Cei care vor să depună prin internet declaraţiile declaraţiile 100, 300 si 710 pot descărca de pe portalul Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscală (ANAF) noile versiuni ale programelor de asistenţă Soft A şi Soft J.

„Începând cu data de 1 decembrie 2011, declaraţiile 100, 300 si 710, se vor putea depune doar pe noile versiuni de soft, publicate pe portalul ANAF, pentru perioada de raportare începând cu noiembrie 2011. Depunerea prin internet va putea fi făcută doar pe pagina de upload creată iniţial pentru declaraţia 112, accesibilă prin portalul www.e-guvernare.ro, după autentificarea cu certificat digital calificat.”, informează ANAF. Totodată, Agenţia precizează că pentru perioadele de raportare anterioare lunii noiembrie 2011, declaraţiile 100, 300 si 710 vor putea fi depuse doar la ghişeu

Persoanele care nu au un certificat digital calificat pentru semnarea declaraţiilor, le vor putea depune la ghişeul organelor fiscale, în format PDF cu fişier xml ataşat, pe suport CD, însoţite de declaraţia listată, semnată si ştampilată.

Relansarea economică a României este imposibilă fără contribuţia întreprinderilor mici şi mijocii (IMM-uri) locale, este concluzia majoră a comisiei de experţi a grupului de iniţiativă Lobby pentru Cluj.

Suportul acordat companiilor româneşti prin creşterea fondurilor acordate prin MINIMIS (ajutoare acordate întreprinderilor pentru dezvoltare şi modernizare), profitul reinvestit scutit de impozitare, susţinerea investiţiilor private, tratament fiscal diferenţiat, reducerea TVA-ului de la 24% la 19% şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi sunt doar câteva dintre soluţiile constate de comisia de experţi, ce-i are ca membri pe Robbert Rekkers, directorul Băncii Transilvania, Mihaela Rus, vicepreşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj, Adrian Coroian, vicepreşedintele Ligii Întreprinzătorului Român şi Mircea Miheştean, directorul executiv OTIMMC Cluj.

Grupul de iniţiativă mai consideră că oamenilor de afaceri ar trebui să li se impună să urmeze cursuri antreprenorile şi să deţină o diplomă în acest sens, iar statul ar trebui să semneze un contract de parteneriat cu bunii platnici, ca semn de recunoaştere şi respect.

Economia  naţională trebuie să sprijine dezvoltarea companiilor care au capital românesc majoritar, crede Robert Rekkers, directorul general al Băncii Transilvania.

„Mereu am susţinut capitalul românesc. Nu doar ca bancă, întrucât avem o bancă ce are capital românesc. Putem vedea acum prin ce situaţii trece ţara în cazul companiilor care au 85% capital străin şi care au alte priorităţi decât România şi caută oportunităţi.”, a precizat Rekkers, care a specificat că pentru evitarea efectului dezastruos al deciziilor de criză, în economia locală trebuie să existe un echilibru între ponderea multinaţionalelor şi cea a IMM-urilor . El a dat ca exemplu cazul Nokia, care a decis să părăsească fabrica de la Jucu, din dorinţa de a-şi minimiza costurile.

Rekkers a mai menţionat că Banca Transilvania, fiind o bancă românească, susţine iniţiativele antreprenoriale locale şi dezvoltarea IMM-urilor autohtone.De altfel, şeful Băncii Transilvania a mai spus că Banca Naţională a României trebuie să încurajeze băncile pentru IMM-uri, întreprinderile mici şi mijlocii putând cu greu, în acest moment, să acceseze credite.

După modelul Germanie şi Olandei privind stimularea forţei de muncă, statul ar trebui să ofere subvenţii pentru ca IMM-urile să fie interesate să angajeze persoane aflate în şomaj, a mai subliniat bancherul la întâlnirea de marţi, 29 noiembrie, a grupului de iniţiativă Lobby pentru Cluj. La acest eveniment, desfăşurat la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj, grupul a prezentat raportul de sinteză rezultat în urma audierii publice cu tematica „Putem relansa economia fără susţinerea IMM-urilor şi fără crearea de noi locuri de muncă”.

