE prin programul CIP, dar IMM-urile din Romania trebuie sa cunoasca ce drepturi si oportunitati au, a mai subliniat Joanna Drake. In Romania exista aproximativ 450.000 de IMM-uri, fata de 21 de milioane in UE, iar 67% din locurile de munca in sectorul privat european sunt in sectorul IMM, fata de 2,7 milioane de locuri de munca oferite de IMM in Romania.

Pentru imbunatatirea situatiei IMM-urilor, este necesar ca acestea sa aiba un acces mai bun la finantare, la piete noi si sa fie consultate atunci cand se adopta reglementari economice. In Romania, cea mai importanta problema este consolidarea structurilor institutionale si de acces pentru a se asigura, in primul rand, ca principiul „think small first” este respectat. Aceasta inseamna ca problemelor IMM-urilor trebuie sa li se acorde prioritate in diversele etape de elaborare a politicilor economice in vederea identificarii problemelor si in aplicarea efectiva a reglementarilor. Este nevoie sa fie masurat impactul unei noi legi, inclusiv cel privind costurile IMM-urilor, inainte ca o noua reglementare sa fie aprobata.

Este important ca in continuare, IMM-urilor sa li se acorde prioritate pentru atingerea obiectivului de creare de noi locuri de munca, pentru accesul la finantare, la dobanzi nu prea ridicate si in conditii bune, precum si pentru diversificarea instrumentelor de creditare. „Si aici Romania are un rol important, dar in final, pentru ca vom putea spune daca Romania a tinut pasul cu alte state membre abia in primavara lui 2011, cand Agenda 2020 va trebui sa devina un program national de reforma”, a declarat Joanna Drake.

IMM-urile trebuie sa ajunga in situatia de a accesa fondurile europene, iar rata absorbtiei ramane scazuta in Romania. Pentru ca IMM-urile sa aiba acces la fondurile europene, ele trebuie sa aiba acces la informatie, a mai subliniat Joanna Drake.

IMM-urile din Romania se lupta cu statul si cu lipsa de credite. Prima urgenta este ca statul sa isi plateasca datoriile fata de IMM. „In acest moment, datoria directa a statului fata de IMM a crescut din nou peste un miliard de euro, iar prin rostogolire, prin sistemul de subcontractare, aceasta datorie se tripleaza. Daca statul si-ar plati in urmatoarele doua-trei luni aceasta datorie, multe firme ar fi capitalizate, iar cateva zeci de mii de firme mici si mijlocii si-ar putea  creste volumele de produse si servicii livrate pietei”.

A doua mare problema a IMM-urilor este accesul la credite. Este absolut necesar ca statul, impreuna cu sistemul bancar, sa gaseasca o solutie pentru ca IMM-urile sa poata accesa mai rapid creditele si la costuri mai reduse. Pentru ca statul se imprumuta de la banci, acestea prefera sa isi plaseze banii in bonuri de valoare, in imprumuturi la stat, deci banii nu mai ajung si pentru IMM-uri, iar creditele se acorda greu si in conditii dificile.

IMM-urile se confrunta si cu faptul ca statul acorda cu dificultate formele de ajutor de stat aprobate si chiar recomandate de UE. Pana cand nivelul minim al ajutoarelor de stat nu va cobori la cel putin 50.000 de euro, o sa avem numai cateva firme din Romania care vor beneficia de ajutoare de stat. Scaderea pragului ar avea ca efect accesul a mii de IMM-uri la forme legale de ajutor de stat, pentru a-si gasi formele de finantare necesare.

O alta dificultate este cea legata de greutatea accesarii fondurilor europene. Salariile celor care lucreaza in domeniul accesarii fondurilor europene ar trebui sa fie majorate in functie de performanta efectiva, luandu-se in calcul numarul de contracte incheiate si sumele efectiv intrate in economia nationala, pentru ca rata de accesare sa poata creste”.

