Flash Feed Scroll Reader

Tag Archive | "IMM"

IMM-urile europene se adaptează greu economiei ecologice. Eficienţa energetică, o prioritate a firmelor mici şi mijlocii


Comisia Europeană a realizat şi a publicat raportul privind un studiu efectuat în rândul IMM-urilor pentru a cunoaşte punctul de vedere şi atitudinea acestora faţă de chestiunile de eficienţă energetică şi de piaţa produselor ecologice. Principalele întrebări ridicate erau referitoare la eficienţa energetică, piaţa produselor ecologice şi meseriile “verzi”.

Deoarece IMM-urile constituie majoritatea mediului antreprenorial din UE (23 milioane de IMM-uri care crează 90 milioane locuri de muncă pe piaţa europeană constituind astfel 99% din afacerile desfăşurate în Uniune), implicarea acestora în dezvoltarea unei economii ecologice este fundamentală. În ciuda acestui lucru, societăţile mai mici au mari dificultăţi în a intra pe piaţa produselor cu impact scăzut asupra mediului. Acest lucru este cauzat de o insuficienţă a expertizei de mediu care caracterizează IMM-urile, de procedurile lungi de aprobare a noilor produse şi mai ales de o insuficienţă a cererii de produse ecologice de către consumatori. Astfel, IMM-urile contribuie cu 64% la poluarea industrială din Europa şi numai 24% din IMM-urile europene se implică în acţiuni de reducere a impactului asupra mediului, operând reduceri ale consumului de energie.

Pentru o treime din IMM-urile care au participat la studiu, a fi eficient în termeni energetici este o dimensiune prioritară a muncii antreprenoriale; dintre acestea, 93% efectuează cel puţin o acţiune de eficienţă energetică. Acţiunea cea mai răspândită este economisirea energetică urmată de reducerea deşeurilor, reciclarea, economisirea de materiale şi economisirea apei. 25% din IMM utilizează un sistem de gestiune a mediului, în timp ce 48%  din întreprinderile mari dispun de acest sistem.

Piaţa ecologică: un potenţial neexploatat

26% din IMM-urile europene oferă pieţei produse ecologice şi procentul este mai mic faţă de cel din SUA care e de 30% din IMM-uri.  Sectoarele prioritare “verzi” pentru IMM sunt vânzarea de produse şi servicii care au caracteristici de mediu, materiale reciclate şi energii regenerabile. Printre produsele şi serviciile ecologice foarte vândute se află sectorul agroalimentar, urmat de sectorul electronic.

Studiul permite să înţelegem că IMM-urile specializate în produse şi servicii verzi au tendinţa de a nu le exporta în afara teritoriului naţional: 87% din întrepriderile ‘’verzi’’ vând la nivel naţional, 23% din IMM-uri îşi extind raza de acţiune la nivel european şi numai puţine întreprinderi îşi exportă produsele din catalog în străinătate, pe piaţa internaţională.

Studiul mai arată că motorul de alegere al produselor ecologice pe piaţă este constituit de clientelă. Consumatorul ghidează piaţa ecologică pentru 48% din firme; 32% din firme cea care contează este imaginea percepută de consumator; pentru 27% din firme alegerea de a vinde pe piaţă produse ecologice derivă din posibilitatea creării unui avantaj competitiv; numai pentru 22% alegerea produselor ecologice depinde de dorinţa conformării la legislaţie.

De altfel se arată că stimulentele financiare constituie pentru 51% din IMM-uri cea mai bună soluţie pentru a promova şi a efectua alegeri şi comportamente privind eficienţa energetică. Jumătate din IMM-urile participante la studiu afirmă că stimulentele ar permite să-şi extindă producţia şi vânzarea de bunuri ecologice. 31% din IMM-uri susţin că finanţările constituie cel mai bun ajutor pentru dezvoltarea serviciilor, produselor şi proceselor cu impact scăzut asupra mediului.

Totodată, raportul relevă că meseriile legate de mediu sunt mai răspândite în domeniul IMM. În 2012, 1 angajat din 8 din IMM-urile europene are o meserie “verde”  faţă de 1 angajat din 33 din marile întreprinderi. IMM-urile creează mai multe locuri de muncă legate de mediu faţă de marile întreprinderi: aceasta este o tendinţă menită să se afirme şi să crească în viitor.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru IMM-urile europene se adaptează greu economiei ecologice. Eficienţa energetică, o prioritate a firmelor mici şi mijlocii

Băncile, dezinteresate de programele guvernamentale pentru IMM-uri


În ciuda frecventelor anunţuri prin care băncile prezente pe piaţa din România afirmă că sunt interesate să se implice tot mai mult în finanţarea IMM-urile, participarea lor la programele guvernamentale este destul de redusă.În afară de programul Kogalniceanu, unde există 13 parteneri financiari care acordă credite cu garanţie parţiala de la stat, niciun alt program destinat IMM-urilor nu s-a evidenţiat în acest sens, comentează portalul www.conso.ro.

Cu toate că în acest an Guvernul a suplimentat bugetele destinate programelor guvernamentale, ceea ce se traduce prin mai mulţi bani destinaţi subventiilor, dar şi fonduri mai mari pentru garanţiile de stat la acordarea de credite, participarea instituţiilor de credit este redusă.