Banca-punte este concepută ca o entitate cu existenţă temporară, în principiu de doi ani, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade, de către BNR, în scopul menținerii stabilității financiare, până la finalizarea operațiunii de vânzare-cumpărare către un investitor eligibil, anunţă FGDB.

„Având în vedere contextul internaţional şi european actual, în România se lucrează în prezent la implementarea unui set mai larg de măsuri/instrumente de stabilizare în cazul instituţiilor de credit aflate în dificultate şi care vizează implicarea Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB)”, se spune într-un studiu al Fondului cu privire la considerentele de înființare a băncii-punte în România.

Studiul arată că avantajul înființării băncii-punte ar fi acela că permite autorității responsabile de implementarea măsurii de stabilizare să acționeze rapid atunci când este necesară conservarea valorii unei bănci care are probleme serioase dar nu iremediabile. Această tranzacție nu are ca scop salvarea unei bănci care nu are o valoare reală; pentru astfel de cazuri opțiunea potrivită fiind lichidarea.

Proiectul actului normativ ce vizează modificarea legii Fondului prevede acordarea posibilităţii utilizării resurselor sale, atât cele disponibile, cât și cele din împrumuturi, în scopul finanţării măsurilor de stabilizare adoptate de Banca Naţională a României(BNR), și, totodată, introduce competenţe si responsabilităţi noi pentru Fond, și anume administrator delegat şi, după caz, acţionar la o instituţie de credit supusă unei măsuri de stabilizare şi acţionar unic şi consiliu de supraveghere al unei bănci-punte.

Potrivit studiului, banca-punte se constituie şi funcționează, pe baza hotărârii BNR, având ca acţionar unic Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar. Banca punte va funcționa în sediile fostei bănci în cazul căreia s-a aplicat măsura de stabilizare, accesul clienților la serviciile bancare fiind asigurat fără întrerupere, în condiții normale, asigurându-se totodată și continuitatea contractelor în derulare.

Deponenții garantați vor beneficia în continuare de protecția Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în limita plafonului de 100.000 de euro.

„Banca-punte va urmări asigurarea unui grad de risc scăzut în desfăsurarea operațiunilor sale şi o extindere prudentă a activităţii. Finanțarea băncii-punte este asigurată din resursele private ale Fondului. Implicarea resurselor publice se poate realiza numai sub formă de împrumut acordat Fondului de către Ministerul Finanțelor Publice, condițiile de acordare și rambursare ale acestuia fiind stabilite prin hotărâre de guvern”, se mai spune în studiu.

Administrarea băncii-punte se face în sistem dualist: membrii directoratului sunt desemnaţi de Banca Naţională a României dintre persoane cu expertiză si experienţă recunoscute în domeniul bancar, iar atribuţiile consiliului de supraveghere sunt exercitate de Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Sursa: NewsIn

Compania Naţională Poşta Română informează că în data de 1 Decembrie 2011, Ziua Naţională a României, toate oficiile poştale şi subunităţile poştale subordonate acestora vor fi închise.

„În consecinţă, este posibil ca trimiterile poştale, prezentate în datele de 29 şi 30 noiembrie, să înregistreze timpi mai mari de circulaţie, context în care se va acorda o atenţie sporită pentru distribuirea coletelor poştale care conţin alimente (datorită gradului sporit de perisabilitate)”, se spune în comunicat.

De asemenea, presa cotidiană şi periodică ce va apărea în 1 decembrie va fi distribuită a doua zi.

Poşta Română a obţinut un profit de 472.000 lei în cel de-al treilea trimestru din acest an, faţă de o pierdere de 21,6 milioane lei în perioada similară din 2010.

Poşta Română SA este o societate comercială cu capital majoritar de stat, are peste 35.000 angajaţi şi este operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale. Acţionarii companiei sunt statul român, reprezentat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care deţine 75% din capitalul social, şi Fondul Proprietatea, care deţine 25% din capitalul social.