Sursa: Camera de Comert si Industrie Bucuresti/ Afacerea

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Principalele probleme ale IMM-urilor: statul si lipsa creditelor

Dumitru (Raiffeisen): IMM-urile îşi cosmetizează rezultatele, însă le cresc costurile de finanţare


Economistul şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, a declarat luni că IMM-urilie încearcă să-şi „cosmetizeze” rezultatele financiare pentru a obţine beneficii fiscale, dar că acest lucru duce la creştere costurilor de finanţare, pentru că standardele de creditare devin mai dure,

„IMM-urile fac o aşa numită „optimizare fiscală”. Încearcă cumva să-şi optimizeze cheltuielile şi să pună foarte multe cheltuieli deductibile pentru a reduce impozitul pe profit(…)Dar aceasta este imaginea lor oficială. În realitate, imaginea lor financiară este mai bună, dar încearcă cumva să cosmetizeze partea de chetuieli pentru a obţine nişte beneficii fiscale. Lucrul acesta are nişte costuri la nivel de finanţare”, a declarat Dumitru.

El a explicat că încercarea de „cosmetizare” a rezultatelor financiare duce la o înăsprire a standardelor de creditare, pentru că băncile se uită la rezultatele companiilor atunci când acestea vin să acceseze credite.

„Când o bancă se uită şi contul de profit şi pierdere nu arată prea grozav, deşi percepţia iniţială arată că ar trebui să fie mai bine, evident că standardele de creditare sunt mai dure”, a adăugat Dumitru.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.bloombiz.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Dumitru (Raiffeisen): IMM-urile îşi cosmetizează rezultatele, însă le cresc costurile de finanţare

Pârvu (CNIPMMR):La IMM-uri, impozitul minim ar putea fi înlocuit cu o cotă de 3% pe cifra de afaceri


Vicepreşedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR), Florea Pârvu, a declarat joi seară, la The Money Channel, că, în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, mpozitul minim ar putea fi înlocuit cu o cotă de 3% pe cifra de afaceri.

„Se va introduce 3% impozitul pe cifra de afaceri. Va fi înlocuit impozitul minim cu acel 3% pe cifra de afaceri, care e tot un rău pentru întreprinderile mici şi mijlocii, dar mai puţin rău decât ăsta”, a spus Florea Pârvu.Acesta a adăugat că Patronatele şi Guvernul nu au aceeaşi viziune asupra relansării economice.

La rândul său, consultantul fiscal Gabriel Sincu, a declarat, tot la The Money Channel, că Guvernul este lipsit de viziune.

„Din păcate, când vedem ce se întâmplă în jurul nostru, observăm că la nivel de Guvern nu există viziune, ăsta e cuvântul. Guvernul nostru nu are o viziune, nu ştie ce vrea să facă cu puterea pe care o deţine”, a fost de părere Sincu.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.newschannel.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Pârvu (CNIPMMR):La IMM-uri, impozitul minim ar putea fi înlocuit cu o cotă de 3% pe cifra de afaceri

OI IMM respinge acuzatiile de viciere a aplicatiei informatice de transmitere a proiectelor pentru IMM-uri


Epuizarea in doar o ora si jumatate a fondurilor europene destinate investitiilor mici derulate de IMM-uri in cadrul apelului de proiecte lansat in urma cu doua zile, a deschis o serie de discutii cu privire la integritatea aplicatiei informatice si la corectitudinea procesului de transmitere on-line a aplicatiilor.

Concret, o parte din solicitanti au reclamat faptul ca au existat 67 de proiecte depuse in primele 10 secunde de la deschiderea aplicatiei, 8 dintre acestea fiind depuse chiar in secunda zero, la ora 9:00:00.

OI IMM respinge, insa, acuzatiile privind posibila viciere a aplicatiei informatice, specificand in cadrul unui comunicari postate pe site-ul oiimm.mimmcma.ro ca “procedura de inregistrare on-line a fost respectata integral si nu au existat deficiente in functionarea aplicatiei electronice”. In plus, OI IMM arata ca, in conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului, dupa primirea prin e-mail a acceptului de folosire a numelui de utilizator si a parolei in cadrul aplicatiei informatice, solicitantul putea completa formularul de inregistrare on-line a proiectului.