Ca exemplu ar fi programul START care oferă o subvenţie în valoarea de 10.000 de euro antreprenorilor debutanţi. În acest caz, CEC Bank rămâne singura bancă implicată, iar în 2012 şi BCR a transmis o cerere de participare.Explicaţia acestei atitudiuni retractile ar putea fi costurile prea mici pe care statul de impune in cazul creditelor acordate IMM-urilor, în opinia sursei menţionate.

Atât în cadrul programului START cât şi în cel destinat tinerilor antreprenori, dobânda maximă ajunge la Robor + 3%, la care însă se pot adăuga comisioane de peste 1% din valoarea creditului.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Băncile, dezinteresate de programele guvernamentale pentru IMM-uri

IMM-urile locale au nevoie să se arate responsabile social. La CCI Cluj s-a înfiinţat un birou de asistenţă în domeniu


Firmele locale, în principal IMM-urile trebuie să se implice mai mult în acţiunile de responsabilitate socială pentru a-şi creşte prestigiul şi chiar performanţa economică, sunt concluziile seminarului organizat pe această temă de Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj.

Multe dintre societăţi nu sunt preocupate de acest sector, întrucât au falsa percepţie că dezvoltarea unui proiect de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI) presupune costuri exorbitante pe care nu le pot suporta. De altfel, conceptul RSI-ul este privit doar ca o modalitate de promovare externă. De vreme ce companiile trebuie să-şi demonstreze responsabilitatea internă faţă de proprii angajaţi, vor proba transparenţă şi vor ţine cont de aplicarea unui cod de etică în desfăşuarea afacerii.

„De multe ori se întâmplă ca responsabilitatea socială să se rezume la filantropie sau la o activitate de genul nu ştie stânga ce face dreapta. Bineînţeles că RSI-ul nu suplineşte marketingul unei companii, dar este o formă şi de publicitate, pentru că până la urmă aceasta va contribui şi la garantarea produsului firmei respective. Astfel, poate căpăta şi încrederea cumpărătorului (…) Putem spune că va creşte tot mai mult nevoia companiilor în ceea ce priveşte responsabilitatea şi totodată este nevoie să  se adreseze birourilor de asistenţă care să le ofere informaţii şi consiliere, astfel încât cei interesaţi să nu mai caute pe diferite site-uri cum pot desfăşura activităţi RSI”, precizează Mihai Mărăşescu, formator RSI.

Strategiile RSI îi motivează pe angajaţi şi creşte eficienţa muncii

Chiar dacă aceast domeniu este cunoscut încă din anii 90 şi chiar aplicat de multinaţionalele prezente în România, evoluţia lui a fost lentă. Unele firme nu acordă importanţa necesară acestei strategii, întrucât consideră că nu sunt suficient de extinse pentru a beneficia de avantaje şi „cred că RSI-ul este apanajul companiilor mari”, explică Ana Maria Pălăduş, expert RSI, şef departament Ecosistemi. IMM-urile abordează programe de responsabilitate sociale doar dacă aceste se regăsesc în convingerile persoanele ale celor de care sunt reprezentate.

„Punctul de plecare al RSI-ul este că atunci când desfăşurăm o afacere, de orice natură ar fi aceasta, avem un impact asupra mediului şi unul social (asupra angajaţilor, asupra comunităţii). O companie dincolo de încercarea de a-şi maximiza profitul, trebuie să-şi diminueze impactul negativ pe care l-ar putea avea pe termen lung şi să fie interesată să-şi maximizeze impactul pozitiv. O firmă responsabilă se află la intersecţia a trei sfere: economice, sociale şi de mediu, pentru că orice companie dincolo de capitalul social foloseşte şi un capital al resurselor şi unul uman. Angajaţii nu sunt doar o masă a căror productivitate trebuie maximizată, ci sunt oameni cu nevoi a căror eficienţă trebuie îmbunătăţită  Beneficiile RSI sunt managementul riscurilor”, argumentează Ana Maria Pălăduş.

Expertul RSI insistă asupra avantajelor pe care responsabilitatea socială a firmelor le poate aduce în gestionarea, preîntâmpinarea incovenientelor şi motivarea salariaţilor. Aceasta a dat ca exemplu un studiu realizat printre 150 de studenţi de la Academia de Studii Economice Bucureşti, care sunt şi angajaţi ai diferitelor firme, iar 135 dintre ei consideră că entitatea pentru care lucrează, mai înainte de toate, trebuie să se prezinte ca responsabilă social, respectiv orientată spre necesităţile angajaţilor.

Nu doar performanţele finaciare contează pentru investitori

Mai mult, nu doar rezultatele finaciare sunt decisive pentru atragerea investitorilor, ci şi raportările din spaţiul RSI, pe care firma le efectuează.

„Aspectele sociale şi cele de mediu vor conta tot mai mult pe pieţele finaciare. Deja unii dintre investitori cer nu doar rezultate finaciare extraordinare, ci şi ca firma să aibă performanţe de mediu şi sociale, pentru că acestea contribuie la reputaţie şi garantează sustenabilitatea”, spune reprezentantul ECOSISTEMI. La nivel internaţional unul dintre instrumentele de raportare a RSI este Global Reporting Iniative.