Sursa: NewsIn

Porsche Finance Group l-a numit în funcţia de CEO pe Alexander Nekolar, care îl înlocuieşte pe Kurt Leitner, a anunţat marţi compania.

Anterior, Nekolar a ocupat poziţia de Chief Financial Officer (CFO) pentru Porsche Finance Group, lucrând în echipă cu Leitner.

Această schimbare de management vine după cei patru ani de mandat la Bucureşti ai lui Kurt Leitner, care va părăsi România pentru o companie din grupul Porsche din Grecia. Kurt Leitner va părăsi compania la sfârşitul anului, se arată în comunicat.

Alexander Philip-Nekolar, 37 de ani, s-a alăturat companiei în martie 2008, când a devenit Chief Financial Officer (CFO) al Porsche Finance Group. Pe parcursul celor trei ani, până să ocupe poziţia de CEO, Nekolar a supervizat toate operaţiunile financiare ale companiei, coordonând business-ul bancar şi cel de asigurări al grupului. De asemenea, Alexander Nekolar a fost responsabil de managementul riscului şi de operaţiunile de audit şi juridice, unul dintre proiectele majore finalizate fiind implementarea sistemului SAP în toate cele cinci entităţi ale grupului.

Înainte de a veni la Bucureşti în 2008, Alexander Nekolar a lucrat timp de trei ani în cadrul Porsche Bank Group, la Viena. A coordonat departamentele financiar şi juridic, dar şi departamentele de IT şi Resurse Umane pentru Europcar, cea mai mare companie europeană de închiriere de maşini, în Austria şi Slovacia. Noul CEO al Porsche Finance Group are o experienţă consistentă în management strategic şi în dezvoltarea afacerii, dobândite în companii mari, precum Telekom Austria AG.

Porsche Finance Group furnizează soluţii financiare integrate, exclusiv pentru clienţii importatorului, prin reţeua sa de dealeri răspândită la nivel naţional.

Porsche Finance Group se ocupă cu finanţarea autoturismelor aparţinând mărcilor holding-ului: Volkswagen, Seat, Skoda, Audi, Bentley şi Porsche. Grupul este prezent pe piaţa românească din 1999 şi include cinci companii: Porsche Leasing, Porsche Bank, Porsche Broker de Asigurare, Porsche Mobility şi Porsche Asigurări. Porsche Finance Group oferă clienţilor săi soluţii eficiente şi rapide pentru achiziţionarea automobilului dorit, conform conceptului „one-stop-shop”: achiziţionare directă, în showroom, finanţare prin leasing sau credit, asigurare pentru maşină şi o administrare eficientă a flotelor de maşini.

Sursa: NewsIn

Evaziunea fiscală, lipsa unei promovări pe plan intern a programelor turistice şi fiscalitatea ridicată sunt principalele probleme cu care se confruntă turismul românesc, au susţinut, marţi, la Piteşti, reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) din România.

Prim-vicepreşedintele ANAT, Radu Gabriel, a spus că în agenţiile de turism evaziunea este zero, pentru că toți turiștii pleacă cu documentație fiscală întocmită, dar se practică turism la negru pe alte căi.

“Transportatorii rutieri, posesorii de capacităţi de cazare de dimensiuni mici, segmente profesionale cum ar fi clerul, bisericile, care îşi fac circuite tematice şi pelerinaje la negru, neoficial, profesorii, care organizează împreună cu transportatorii şi pensiunile excursii nefiscalizate, de multe ori mult mai scumpe. Aceştia sunt cei care fac turism la negru”, a afirmat prim-vicepreşedintele ANAT.

Reprezentanţii agenţiilor de turism s-au plâns şi de faptul că programele turistice nu sunt cunoscute în ţară pentru că nu sunt promovate de ministerul de resort. Preşedintele ANAT Regiunea Sud Muntenia, Adrian Voican, a susţinut că, deşi au existat multe promisiuni de promovare din partea Ministerului Turismului, turismul românesc a avut „promovare zero”.

