Clujenii nu vor mai fi nevoiţi să meargă până la ghişeele instituţiei, întrucât unele dintre cereri vor putea fi soluţionate online. Primăria Cluj implementează un sistem informatic integrat pentru a putea oferi servicii care permite rezolvarea acestora prin internet.

Acest sistem de tip e-administraţie a costat municipalitate 5,5 milioane lei, fiind finanţat printr-un proiect european în valoare de 6,6 milioane lei. În realizarea aplicaţiei a fost implicată şi firma clujeană Brinel Net.

Astfel, site-ul www.primariacluj.ro va facilita accesul cetăţenilor, persoane fizice şi juridice, la 7 servicii publice cum ar fi obţinerea de autorizaţii evenimente publice, aununţuri pentru panouri publicitare ori parcări şi sesizări privind maşinile abandonate, câinii comunitari, cerşetătorii şi rampele clandestine. Reprezentanţii instituţiei spun că platforma va putea fi extinsă în funcţie de nevoile şi posibilităţile de soluţionare a unor cereri prin intermediul mediului online, întrucât multe dintre servicii fac necesară deplasarea cetăţeanului la faţa locului şi depunerea de documente.

Actualul context economic  îndreaptă atenţia spre acele branduri care vor reuşi prin strategii sustenabile şi produse innovative să-şi menţină o cotă ridicată de piaţă în orice situaţie. Mai ales după listarea dezstruoasă a companiei Facebook la bursă, pare că opţiunile care se pot bucura de încredere în afaceri sunt tot mai puţine. Cu toate acestea, potrivit gurului markentingului Peter Fisk, aplicaţiiilor vor avea o evoluţie spectaculoasă şi durabilă.

Astfel printre cele 20 de branduri considerate de Fisk ca cele mai  importante şi iniţiatoare a unor revoluţii la nivel global sunt amintite IBM şi Apple, potrivit www.money.ro.  Însă în topul brandurilor de succes pe primul loc se clasează Alibaba, platform Chinei pentru afaceri internaţionale. Baidu este evaluată ca platforma de socializare a viitorului, iar Byd este apreciată ca “visul chinezesc a lui Warren Buffet”. În clasament intră şi E-cloth, întrucât reuşeşte să funcţioneze fără poluanţi şi First Solar, care este liderul energiei alternative. O poziţie importantă ocupă şi Huawei despre care Fisk spune că fabrică unele dintre cele mai bune telefoane mobile din lume.

Criza acută şi incertitudiunile din zona euro pun presiune asupra afacerilor locale. Companiile iau în calcul cele mai sumbre scenarii, după anunţurile privind situaţia Greciei, Portugaliei, Spaniei şi chiar a Irlandei.

Astfel managerii români decid să fie precauţi şi mulţi dintre aceştia îşi adaptează contractele pentru eventualitatea în care moneda europeană ar dispărea.  Astfel, încep să apară clauze contractuale prin care se stipulează modul în care vor fi reevaluate contractele încheiate acum în euro. Marca germană, chiar dacă în acest moment a fost înlocuită cu moneda unică europeană, este văzută ca o alternativă care garantează stabilitate în cazul în care s-ar renunţa la euro

„Companiile introduc clauze contractuale în care spun aşa: dacă moneda euro dispare, sumele se vor converti în dolari americani, dolari australieni, franci elveţieni sau chiar mărci germane”, spune Petre Dinu, partener la casa de avocatura Cunescu, Balaciu si Asociaţii, membră a firmei independente de consultanta si audit Nexia Romania.

Pe de altă parte, Dinu susţine că piaţa de consultanţă din România şi nu numai ar creşte puternic dacă Grecia ar ieşi din zona euro, pentru că multe firme vor avea nevoie de servicii specializate pentru evaluarea impactul asupra afacerilor, potrivit www.economica.rtv.net

O cercetare de piaţă a  firmei de consultanţăp KPMG, recent desfăşurata, arată că doar 30% din firmele din Europa şi-au luat masuri împotriva riscurilor care generate de o posibilă rupere a zonei euro, dar că majoritatea au revizuit termenii contractuali şi au analizat poziţiile de lichiditate.