Ce trebuie să facă o firmă pentru a deveni responsabilă social

Antreprenorii care vor să se implice în comunitate ca responsabile social trebuie să-şi stabilească direcţiile în care vor să dezvolte strategii, în funcţie de viziunea, valoriile, identitatea şi domeniul de activitate al firmei. Achiziţionarea unui ghid de orienatare cum este ISO 26.000, care spre deosebire de celelalte standarde are un rol consultativ, poate fi un punct de plecare. Apoi vor face o declaraţie simplă a celor propuse, îşi vor alege temele relevante pentru activitatea, îşi vor stabili obiectivele şi vor redacta un plan de acţiune, explică paşii de acţiune experţii RSI.

Pentru consultanţă în practica responsabilităţii sociale, firmele se pot adresa către CCI, unde există birouri de asistenţă, unde vor primi toate informaţele necesare. În perioada octombrie 2009 – aprilie 2012, Camera de Comerț si Industrie a României, în parteneriat cu Ecosistemi SRL si cu sprijinul celor 42 de Camere de Comerț și Industrie județene implementează proiectul ‘’Birouri de Asistență pentru Promovarea Responsabilității Sociale a Întreprinderii’’(e-mail luci@ccicj.ro, persoană de contact: Lucia Boariu, reprezentant al Centrului Zonal Astro).

Companiile care implementează strategii RSI vor fi promovate de CCI în rândul firmelor membre şi vor fi evidenţiate ca exemple de bună practică.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru IMM-urile locale au nevoie să se arate responsabile social. La CCI Cluj s-a înfiinţat un birou de asistenţă în domeniu

Se redeschide linia de finanţare pentru investiţii mici ale IMM-urilor


Aplicaţia online de depunere a proiectelor pe operaţiunile „Investiţii mici ale IMM-urilor” şi „Standardizare” s-a redeschis luni, 13 ianuarie.

Întreprinderile mici şi mijlocii pot înscrie, începând cu această dată, proiecte prin intermediul noii aplicaţiei electronice, în cadrul apelurilor Axei Prioritare 1 a POSCCE, respectiv pentru Operaţiunea 1.1.1.A2 precum şi pentru Operaţiunea 1.1.2 „Sprijin pentru implementarea standardelor internaţionale”.

IMM-urile pot obţine prin programul  „Investiţii mici ale IMM-urilor” sprijin financiar pentru investiţii  de până la 1.065.000 lei.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Se redeschide linia de finanţare pentru investiţii mici ale IMM-urilor

IMM-urile româneşti, întreţinute cu bani de la rude şi prieteni


Neaşteptat, dar doar 14% dintre IMM-uri se finanţează de la bănci, în timp ce peste 65% dintre firmele mici şi mijlocii nu au altă soluţie decât să atragă bani de la rude, prieteni, dar şi alte persoane.

Potrivit unei analize realizate de www.capital.ro, antreprenoriatul românesc nu funcţionează în baza unui dialog adecvat şi constructiv între managerii firmelor şi bănci. Aceştia doresc finanţări prea mari şi nesustenabile, iar pe de altă parte instituţiile financiare nu sunt interesate de nevoile financiare proprii IMM-urilor.

.“ Trebuie să recunoaştem că nu există o afinitate a băncilor pentru a se expune pe creditele destinate IMM. Această atitudine nu vine neapărat din nivelul default-urilor care nu  cred că este atât de mare cum se afirmă uneori…Din păcate IMM-istul şi bancherul sunt pe poziţii adverse. Bancherul spune că IMM-istul nu are suficientă cultură, IMM-istul spune că bancherul percepe dobânzi prea mari”, spune preşedintele Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM(FNGCIMM), Aurel Şaramet,

Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM a fost capitalizat cu peste 100 de milioane de euro iar, odată cu înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare, capacitatea statului de a sprijini finanţarea IMM din surse bancare a crescut substanţial. “ Cu cele 100 de milioane, Fondul se poate expune pe garanţii de 800-900 de milioane de euro, deci credite de peste 1,5 miliarde de euro. Pentru nivelul la care se mişcă piaţa în acest moment este mai mult decât suficient”, mai precizează Aurel Şaramet.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru IMM-urile româneşti, întreţinute cu bani de la rude şi prieteni

Ce ar trebui făcut pentru stimularea economiei? Vezi măsurile propuse de antreprenorii clujeni


Relansarea economică a României este imposibilă fără contribuţia întreprinderilor mici şi mijocii (IMM-uri) locale, este concluzia majoră a comisiei de experţi a grupului de iniţiativă Lobby pentru Cluj.

Suportul acordat companiilor româneşti prin creşterea fondurilor acordate prin MINIMIS (ajutoare acordate întreprinderilor pentru dezvoltare şi modernizare), profitul reinvestit scutit de impozitare, susţinerea investiţiilor private, tratament fiscal diferenţiat, reducerea TVA-ului de la 24% la 19% şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi sunt doar câteva dintre soluţiile constate de comisia de experţi, ce-i are ca membri pe Robbert Rekkers, directorul Băncii Transilvania, Mihaela Rus, vicepreşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, Adrian Coroian, vicepreşedintele Ligii Întreprinzătorului Român şi Mircea Miheştean, directorul executiv OTIMMC Cluj.