“Noi am făcut oferte speciale, am făcut programe naţionale, este specificul agenţiilor de turism să facă promovare. Din păcate, de la minister promovare zero, bani zero, deşi am avut promisiuni foarte certe, am avut un milion de euro promovare pentru turismul românesc, s-a întâmplat zero”, a afirmat preşedintele ANAT Regiunea Sud Muntenia.

Şi preşedintele ANAT, Corina Martin, a declarat că multe programe nu sunt cunoscute în țară pentru că nu sunt promovate de minister. “Aceste programe nu sunt cunoscute la nivel naţional şi asta ar fi sarcina ministerului, să explice turistului român că a început «Litoralul pentru toţi» sau că mâine începe programul «O săptămână la munte» şi costă 300 de lei”, a declarat Corina Martin.

Preşedintele ANAT Regiunea Sud Muntenia, Adrian Voican, a mai spus că 80% dintre turiştii din România sunt români, dar brandul turistic este promovat în proporţie de 99% pe piaţa externă. “Există bani pentru promovarea brandului turistic, inclusiv din fonduri europene, dar ei se adresează în proporţie de 99% pe piaţa externă. Realitatea este că peste 80% dintre turiştii din România sunt români şi foarte puţini străini. Deci nu poţi să ignori o piaţă de turişti români pentru destinaţiile româneşti, pentru că hotelierul trăieşte din banii care vin, nu contează ce fel de turişti îi vin”, a mai adăugat Adrian Voican.

Reprezentanţii ANAT cer reducerea TVA pentru a încuraja vânzarea de vacanţe în România.

“Ne comparăm deseori cu bulgarii, dar bulgarii au TVA de 9% pe tot ceea ce înseamnă turism, noi nu avem decât la cazare. La ei şi agenţiile de turism au 9%, noi nu avem”, a mai spus Voican. La rândul său, preşedintele ANAT, Corina Martin, a spus că pentru a impulsiona vânzarea mai multor vacanțe românești trebuie redus TVA, chiar dacă doar pentru vacanțele interne. “Practic, nu încurajăm vânzarea de vacanţe în România dacă nu obţinem – deşi noi cerem asta de mai mult timp – reducerea TVA măcar pentru vacanţele în România, ceea ce ar însemna impulsionare din partea statului pentru a vinde mai mult vacanţe în România”, a afirmat Corina Martin.

Marţi, la Pitești, au avut loc întâlnirea bianuală a membrilor ANAT din regiunea Sud Muntenia, la care au  participat președintele ANAT, Corina Martin, membri ai Consiliului Director, ai executivului ANAT și reprezentanți ai agențiilor de turism.

Sursa: NewsIn

Veniturile bugetului general consolidat, din perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2011, au crescut cu 8,6% faţă de intervalul similar al anului trecut , însumând 148,7 miliarde lei. Cea mai mare creştere s-a înregistrat la taxa pe valoare adăugată, unde încasările au fost mai mari cu 21,3%, după cum informează Ministerul Finanţelor Publice. De altfel, sumele rambursate de UE s-au majorat cu 46,2% comporativ cu aceeaşi perioadă din 2010, iar încasările revenite din accize au fost mai mari cu 12,8%.

„Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 161,96 miliarde lei, au înregistrat o creştere în termeni nominali cu 0,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în principal ca urmare a creşterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanţare europeană, dar în termeni reali, ca procent în PIB, s-au redus cu 1,7 puncte procentuale.”, precizează MFP.  În primele zece luni ale anului, plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 67,0%, iar cheltuielile  pentru   investiţii, care  includ  cheltuielile  de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au însumat 26,3 miliarde lei, faţă de 22,5 miliarde lei, sumă înregistrată în acelaşi interval din 2010.

Astfel, bugetul general consolidat pentru primele zece luni din 2011 a avut un deficit de 13,3 miliarde lei (2,4% din PIB), deficitul anul prevăzut fiind de 24 miliarde lei (4,4% din PIB).

Valoarea tarifului pentru utilizarea autostrăzilor va stabilită în urma unui studiu socio-economic, ce va fi realizat împreună cu experţi ai Comisiei Europene, a comunicat Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Aşadar, autostrăzile ar putea fi taxate doar începând cu 2013.