Crearea conturilor de acces in aplicatia informatica a devenit posibila incepand cu data de 31 august 2010, linia de finantare fiind deschisa efectiv pe 6 septembrie 2010, la ora 9:00.

Sursa : OI IMM

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru OI IMM respinge acuzatiile de viciere a aplicatiei informatice de transmitere a proiectelor pentru IMM-uri

Managerii prevăd o înrăutăţuire generală a economiei până în septembrie


Managerii firmelor româneşti anticipează că în iulie-septembrie se va înregistra o scădere a activităţii economice în toate domeniile de activitate, care va atrage concedieri şi va fi dublată de creşteri de preţuri, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, potrivit ultimei anchete de conjunctură a Institutului Naţional de Statistică (INS), directorii companiilor din industria prelucrătoare estimează o scădere moderată a producţiei până în septembrie, soldul conjunctural fiind de -6%, mai slab decât cel din sondajul din iunie, de +2%.

Companiile din acest sector se aşteaptă la continuarea concedierilor (sold conjunctural -13%), mai ales în cazul întreprinderilor foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi (-16%). Cele mai afectate domenii ar urma să fie fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului; metalurgie şi fabricarea altor mijloace de transport (solduri conjuncturale -45%, -40%  şi respectiv -32%).

Pentru preţurile produselor industriale, managerii prognozează o creştere a acestora în următoarele trei luni (sold conjunctural +21%).

Directorii firmelor au rămas destul de sceptici cu privire la evoluţia sectorului construcţiilor, unde se aşteaptă la o scădere moderată a producţiei (sold conjunctural -10%, faţă de -3% în iunie) şi o scădere a comenzilor (sold -17%). Şi în acest sector, disponibilizările vor continua (sold -17%), în special în întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Cât priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o creştere a acestora.

În ceea ce priveşte comerţul cu amănuntul, managerii din sector şi-au înrăutăţit estimările, mizând pe o scădere a activităţii economice până în septembrie (sold conjunctural -24%), pe fondul diminuării vânzărilor (-15%) şi comenzilor (sold conjunctural -16%). În plus, directorii iau în calcul noi concedieri (sold conjunctural -14%) şi estimează că preţurile de vânzare cu amănuntul vor creşte (sold conjunctural +51%).

În servicii, managerii se aşteaptă la o scădere moderată a cererii de servicii, respectiv a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -10%, faţă de -8% luna trecută. Drept urmare, companiile vor continua să îşi reducă personalul (-16%), mai ales întreprinderile foarte mari, cu cel puţin 500 de salariaţi. Potrivit opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +13%).

Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul respondenţilor cu răspunsuri pozitive şi cel al aşteptărilor negative, indicând percepţia asupra dinamicii unui fenomen. Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative din industria prelucrătoare (2.151 firme), construcţii (1.671), comerţ cu amănuntul (2.110) şi servicii (2.546), cu marjă de eroare de +/- 5%.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Managerii prevăd o înrăutăţuire generală a economiei până în septembrie

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut în primul semestru cu 47,4%, la 42.417


Numărul firmelor care şi-au suspendat temporar activitatea în primele şase luni din acest an a scăzut cu 47,4%, la 42.417, faţă de perioada ianuarie-iunie 2009, când şi-au întrerupt activitatea 80.646 de companii, arată datele transmise miercuri de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat temporar activitatea în primul semestru se află în Bucureşti – 7.039, urmat de Cluj – 2.058 şi Braşov – 1898.

În acelaşi timp, numărul companiilor care au cerut dizolvarea voluntară în primele şase luni din acest an a scăzut cu 54,4%, la 5.041, faţă de perioada similară din 2009, când 11.064 de firme au solicitat dizolvarea.

Cele mai multe dizolvări voluntare s-au înregistrat în Bucureşti – 1.165, Constanţa – 448 şi Iaşi – 293.