Grupul de iniţiativă mai consideră că oamenilor de afaceri ar trebui să li se impună să urmeze cursuri antreprenorile şi să deţină o diplomă în acest sens, iar statul ar trebui să semneze un contract de parteneriat cu bunii platnici, ca semn de recunoaştere şi respect.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Ce ar trebui făcut pentru stimularea economiei? Vezi măsurile propuse de antreprenorii clujeni

Ministerul Comunicaţiilor va lansa miercuri un apel de 280 mil. lei pentru sprijinirea IMM-urilor


Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale va lansa miercuri apelul de proiecte pentru acordarea de sprijin pentru sisteme TIC integrate şi alte aplicaţii electronice pentru afaceri, bugetul total alocat acestui apel de proiecte fiind de 280 milioane lei.

Beneficiarii eligibili pentru această operaţiune sunt IMM-urile. Valoarea maximă a finanţării nerambursabile acordate este de 1,2 milioane lei, iar cea minimă de 45.000 lei, potrivit unui comunicat emis marţi de minister.

Acest apel este o prelungire a operaţiunii 3.1.1. “Sprijinirea accesului la Internet şi la serviciile conexe”, în valoare de maxim 1,1 milioane lei pe proiect, unde sunt în evaluare 2.464 de proiecte.

„Înregistrarea propunerii de proiect se va realiza on-line (www.fonduri.mcsi.ro), în mod continuu, începând cu 5 octombrie 2011, ora 9:00 şi se va încheia în 30 martie 2012, ora 16:30″, se arată în comunicat.

Activităţile eligibile în cadrul acestui proiect sunt: achiziţionarea de aplicaţii software, echipamente TIC (Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor), alte mijloace fixe, servicii de consultanţă şi training specializat, achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru pregătirea şi managementul proiectului, inclusiv servicii de asistenţă juridică pentru realizarea achiziţiilor publice din cadrul proiectului, precum şi achiziţionarea de aplicaţii software şi licenţe software necesare pentru realizarea proiectului.

De asemenea, alte activităţi eligibile sunt: achiziţionarea de echipamente TIC (servere, calculatoare personale de tip desktop/portabile monitoare, echipamente de reţea, echipamente periferice etc.), achiziţionarea de mijloace fixe, care nu intră în categoria de mai sus, necesare pentru funcţionarea aplicaţiei informatice, instruirea personalului care va utiliza produsele software implementate şi cel care va asigura mentenanţa – activitate obligatorie, informare şi publicitate pentru proiect – activitate obligatorie, dar şi auditarea finală a proiectului, inclusiv auditarea din punctul de vedere al securităţii aplicaţiei – activitate obligatorie.

Ghidul solicitantului este publicat în varianta finală, la adresa www.fonduri.mcsi.ro, Secţiunea Ghidurile Solicitantului/ Apeluri deschise. Acesta detaliază criteriile specifice care trebuie îndeplinite de potenţialii beneficiari şi proiectele acestora, regulile de finanţare, circuitul proiectului, modalitatea de selecţie a proiectelor, procesul de contractare şi implementare, precum şi drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComments (13)

Guvernul a adoptat normele metodologice pentru implementarea cardului Kogălniceanu


Executivul a aprobat, în cadrul şedinţei de miercuri, normele de aplicare ale Legii prin care întreprinderile mici şi mijlocii primesc din partea statului facilităţi şi garanţii în vederea creditării.

Guvernul a adoptat, miercurea trecută, proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care întreprinderile mici şi mijlocii vor putea utiliza aşa-numitul card Kogălniceanu prin care vor putea beneficia de subvenţionarea parţială de către stat a dobânzilor la credite şi garantarea împrumuturilor de la bănci.

Astfel, un IMM va putea beneficia de o subvenţionare a maximum 70% din rata dobânzii aferente creditului, însă dobânda subvenţionată nu va putea fi mai mare de 6,5% pe an. În al doilea rând, statul va oferi o garanţie de maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei. Pentru perioada care a mai rămas din 2011, fondul pentru subvenţionarea dobânzii este de 24.000.000 lei, iar pentru garantarea creditelor acordate de bănci IMM-urilor fondul alocat este de 400.000.000 lei.

Programul de subvenţionare a dobânzilor la credite pentru IMM-uri şi de garantare a creditării se va derula prin intermediul unei aplicaţii electronice de pe site-ul Agenţiei pentru IMM-uri, accesarea programului urmând să înceapă peste o lună.

Nu toate IMM-uril sunt eligibile pentru acest program, neputând fi selectate cele care se ocupă de intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, asigurări, armament, alcool, tutun şi activităţi interzise la finanţare ca ajutor de minimis, cum ar fi agricultura primară, distribuirea produselor agricole, pescuit. Totodată, candidaţii trebuie să îndeplinească o serie amplă de condiţii: societatea comercială să aibă minimum doi ani de funcţionare, să nu fie în procedură de insolvenţă, să prezinte garanţii colaterale, să nu fie în dificultate conform normelor europene, să nu fie emisă o decizie de recuperare a ajutorului de stat, să nu se afle în litigiu cu Ministerul de Finanţe sau cu Ministerul Economiei şi nici cu instituţia de unde doreşte să ia un credit, să nu figureze cu credite restante sau cu incidente majore cu cecuri.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Guvernul a adoptat normele metodologice pentru implementarea cardului Kogălniceanu

IMM-urile vor beneficia de subvenţii la dobânzile bancare şi de garanţii pentru credite


Guvernul analizează, miercuri, proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care întreprinderile mici şi mijlocii vor putea utiliza aşa-numitul card Kogălniceanu prin care vor putea beneficia de subvenţionarea parţială de către stat a dobânzilor la credite şi garantarea împrumuturilor de la bănci.