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş a transmis Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş o sesizare penală, suspectând că formularele prin care au fost direcţionate sume din impozitul pe venit al unor persoane fizice către o asociaţie non-profit sunt false. Unitatea fiscală a primit la 17 mai, prin poştă, 745 de formulare tip 230, prin care persoane fizice direcţionau 2% din impozitul pe venit plătit în anul anterior, în beneficiul Asociaţiei de Îngrijire şi Ajutor la Domiciliu Elena, cu sediul în Cluj-Napoca.

Formularele au fost trimise fără tabel centralizator şi fără împuternicirea persoanelor fizice înscrise, ridicând suspiciuni în privinţa legalităţii documentelor, se arată într-un comunicat al ANAF. Reprezentanţii unităţii au identificat persoane fizice al căror nume figura în formulare, dar care care nu au optat pentru direcţionarea cotei de 2% către asociaţia respectivă, potrivit www.mediafax.ro.

ANAF a cerut date de la toate unităţile teritoriale, rezultând astfel că pentru Asociaţia Elena au fost transmise până la 21 mai circa 12.000 de formulare 230, pentru direcţionarea de sume din impozitele pe venit plătite în 2011. Acestea urmează să fie inventariate, centralizate şi verificate.

Administraţia Clujului speră că prin accelarea proiectului parcului industrial Tetarom V va diminua efectele disponibilizărilor de la Mechel Câmpia Turzii. În această săptămână Consiliul Judeţean (CJ) Cluj a aprobat asocierea cu municipiul Câmpia Turzii şi comuna Luna, pentru înfiinţarea unui nou parc industrial, Tetarom V, pe o suprafaţă de 60 de hectare. Astfel Consiliul speră că acest proiect va genera noi locuri de muncă în zonă, mai cu seamă că există un interes ridicat al investitoriilor pentru spaţii industrial.

“Noi (n.red. Tetarom Parcuri Industriale), respectiv Consiliul Judeţean, vrem să face tot posibilul pentru a veni în sprijinul dezvoltării acelor zone ale Clujului, care în acest moment se află într-o situaţie defavorizată, cum este Câmpia Turzii”, a precizat pentru Gazeta Afacerilor directorul general adjunct al Tetarom Parcuri Industriale, Valentin Peter. Acesta a mai precizat că pentru parcurile industriale, în special Tetarom III din Jucu, unde vor investi Bosch şi DeLonghi, există un interes crescut din partea investitorilor străini, întrucât ele reprezintă cea mai bună ofertă de locaţie.

În spatele intenţiei de a dezvolta un parc industrial în comuna Luna, stă o iniţiativă a Agenţiei de Dezvoltare Nord Vest care a propus formare unui cluster în domeniul mobilei din care să facă parte şi CJ alături de 15 firme. Aceste societăţi ar fi interesate să-şi desfăşoare activitatea în Tetarom V care prevede o durată de funcţionare de 30 de ani. Astfel parcul va reuşi să asigure într-o primă fază aproape 1.000 de locuri de muncă.

În stadiul de înfiinţare se află şi Tetarom IV, urmând a fi realizat în comuna Feleacu. În acest sens, încă de anul trecut fost depus proiectul de construcţie şi a fost aprobat acordul de parteneriat între administraţia judeţului Cluj şi cea a comunei.

Parcul industrial Tetarom I a fost înfiinţat în 2005, aici activând 25 de firme şi un incubator de afaceri, fiind localizat pe strada Tăietura Turcului din municipiul Cluj-Napoca. În Tetarom II, amplasat pe Bulevardul Muncii, îşi desfăşoară activitatea compania Emerson, iar parcul Tetarom III se află în comuna Jucu.

Ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, vine la Cluj să se consulte cu reprezentanţii antreprenoriatului local. Întâlnirea se va desfăsura vineri, 1 iunie, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj, sala „Clubul Oamenilor de Afaceri” şi va începe de la ora 16.

La eveniment sunt invitaţi să participe oameni de afaceri clujeni, acţiunea anunţată având forma unui dialog deschis între ministrul delegat şi antreprenori.

Delegaţii companiilor, care vor fi prezenţi la eveniment, pot sugera soluţii pentru problemele cu care se confruntă şi pot înainta propuneri pentru stimularea

activităţilor economice.