Pe de altă parte, datele ONRC mai arată că numărul societăţilor radiate în primul semestru din 2010 a fost de 118.340, în creştere cu 549% faţă de ianuarie- iunie 2009, când au fost radiate 18.228 de firme.

ONRC face precizarea că datele privind societăţile radiate în prima jumătate din acest an cuprind inclusiv un număr total de 98.735 radieri pentru neexercitarea dreptului de opţiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 (sancţionată cu radierea din registrul comerţului).

Totodată, ONRC a mai comunicat că, în primul semestru din acest an, au intrat sub incidenţa Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei un număr de 11.221 de firme, cele mai multe fiind din Bucureşti – 1405, Bihor – 657 şi Constanţa – 571.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComments (14)

CCI Cluj a deschis seria întâlnirilor dintre reprezentanţii mediului de afaceri şi organism care pot ajuta la accesarea de fonduri europene pentru investiţii


Băncile şi companiile de consultanţă sunt pregătite pentru a oferi suport IMM-urilor în atragerea de fonduri europene nerambursabile Camera de Comerţ şi Industrie Cluj a organizat, la finalul săptămânii trecute, o întrunire pe tema fondurilor structurale europene, în cadrul căreia participanţii din partea mediului de afaceri clujean au obţinut informaţii privind fondurile europene disponibile în acest moment, posibilitatea de a accesa finanţări, şi serviciile oferite de către instituţiile bancare, care au sesizat această nevoie de servicii pe piaţă. Deschiderea conferinţei a fost făcută de către preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, dl. Ing. Ştefan Dimitriu, care a subliniat intenţia organizatorilor de a marca prin acest eveniment un impuls în iniţierea unui dialog între mediul de afaceri şi instituţiile care, prin serviciile pe care le oferă, îi pot ajuta pe patronii clujeni să acceseze bani europeni, nerambursabili. “În topul European şi naţional, foarte multe firme din Cluj au devenit firme cu blazon, în ultimii 18 ani. Parcă undeva, cineva a stricat nişte rotiţe, şi, din păcate, acest mecanism, care a mers bine la Cluj – dovadă activitatea bancară, faptul că două bănci româneşti au pornit din arealul Clujului – ne face să strângem rândurile. Între oamenii de afaceri şi bancheri lucrurile pragmatic sunt cele care denotă perspectivă, încredere, dar sunt în viaţa unor entităţi momente în care suntemcapabili să facemun efort conjugat împreună, pe tema unor neconoscute. Tema întâlnirii este ca noi, din partea mediului de afaceri şi dumneavoastră băncile, să găsim un numitor comun, uşor, flexibil pentru mult discutata şi nerealizata accesare a fondurilor europene. “Primii paşi trebuie să îi facemîntre cei care folosesc banii, şi cei care intermediază banii. Şi cred că dacă intenţia noastră va fi reuşită în unul, două sau zece cazuri, vom da impulsul necesar demarării acestui parteneriat”, a declarat preşedintele CCI Cluj. Instituţiile financiare au pregătit produse pentru solicitanţii de bani europeni Iosif Pop, preşedintele Imo Finance, una dintre instituţiile financiare care au pregătit oferte financiare pentru cei care caută cofinanţare în vederea accesării banilor nerambursabili europeni, a explicat că, în contextul actual, în care băncile au o atitudine restrictivă în acordarea de credite, în contextul lipsei de lichidităţi provocate de criza americană, al prăbuşirii bursei la aproape jumătate din valoarea de acum câteva luni, fondurile europene pot constitui pentru mediul de afaceri clujean o soluţie binevenită. “Criza de lichidităţi şi politica restrictivă a băncilor nu a făcut decât să ne arate că există în piaţă bani de luat, cu cost mic, dar, e drept, cu birocraţie multă”, a subliniat preşedintele IMO Finance. “Merită să ne uităm la această soluţie şi să încercăm să o valorificăm. În acest context, noi, din postura grupului pe care îl conduc, venim cu o părticică din banii pe care clientul trebuie să îi pună pentru a putea primi banii europeni”, a rezumat Pop oferta IMO Finance, instituţie care îşi are sediul central chiar în clădirea CCI Cluj. O altă instituţie bancară care şi-a creat un departament special pentru satisfacerea nevoilor de suport al clienţilor în căutare de finanţare nerambursabilă a fost BRD – Groupe Societe Generale. Potrivit reprezentantului instituţiei, cei interesaţi pot intra în contact cu persoanele abilitate de a le oferi consultanţă primară pe adresa de internet www.brd.ro/ fonduri- europene. La întâlnire a fost prezent dl Mircea Miheştean, director executiv al Oficiului Naţional pentru IMM-uri şi Comerţ Cluj, care a prezentat fondurile nerambursabile disponibile, pentru care Oficiul este autoritate de implementare.