„Programul sprijină mediul de afaceri pentru dezvoltarea investiţiilor şi crearea locurilor de muncă, program prin care statul se implică şi sprijină direct IMM-urile pe cele două componente”, a declarat premierul Emil Boc, la începutul şedinţei de Guvern de miercuri.

Astfel, un IMM va putea beneficia de o subvenţionare a maximum 70% din rata dobânzii aferente creditului, însă dobânda subvenţionată nu va putea fi mai mare de 6,5% pe an. În al doilea rând, statul va oferi o garanţie de maximum 80% din valoarea creditului, dar garanţia nu poate depăşi 100.000 lei. Pentru perioada care a mai rămas din 2011, fondul pentru subvenţionarea dobânzii este de 24.000.000 lei, iar pentru garantarea creditelor acordate de bănci IMM-urilor fondul alocat este de 400.000.000 lei.

„Este posibil ca cel puţin 4000 de beneficiari în 2011 să intre sub incidenţa prevederilor bugetare existente. În anii 2012 sau 2013, numărul lor se va tripla, cel puţin. Dacă anul acesta programul va fi un succes, vom încerca să găsim pentru ultima parte a anului resurse pentru suplimentarea bugetului. Este încă o formă de sprijin pentru mediul privat în vederea susţinerii dezvoltării economice”, a spus Emil Boc.

Karoly Borbely, secretar de stat în Ministerul Economiei, a arătat că programul intră în categoria ajutoarelor de stat, însă sunt respectate cu stricteţe condiţiile puse de Comisia Europeană pentru asemenea ajutoare. „Sumele trase din linia de credit pot fi utilizate numai pentru plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor datorate bugetului general consolidat, cheltuieli privind aprovizionarea, producţia, desfacerea, cheltuieli pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii, cheltuieli privind prelucrarea şi valorificarea stocurilor, alte tipuri de cheltuieli necesare desfăşurării activităţii curente”, a declarat Karoly Borbely.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComments (1)

Accesul la cardul Kogălniceanu pentru IMM-uri se va face printr-o aplicaţie electronică


Programul de subvenţionare a dobânzilor la credite pentru IMM-uri şi de garantare a creditării se va derula prin intermediul unei aplicaţii electronice de pe site-ul Agenţiei pentru IMM-uri, accesarea programului urmând să înceapă peste o lună.

Guvenrul a decis să creeze cardul Kogălniceanu pentru întreprinderile mici şi mijlocii ca urmare a solicitărilor venite din partea mediului patronal. „Condiţiile de creditare sunt încă aspre, iar gradul de capitalizare al întreprinderilor mici şi mijlocii reclamă accesul la finanţare”, a declarat, miercuri, Andreea Paul Vass, consilier al primului-ministru. Aceasta a afirmat că gradul de interes al băncilor pentru acest program nu poate fi decât unul mare în condiţiile în care acestea au garanţii suplimentare din partea statului privind achitarea creditelor de către IMM-uri. „Nu deformăm condiţiile bancare în niciun fel. Orice bancă este binevenită să intre în acest program. Nu există nicio raţiune pentru care băncile să nu considere programul atractiv”, a mai spus Vass.

Preşedintele Agenţiei pentru IMM-uri, Cristian Haiduc a afirmat că programul este gândit astfel încât accesul să fie unul uşor, cu evitarea opreliştilor birocratice excesive. „Mecanismul va fi foarte simplu, totul va fi eletronic. Va fi o aplicaţie electronică, astfel încât IMM-ul să aibă un acces simplu, transparent, fiecare formular va fi în format electronic”, a spus Haiduc, precizâd că aplicaţia va fi utilizabilă pe site-ul agenţiei pentru IMM-uri în circa o lună.

Nu toate IMM-uril sunt eligibile pentru acest program, neputând fi selectate cele care se ocupă de intermedieri financiare, tranzacţii imobiliare, asigurări, armament, alcool, tutun şi activităţi interzise la finanţare ca ajutor de minimis, cum ar fi agricultura primară, distribuirea produselor agricole, pescuit. Totodată, candidaţii trebuie să îndeplinească o serie amplă de condiţii: societatea comercială să aibă minimum doi ani de funcţionare, să nu fie în procedură de insolvenţă, să prezinte garanţii colaterale, să nu fie în dificultate conform normelor europene, să nu fie emisă o decizie de recuperare a ajutorului de stat, să nu se afle în litigiu cu Ministerul de Finanţe sau cu Ministerul Economiei şi nici cu instituţia de unde doreşte să ia un credit, să nu figureze cu credite restante sau cu incidente majore cu cecuri.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Accesul la cardul Kogălniceanu pentru IMM-uri se va face printr-o aplicaţie electronică

S-a lansat apelul de proiecte Investitii mari pentru IMM-uri!


OI IMM a lansat ieri, 23.05.2011, operatiunea dedicata investitiilor pentru IMM-uri, 1.1.1. A1 – Sprijin financiar cu valoarea cuprinsa intre 1.065.000-6.375.000 lei pentru investitii in intreprinderile mici si mijlocii din cadrul POSCCE.

Bugetul acestui apel de proiecte este de 425 milioane de lei.