“Taxa fi introdusă după ce va fi dată în exploatare o parte semnificativă a tronsoanelor de autostradă de pe Coridorul IV în lucru în momentul de faţă, iar taxarea unor sectoare de autostradă începând cu 1 ianuarie 2012 este exclusă”, potrivit CNADNR.

Omul va fi tot mai ocupat şi nu va mai avea timp şi disponibilitate să cutreiere magazinele din mall-uri pentru a-şi cumpăra cele de trebuinţă. Fără prea mult efort şi comod, cu un simplu click oricine poate comanda de pe internet lucrurile de care are nevoie. Vânzările online au crescut substanţial în ultima perioadă, ceea ce pune în pericol tranzacţiile marilor retaileri.

”Analiştii cred că vânzările se vor muta pe internet, iar marile centre comerciale se vor transforma în magazine de prezentare. Dar să nu vă aşteptaţi ca schimbarea să se producă peste noapte, pentru că românilor le place să se plimbe printer rafturi, chiar şi atunci când nu au bani”, precizează www.mediafax.ro.

Angatorii sunt tot mai nemulţumiţi de lipsa de experienţă şi de competenţe a candidaţilor, drept pentru care întâmpină dificultăţi în a acoperi poziţiile deschise. Mai mult, angajatorii români se plâng de lipsa de cunoştinţe de afaceri sau academice, ori de slaba calificare profesională a solicitanţilor (28%). Prea multă parte de reuşită par să nu aibă nici candidaţii care îşi doresc un salariu mai mare decât cel oferit de companie (21%).

„În situaţia actuală, în care se solicită un grad cât mai ridicat de eficienţă cu resurse cât mai puţine, angajatorii preferă să aştepte până găsesc candidaţii potriviţi; totodată, candidaţii disponibili nu dispun de competenţele necesare.”, se arată în studiul ManpowerGroup privind Deficitul de Talente din 2011.

De altfel, ManpowerGroup, lider în soluţii de recrutare, recomandă alcătuirea de profile eficiente de angajare, care să suplinească CV-ul clasic. Compania de HR sfătuieşte ca fiecare candidat să încerce să dovedească cât mai eficient plus valoarea pe care o poate aduce potenţialului angajator. Aşadar, asemenea profile pot fi asemuite cu instrumentele de vânzare, sporind şansele candidatului de a obţine locul de muncă dorit. Profilul va sublinia competenţele şi calificările pe care angajatorii le caută şi indică  felul prin care candidatul poate creşte valoarea organizaţiei.

„Indivizii beneficiază de oportunităţi majore în contextul pieţei muncii actuale, totodată având responsabilitatea de a derula un proces continuu de îmbunătăţire, respectiv de însuşire de noi competenţe, prin participarea proactivă şi constantă la programe de training şi dezvoltare, în scopul creşterii şanselor de angajare.”, mai spun reprezentanţii ManPower.

Managerii firmelor româneşti anticipează o creştere moderată în comerţul cu amănuntul în perioada noiembrie-ianuarie, o relativă stabilitate în industria prelucrătoare, scădere moderată în servicii şi scădere în construcţii în raport cu cele trei luni anterioare, arată datele publicate luni de INS

Astfel, potrivit ultimei anchete de conjunctură a Institutului Naţional de Statistică (INS), din luna noiembrie, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +5%) şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%).

Pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere în ceea ce priveşte estimarea producţiei, şi anume fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (sold conjunctural +38%) şi fabricarea produselor farmaceutice de bază şi preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +23%).

Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează relativă stabilitate a acestora în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%).

Potrivit estimărilor din luna noiembrie, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -38%) şi a numărului de salariaţi (sold conjunctural -29%). Managerii estimează scăderea stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -35%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează stabilitate a acestora (sold conjunctural 0%).

În sectorul de comerţ cu amănuntul, managerii au estimat în luna noiembrie o creştere moderată a activităţii economice pentru următoarele trei luni (sold conjunctural +6%). Volumul total al vânzărilor de mărfuri va avea tendinţă de stabilitate (sold conjunctural +3%).