Publicat in : ConferinteComentariile sunt închise pentru CCI Cluj a deschis seria întâlnirilor dintre reprezentanţii mediului de afaceri şi organism care pot ajuta la accesarea de fonduri europene pentru investiţii

TÂRGUL INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII EDIŢIA A IV – a


Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale prin Oficiul Teritorial pentru IMM şi Cooperaţie Timişoara organizează în colaborare cu EXPO Timişoara Internaţional SRL, în intervalul 01-02 noiembrie 2008, orele 10.00 – 20.00, la Casa Tineretului din Timiţoara ,cea de a IV-a Ediţie Regională a Târgului pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii – TIMM 2008. Obiectivul TIMM 2008 constă în promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltării afacerilor şi ocupării forţei de muncă în sectorul IMM, facilitarea contactelor dintre potenţialii intreprinzători şi agenţii economici/instituţii publice sau private care oferă servicii pentru IMM-uri. Se vor prezenta programe de susţinere financiară şi tehnici de accesare a acestora de către IMM-uri, se va purta un dialog interactiv cu specialişti, precum şi între participanţi pentru împărtăşirea unor experienţe pozitive care au condus la realizarea unor afaceri de succes concretizate în brand-uri cunoscute şi recunoscute atât pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională. TIMM Timişoara se doreşte a fi spaţiul în care afacerile, iniţierea şi/sau extinderea acestora, oferta de finanţare nerambursabilă, creditare, garantare şi consultanţă pentru sectorul IMM, se constituie într-un tot unitar şi coerent. Târgul regional al IMM-urilor atrage expozanţi din Regiunea V Vest, care pun la dispoziţia vizitatorilor oferta lor în domeniile: Servicii pentru IMM-uri; Agricultură, Morărit, Panificaţie, Industrie alimentară, Industrie extractivă, chimică, Metalurgică, Industria constructoare de maşini, Prelucrarea lemnului, Confecţii textile, Construcţii, Transporturi, Turism, Comerţ. Participarea ca expozant la TIMM 2008 este gratuită în limita spatiului existent, iar data limită de inscriere este 24 octombrie 2008. La TIMM Regional 2008 vor participa în calitate de expozanti, microîntreprinderi, întreprinderi mici si mijlocii, societăţii cooperative care desfaşoară activităţi de producţie, servicii şi comert si institutii publice si private printre care se regăsesc instituţii guvernamentale, camere de comert, bănci, fonduri de garantare şi firme de consultanţă.
Informaţii suplimentare pentru înscriere pot fi obţinute la:
OTIMMC Timişoara, tel/fax: 0256/292767, persoane de contact Georgeta Marosi, tel. 0748/118121 şi Adrian Onut, tel . 0748/118201, e-mail: adrian.onut@mimmc.ro
EXPO Timişoara Internaţional Tel. 0256/293217; 0256/499446 Fax. 0256/499446 Persoane de contact: Culea Aurora, tel. 0741/700153, Cruceru Adelina, tel: 0722/153922, Doros Marcel, tel: 0722/371196

Publicat in : Evenimente, ExpozitiiComentariile sunt închise pentru TÂRGUL INTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII EDIŢIA A IV – a