Aplicatia electronica de inregistrare on-line a proiectelor va fi deschisa incepand cu 02.06.2011, ora 09.00, iar termenul limita de depunere a proiectelor va fi 23.08.2011, ora 09.00.

In intervalul 02.06.2011 ora 09.00 si 23.08.2011 ora 9.00 se pot inscrie si depune un numar nelimitat de proiecte. Toate proiectele depuse vor fi evaluate si vor obtine un punctaj conform precizarilor din Ghidul Solicitantului, urmand ca alocarea financiara efectiva sa se faca in ordinea descrescatoare a punctajelor obtinute de proiectele declarate eligibile si avizate pentru finantare de catre AM POS CCE, pana la nivelul bugetului alocat apelului.

Pentru calculul indicatorilor financiari prevazuti in Formularul E – Planul de Afaceri anexat la Cererea de Finantare, toti solicitantii vor trebui sa utilizeze aplicatia electronica unica, special elaborata in acest sens. Pentru utilizarea acestui program, puteti accesa link-ul http://acb.minind.ro unde veti gasi informatiile necesare utilizarii acestuia.

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru S-a lansat apelul de proiecte Investitii mari pentru IMM-uri!

Guvernul va stimula creditarea IMM-urilor, anunţă Sever Voinescu


Biroul Permanent Naţional al PDL a dat ca sarcină Guvernului adoptarea unui proiect de lege, în două săptămâni, prin care întreprinderile mici şi mijlocii să beneficieze de garanţii bancare şi subvenţii la dobândă pentru creditele angajate.

„Este vorba de un proiect care ţinteşte exact facilitarea accesului IMM-urilor pe piaţa creditelor. Aceasta este una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntă economia astăzi. Astfel, Guvernul urmează ca, printr-un sistem complex şi combinat de garanţii de stat şi subvenţii la dobânzi, să susţină învestiţiile în întreprinderile mici şi mijlocii”, a declarat purtătorul de cuvânt al PDL, la finele şedinţei BPN al PDL, desfăşurată luni seara.

Sursa: NewsIn

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Guvernul va stimula creditarea IMM-urilor, anunţă Sever Voinescu

Ghidul pentru eficienta energetica, publicat spre consultare!


OI pentru Energie din cadrul Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a publicat, spre consultare, Ghidul Solicitantului pentru Operatiunea 411 „Sprijinirea investitiilor in instalatii si echipamente pentru intreprinderi din industrie, care sa conduca la economii de energie, in scopul imbunatatirii eficientei energetice din cadrul POSCCE.

Solicitanti eligibili sunt:

  • intreprinderi mari,
  • IMM-uri (inclusiv microintreprinderi),

din sectorul industrial, care implementeaza proiecte al caror obiectiv este cresterea eficientei energetice si economia de energie, asa cum sunt acestea definite in OG 22/2008.

Activitatile eligibile vizeaza investitii in:

  • Instalatii/echipamente specifice pentru intreprinderi din industrie, in scopul obtinerii unei economii de energie, pe baza bilantului energetic (de exemplu, compresoare de aer, pompe, instalatii/echipamente/sisteme de ventilatie, sisteme de incalzire/racire, boilere, arzatoare, schimbatoare de caldura, convertoare de frecventa, sisteme integrate de management al consumului de energie si altele);
  • Unitati de cogenerare de inalta eficienta ale intreprinderilor din industrie (modernizarea centralelor de cogenerare sau construirea unora noi);
  • Constructii aferente procesului industrial care face obiectul proiectului de eficienta energetica (dar numai cele aferente echipamentelor modificate sau inlocuite).

Intensitatea maxima a asistentei financiare nerambursabile acordate variaza intre 70% si 50% in functie de regiunea in care sunt localizate proiectele si tipul solicitantului.

Conform calendarului lansarilor de apeluri de proiecte in cadrul POSCCE, apelul de proiecte pentru 2011 ar urma sa fie lansat in luna martie, fiind unul cu depunere continua.

Propunerile, sugestiile si opiniile privind proiectul de ghid pot fi transmise pana pe data de 21 martie 2011 la:

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri
Directia Generala Energie
Organismul Intermediar pentru Energie
Calea Victoriei nr.152, sector 1, Bucuresti
Fax: 021/20.25.392
E-mail: asistenta-oie@minind.ro

Sursa: oie.minind.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Ghidul pentru eficienta energetica, publicat spre consultare!

97 IMM-uri din 100 au avut probleme in accesarea de fonduri UE


Evaluari si plati intarziate, dar si comunicarea defectuoasa sunt principalele nemultumiri exprimate de firmele mici si mijlocii

Pentru numeroase IMM-uri, accesarea fondurilor europene trebuia sa fie gura de aer proaspat, sprijinul bine-venit de care aveau nevoie in perioada de criza. Problemele pe care le-au intampinat insa in fazele de contractare si implementare a proiectelor le-au creat din pacate chiar mai multe dificultati. Specialistii ii sfatuiesc pe aplicanti sa aiba in vedere la structurarea bugetelor si estimarea fluxurilor financiare, de la bun inceput, termene duble sau triple fata de cele prevazute in contractele de finantare.