Angajatorii prognozează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%) şi a volumului comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri (sold conjunctural +7%).

Totodată, managerii societăţilor comerciale estimează că preţurile de vânzare cu amănuntul vor înregistra creşteri pentru următoarea perioadă (sold conjunctural +22%).

Conform estimărilor din luna noiembrie, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte o scădere moderată (sold conjunctural -9%). În sectorul de servicii se estimează, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -11%).

Potrivit opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare a prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +9%).

Bruxelles-ul evaluează, luni, măsurile luate de autorităţile române pentru a fi deblocate fondurile suspendate în iunie în cadrul Programului Operaţional Regional (circa 800 de milioane de euro), decizia Comisiei Europene urmând să fie anunţată ulterior.

„Mâine (luni – n.r.) va fi o şedinţă la Bruxelles în care se fac evaluările pe măsurile pe care le-am luat, de combatere a situaţiilor care au fost”, a anunţat ministrul Elena Udrea, duminică, într-o emisiune la Realitatea TV.

Ea a reamintit că problemele şi nemulţumirile au apărut la licitaţiile derulate de către beneficiari şi a ţinut să sublinieze că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu este beneficiar. „Beneficiare sunt Consiliile Judeţene – şi am avut celebrele cazuri de la Teleorman şi Buzău – ei sunt beneficiari şi derulează procedurile de achiziţii, deci acolo pot fi probleme”, a spus Udrea. „Noi am venit cu soluţii pe care acum le vom prezenta Comisiei Europene, tocmai pentru a lua decizia de a reîncepe plăţile pe fonduri europene”, a precizat Udrea.

„Vom aduce aceşti bani în România”, a promis ministrul dezvoltării.

În urma analizei pe care o face Comisia Europeană, se poate da undă verde pentru deblocarea plăţilor sau fondurile pot rămâne suspendate mai mult timp. Este vorba despre circa 800 de milioane de euro.

Contactat, vineri, de NewsIn, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru dezvoltare regională a declarat că materialul trimis de România pentru evaluare este însemnat cantitativ şi necesită mult timp pentru a fi analizat, astfel încât nu a putut preciza un termen când ar putea fi luată o decizie în privinţa plăţilor. Ton van Lierop a subliniat însă că pentru Comisia Europeană, analizarea acestui dosar este „o prioritate de top”.

În luna iunie, Comisia Europeană a întrerupt plăţile pentru Axa 2 a Programului Operaţional Regionl (POR) – Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport, după ce a constatat, în urma unui raport de audit, deficienţe grave în sistemul de achiziţii publice folosite în adjudecarea contractelor de lucrări. Comisia a indicat că este vorba despre utilizarea unor criterii de selecţie discriminatorii de către autorităţile contractante în selecţia constructorilor, de folosirea nejustificată a procedurii accelerate şi de lucrări suplimentare contractate ca lucrări similare.

Comisia Europeană a propus autorităţilor române să verifice toate contractele de lucrări încheiate de beneficiarii Axei 2 (124 de contracte de lucrări adjudecate). După această etapă de verificare, care trebuia să se desfăşura în lunile iulie-august 2011, autorităţile române urmau să transmită Comisiei Europene concluziile verificărilor şi propuneri de acţiune. În urma reverificării procedurilor de achiziţie publică, puteau fi propuse corecţii financiare cuprinse între 2% şi 100% din valoarea proiectelor găsite cu deficienţe.

„Corecţia înseamnă că lucrarea respectivă nu se mai finanţează din bani europeni, ci din bugetul local. Dacă faptele sunt de natură penală, atunci intervine DNA-ul, DLAF-ul, dacă sunt de altă natură, intervin aceste corecţii financiare”, explica ministrul Elena Udrea în iunie, după suspendarea plăţilor.