Compania de consultanta Structural Consulting™ Group a realizat, in perioada 7-14 februarie 2011, prin intermediul portalului www.fonduri-structurale.ro, un sondaj privind dificultatile accesarii fondurilor europene. Raspunsurile primite au provenit de la un numar de 314 IMM-uri. Acestea se afla in faza de contractare sau au deja in implementare proiecte finantate prin fonduri structurale si de coeziune sau Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR). Ponderea IMM-urilor repondente a fost de 68% in mediul urban, 32% mediul rural. Sondajul nu s-a referit la experientele generale ale companiilor, fiind axat pe problemele intampinate de acestea. Totusi, aproximativ 3% din respondenti au furnizat si feedback pozitiv. Mai mult, ca o exceptie care confirma regula, decat ca o situatie in care ar trebui sa se regaseasca majoritatea celor care acceseaza fonduri europene, un beneficiar de pe Masura 1.2.1 din cadrul PNDR a declarat: „Deocamdata nu intampinam probleme, din contra, suntem sustinuti de autoritati in finalizarea proiectului“.

Concluziile generale care se desprind insa din sondaj au in vedere numeroase situatii de intarzieri majore in faza de evaluare, intarzieri de plati (prefinantari si rambursari) chiar si de 15 luni in unele cazuri, un proces de comunicare defectuos cu autoritatile de management, lipsa de transparenta a mecanismului rambursarilor, probleme in accesarea de credite pentru cofinantare, dobanzi mari la creditele obtinute, generand uneori chiar renuntarea/rezilierea contractului de finantare. O alta piedica in calea aplicantilor si beneficiarilor a fost amanarea repetata a lansarii unor linii de finantare mult asteptate, cazuri in care firmele au investit timp, bani si resurse umane in scrierea unor proiecte care au ajuns sa fie „depasite” odata cu trecerea timpului. Lipsa de predictibilitate s-a mai evidentiat si prin perioadele lungi de timp intre aprobarea proiectelor si contractarea lor efectiva.

Cost suplimentar: 30% din valoarea initiala a autorizatiei de constructie

Un astfel de exemplu este cel al microintreprinderii Brainer Consulting SRL, care a depus un proiect in valoare de aproximativ 120.000 de euro pe DMI 4.3 „Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” din cadrul Programului Operational Regional (POR) in decembrie 2009. Abia in septembrie 2010 a urmat vizita de precontractare, in urma careia proiectul a fost propus spre finantare. Pana in prezent, firma nu a mai primit insa niciun alt semnal pentru semnarea contractului. Si cum timpul nu sta in loc, autorizatia de constructie obtinuta pentru suma de 4.800 de lei, dar valabila numai un an, mai are doar cateva zile pana expira. Prin urmare, firma trebuie sa mai achite 30% din valoarea initiala a autorizatiei pentru o prelungire de sase luni. Nu are insa nicio garantie ca in acest interval va primi un raspuns de la autoritati. Pe langa acest cost suplimentar din buzunarul propriu, beneficiarul mai are de suferit si de pe urma lipsei de predictibilitate in privinta bugetului proiectului, intrucat, daca raspunsul autoritatilor privind semnarea contractului de finantare ar putea sosi oricand, se presupune ca firma trebuie sa dispuna in orice moment de lichiditatile reprezentand TVA necesara in proiect (in acest caz aproximativ 30.000 de euro). „Timpul si resursele pe care le-am investit in demersurile necesare accesarii acestei finantari ar fi putut fi utilizate in dezvoltarea afacerii pe alte cai, mai simple si poate mai utile. Atitudinea autoritatilor ramane de neinteles pentru noi”, a spus Camelia Birzanu, directorul Brainer.

O noua abordare a notiunii de „cash flow”

Cu putine exceptii, Autoritatile de Management dau dovada de incapacitate de a-si onora obligatiile contractuale, fie din cauza disfunctionalitatilor de procedura, a imixtiunii politicului in functionarea corecta a acestor institutii, ori in unele cazuri din cauza slabei competente sau a lipsei de motivare a personalului. Intreprinzatorii sunt afectati in mod grav, in loc sa beneficieze de ajutor asa cum ar fi normal. „Desi fondurile europene reprezinta pentru companii oportunitati reale de sprijin si redresare in perioada de criza economica, asigurand bani nerambursabili pentru dezvoltare, gripajele numeroase din mecanismele de implementare la nivel de AM si OIR au ajuns sa transforme in multe cazuri o finantare intr-o povara in plus, generand probleme financiare si mai mari. Firmele trebuie sa avanseze, pentru desfasurarea proiectelor, bani care de multe ori provin din credite, ale caror rate raman neplatite daca intervin intarzieri de luni intregi la plata prefinantarii sau a rambursarii”, a declarat pentru „Fin.ro” Dan Barna, Managing Partner, Structural Consulting™ Group.

Recomandarea acestuia pentru IMM-urile care intentioneaza sa aplice de acum inainte pentru finantari nerambursabile este ca acestea sa-si intocmeasca fluxul de numerar (cash flow-ul) mizand pe termene de rambursare duble sau triple (opt-noua luni), chiar daca termenele legale variaza intre 60 si 90 de zile in functie de fiecare program, putand astfel sa evite blocajele ce pot aparea ca urmare a intarzierii rambursarilor.