Potrivit unui document al Ministerului Afacerilor Europene, datat 31 octombrie 2011, care prezintă rezultatele reverificărilor efectuate asupra achiziţiilor publice pentru cheltuielile declarate deja la Comisia Europeană, Autoritatea de Management al POR a aplicat corecţii în valoare de peste 50 de milioane de lei (50.852.629,87 lei).

CE solicitase României, inclusiv în rapoartele pe justiţie, să eficientizeze sistemul de management şi control în domeniul achiziţiilor publice.

Preşedintele Traian Băsescu declara, la 22 iunie, că blocarea fondurilor de către Comisia Europeană nu are legătură cu fraude descoperite de funcţionarii europeni, ci doar cu unele „iregularităţi” sau interpretări eronate ale acestora. „Raportul Comisiei Europene nu a constatat încă frauda, dar a constatat nerespectare de proceduri, care nu sunt egale cu frauda. ANRMAP trebuie să verifice respectarea procedurilor, conform regulilor şi tratatului de aderare, managerul nu este cel care şi controlează (…) Responsabilitatea nerespectării procedurilor o are organizatorul licitaţiei şi organizatorul este Consiliul Judeţean. Iregularităţi, nu fraude”, a subliniat Băsescu într-o emisiune B1TV.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a anunţat săptămâna trecută că până la data de 30 octombrie 2011, în cadrul Programului Operaţional Regional (POR), gestionat de MDRT, au fost încheiate 2.216 contracte de finanţare, în valoare totală de 4,42 miliarde euro.

Banii rambursaţi de către Comisia Europeană în contul proiectelor aflate în implementare au ajuns la 7,4% din totalul alocat, în timp ce plăţile totale către beneficiari au ajuns la nivelul de 24,8% din bugetul programului (925,15 milioane euro), fiind cea mai mare rată de absorbţie înregistrată la nivel naţional, arăta MDRT.

Ministerul mai informa că în perioada 22-23 noiembrie s-a întrunit Comitetul de Monitorizare al POR, care a adoptat o serie de măsuri pentru accelerarea implementării POR şi consolidarea instrumentelor de evaluare şi control. Reprezentanţii MDRT au arătat că Autoritatea de Management a pus în aplicare recomandările şi măsurile cerute de către experţii europeni, adaptându-le la specificul programului.

„Printre măsurile întreprinse de MDRT pentru implementarea eficientă a programului se numără modificarea procedurii de verificare a eligibilităţii cheltuielilor prin reducerea numărului de documente ataşate la cererea de rambursare, introducerea dreptului AM POR de a aplica corecţii financiare indiferent de verificările ex -ante realizate de  UCVAP şi ANRMAP, posibilitatea ca, dacă se constată încălcări ale legislaţie, ofiţerii de contract  să poată aplica corecţii financiare fără a mai fi necesar punctul de vedere al ANRMAP”, informa un comunicat al ministerului.

De asemenea, AM POR a continuat activităţile de instruire a beneficiarilor inclusiv pe chestiuni referitoare la derularea achiziţiilor publice.

„Pentru prevenirea situaţiilor în care plata rambursărilor este blocată din cauza achiziţiilor publice derulate de către beneficiarii finanţărilor din POR şi pentru stabilirea clară a atribuţiilor tuturor instituţiilor cuprinse în sistemul naţional de verificare şi control, s-a încheiat Protocolul privind colaborarea interinstituţională în mecanismul de verificare a respectării normelor privind achiziţiile publice în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale între ANRMAP-UCVAP-MDRT”, anunţa ministerul.

Protocolul prevede că AM POR  verifică ex-post, în funcţie de momentul la care are loc verificarea, ţinând cont de factorii de risc stabiliţi şi de metodologia de eşantionare specifică, modul de derulare a procedurilor de achiziţie publică, indiferent dacă acestea au fost sau nu supuse controalelor efectuate, conform competenţelor, de către ANRMAP/UCVAP.

Sursa: NewsIn

Banca Naţională a României a injectat luni în piaţa bancară 1,657 miliarde lei lei, printr-o operaţiune de tip repo cu scadenţa la 7 zile, la o dobândă de 6% pe an, egală cu dobânda cheie.

Pe 21 noiembrie, banca centrală a împrumutat băncilor 6,246 miliarde lei, printr-o operaţiune de tip repo cu scadenţa la 7 zile, tot la o dobândă de 6% pe an.

BNR a afişat în prima parte a zilei un nivel mediu al dobânzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 5,60% pe an, faţă de 5,49% în şedinţa precedentă, în timp ce pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobânda a urcat la 6,10% pe an, de la 5,99% în şedinţa anterioară.

Sursa: NewsIn

Consiliul Concurenţei a autorizat absorbţia EFG Eurobank de către Alpha Bank, în condiţiile în care „operaţiunea notificată nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească”.

Potrivit Consiliului Concurenţei, operaţiunea nu va conduce la crearea sau consolidarea unei poziţii dominante a societăţii rezultate din fuziune, „care să aibă ca efect restrângerea, înlăturarea sau denaturarea semnificativă a concurenţei pe piaţa românească sau pe o parte a acesteia”.

„Având în vedere că atât Alpha Bank AE, cât şi EFG Eurobank Ergasias SA realizează în Grecia mai mult de două treimi din cifra de afaceri la nivel european, nu există obligaţia ca această concentrare economică să fie notificată Comisiei Europene. Legislaţia comunitară prevede ca în cazul în care fiecare dintre companiile implicate realizează mai mult de două treimi din cifra  totală de afaceri într-unul din statele membre, operaţiunea este analizată de autoritatea de concurenţă a statului respectiv, precum  şi de fiecare din statele unde părţile implicate desfăşoară activităţi”, se arată în comunicat.

Societatea rezultată în urma fuziunii dintre EFG Eurobank Ergasias SA şi Alpha Bank AE se va numi Alpha Eurobank SA.

Alpha Bank AE este o societate care face parte din grupul Alpha, unul dintre cele mai importante grupuri de servicii financiare şi bancare din Grecia. Pe teritoriul României, grupul Alpha deţine controlul asupra Alpha Bank Romania, Alpha Leasing Romania IFN, SSIF Alpha Finance Romania, Alpha Insurance Brokers, Alpha Astika Akinita Romania şi AGI-RRE Participations.

EFG Eurobank Ergasias SA, societate bancară care face parte din grupul EFG, oferă servicii bancare cu amănuntul, servicii bancare întreprinderilor mici şi mijlocii, servicii de investiţii bancare, servicii pe piaţa de capital, servicii bancare pentru sectorul privat şi administrare de active. Pe teritoriul României, grupul EFG deţine controlul asupra Bancpost, EFG Eurobank Finance, EFG Eurobank Securities, EFG Leasing IFN, EFG Eurobank Property Services, EFG Retail Services IFN, Eliade Tower, IMO Property Investments Bucuresti,  IMO-II Property Investments. Retail Development, Seferco Development, EFG Eurolife Asigurari de Viaţă, EFG Eurolife Asigurări Generale şi EFG IT Shared Services.

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) Eurobank EFG, întrunită în 16 noiembrie, a decis fuziunea Eurobank cu Alpha Bank SA, cu o majoritate de 98,06% din voturile reprezentate, entitatea rezultată urmând să funcţioneze sub noua denumire comercială de Alpha Eurobank.

Sursa: NewsIn

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a vândut luni certificate de trezorerie cu discont scadente la 12 luni în valoare de 249,1 milioane lei (57,3 milioane euro), la un randament mediu de 6,65% pe an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Valoarea anunţată iniţial a licitaţiei era de 700 milioane lei. Băncile au depus cereri de cumpărare de 1,198 miliarde lei.

MFP şi-a propus să atragă 4,5 miliarde lei prin emisiuni de titluri de stat în luna noiembrie, în vederea finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice, reuşind să atragă 3,9 miliarde lei.

Ministerul Finanţelor Publice a atras circa 41,038 miliarde lei pe parcursul lui 2010. În 2009, Finanţele au luat din piaţă aproape 65 miliarde lei (peste 15 miliarde euro), de peste cinci ori mai mult decât în 2008.

Sursa: NewsIn