Amanarea repetata a lansarii unor apeluri de proiecte

  • POSCCE, Operatiunea 111a) „Sprijin financiar cu valoarea cuprinsa intre 1.075.001 lei si 6.450.000 lei acordat pentru investitii in IMM-uri” – anuntata initial pentru iulie 2010 (potrivit calendarului de lansari la 31 ianuarie 2010), apoi mutata in fiecare luna (septembrie 2010 – Calendar lansari la 31 martie 2010; Trim. IV 2010 – Calendar lansari 30 iunie 2010; Buget epuizat – nu se mai lanseaza – calendar lansari la 30 octombrie 2010; Februarie 2011 – Calendar lansari 31 noiembrie 2010). In prezent, este anuntata pentru martie 2011 si a fost publicat si Ghidul spre consultare la inceputul lunii februarie.
  • Operatiunea 132. „Sprijin pentru consultanta acordat IMM-urilor” – anuntata initial pentru anul trecut pentru luna iulie, apoi amanata pentru noiembrie; in decembrie – suspendata temporar; anuntata intr-un final pentru noiembrie 2011.

Sursa: www.financiarul.com

Publicat in : Economic - FinanciarComments (25)

Fondul European de Investiţii garantează credite de până la 315 mil. euro pentru IMM-urile româneşti


Fondul European de Investiţii (FEI) a încheiat acorduri de garantare cu Banca Comercială Română şi Raiffeisen Bank, care le vor permite celor două bănci să ofere credite noi în valoare de până la 315 milioane euro întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) din România.

Cele două acorduri de garantare fac parte din iniţiativa JEREMIE – Resurse europene comune pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii.

În baza celor două acorduri, Banca Comercială Română şi Raiffeisen Bank vor oferi, timp de doi ani, finanţare cu scadenţe de până la şase ani, în condiţii preferenţiale unei game largi de IMM-uri din România care intenţionează să investească sau să îşi extindă activitatea.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara recent că băncile cred trebuie să îşi actualizeze strategiile şi planurile de afaceri şi să acorde mai multă importanţă IMM-urilor.

Fondul European de Investiţii (FEI) a fost creat în 1994 pentru a susţine  întreprinderile mici. Acţionarul său majoritar este Banca Europeană de Investiţii, alături de care formează „Grupul BEI”. FEI concepe şi dezvoltă instrumente de participare la capital şi garanţii destinate special acestui segment de piaţă.

Sursa: NewsIn

Foto: http://www.adevarul.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Fondul European de Investiţii garantează credite de până la 315 mil. euro pentru IMM-urile româneşti

FPP a lansat Raportul Anual al Sectorului IMM, editia 2010


FPP a lansat in cadrul conferintei ”Mediafax Talks about SMEs”, Raportul Anual al Sectorului IMM, editia 2010, ca parte a componentei activitatii sale dedicate imbunatatirii mediului de afaceri, axat cu precadere pe intreprinderile mici si mijlocii.

Raportul Anual al Sectorului IMM din Romania – editia 2010 scoate in relief cele mai importante evolutii si schimbari care au aparut in acest sector pe parcursul anului 2009 si se doreste un instrument de documentare si fundamentare a deciziilor, la indemana factorilor interesati din sectorul public si privat, pentru continuarea proiectarii si sustinerii de politici si programe destinate sprijinului pentru IMM. De asemenea, prin informatiile prezentate disponibilizate raportul isi propune sa contribuie la cresterea competitivitatii firmelor romanesti pe piata interna a UE, precum si pe alte piete internationale.

Raportul contine o serie de concluzii si recomandari in ceea ce priveste cresterea competitivitatii IMM-urilor prin imbunatatirea productivitatii muncii; simplificarea procedurilor administrative si eliminarea barierelor incepand cu inregistrarea, autorizarea si derularea activitatii economice pana la iesirea de pe piata a intreprinderilor; reducerea disparitatilor la nivelul regiunilor de dezvoltare, prin programe de investitii adresate IMM-urilor; consolidarea retelelor de sprijin al transferului tehnologic si al inovarii in IMM; dezvoltarea continua a structurilor de afaceri; stimularea utilizarii tehnologiilor de transmitere a informatiei la distanta si dezvoltarea economiei digitale; promovarea spiritului antreprenorial si imbunatatirea culturii antreprenoriale prin facilitarea schimbului de experienta intre generatiile de intreprinzatori si crearea unor instrumente financiare inovatoare pentru finantarea IMM-urilor.

”Pentru FPP este foarte importanta realizarea unui astfel de raport-diagnostic al situatiei intreprinderilor mici si mijlocii. Este esential sa cunoastem toate datele corecte si complete pentru a putea evalua exact unde ne aflam, ce putem face pentru a depasi criza economica si financiara si incotro ne indreptam astfel incat intreprinderile sa se dezvolte in mod sustenabil”, a declarat Peter Barta, director executiv FPP. ”Ne dorim ca acest raport sa fie un instrument util folosit de catre toti cei implicati in sectorul IMM pentru o mai buna coordonare a eforturilor existente si pentru identificarea de noi oportunitati de dezvoltare”, a mai adaugat acesta.

Elaborarea acestei lucrari nu ar fi fost posibila fara sprijinul institutiilor partenere, a caror contributie a fost esentiala pentru asigurarea si interpretarea tuturor datelor actualizate: Oficiul National al Registrului Comertului, Institutul National de Statistica, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM.

Sursa: http://www.esimplu.ro

Publicat in : Economic - FinanciarComments (8)