La rândul său, Lucian Isar va expune măsurile pe care le consideră necesare spre a fi adoptate în vederea revitalizării antreprenoriatului românesc în actualul context economic.

Prin organizarea acestei întâlniri, conducerea CCI Cluj speră să determine antrenarea unor instrumente ce pot duce la creşterea forţei economice a judeţului Cluj şi a implicării oamenilor de afaceri locali în politica economică naţională.

Înscrierea firmelor, prin desemnarea unei personae cu rol de decizie în organizaţie, se poate face prin completarea şi  transmiterea talonului de mai jos la următoarele date de contact: fax 0364-730991 sau e-mail horea@ccicj.ro, până pe 31 mai, ora 11.00.

Hotelul Continental, numit odinioară ca Hotelul New York şi recunoscut ca un bastion al culturii clujene, va fi scos la licitaţie în 15 iunie.

Preţul de pornirie al licitaţiei de vânzare, organizate de SC Expert Insolvenţă SPRL din Hunedoara, este de 6,5 milioane euro.

În urmă cu câţiva ani “Conti” avea o valoare de piaţă de 14 milioane euro, însă clădirea a suferit degradări puternice în ultima perioadă, drept pentru care evaluările  au scăzut semnificativ. Hotelul Continental a fost cumpărat în anul 2004 de societatea Ardeleana SA din Alba Iulia, care a intrat în faliment.

Clădirea hotelului este considerată monument istoric de categorie B şi au existat discuţii pentru ca imobilul ce deţine o suprafaţă totală de 7.200 mp, sol plus patru niveluri, să fie achiziţionat de Ministerul Culturii.

Guvernul analizează impozitarea suplimentară, cu încă 16%, a sumei din pensie sau salariu care depăşeşte 4.500 lei /lună, sistem care ar putea fi aplicat începând cu anul viitor şi numai pentru sectorul bugetar, a declarat, marţi, premierul Victor Ponta.

Bugetarii ar fi impozitaţi cu 16% pentru întregul venit şi ar plăti şi un impozit suplimentar, tot de 16%, aplicat la suma ce depăşeşte 4.500 lei, potrivit www.mediafax.ro

Premierul a precizat că a cerut Ministerului Finanţelor o cifră exactă a persoanelor care primesc pensii şi salarii care depăşesc acest plafon.

Persoanele care au achiziţionat un imobil prin Programul Prima Casă ar putea să nu mai plătească timp de 10 ani impozitul pe clădiri, întrucât Senatul a adoptat tacit o propunere legislativă care prevede această facilitate. Iniţiativa nu a fost dezbătută în Plen , însă pentru a se aplica trebuie adoptată şi de Camera Deputaţilor. Astfel, măsura ar urma să modifice Legea 571/2005 privind Codul Fiscal.

Asemenea beneficii fiscale au fost introduse şi în legislaţia  Franţei, Belgiei şi Marii Britanii pentru cei care cumpără o primă locuinţă, argumentează inţiatorii. Totoodată, aceştia susţin că pe termen mediu şi lung impactul  asupra bugetelor locale se va face resimţit pozitiv dacă propunerea va fi aplicată.

Dacă puterea tangibilă  înseamnă ameninţări sau recompense economice şi militare, cea intangibilă se referă la modalitatea prin care se pot modela preferinţele celorlalţi prin valori intangibile cum ar fi cultura, instituţii şi politici. Puterea intangibilă sau soft power este un concept care fiind bine aplicat poate aduce numeroase beneficii economice.

România dispune de un mare potenţial al acestei forţe. Într-un studiu comunicat recent de compania de consultanţă Ernst&Young, România se clasează pe locul 15 în lume în ceea ce priveşte acest soft power. Prima în top este SUA, chiar dacă criza devine tot mai acută şi dolarulul, respectiv valorile americane, pare să-şi piardă supremaţia. China are printre cele mai mari şanse să devină un lider de soft power, având în vedere că îşi extinde centrele culturale şi-şi diseminează tot mai mult limba şi valorile la nivel mondial, prin expansiunea economic[.

De altfel, Europa de Est are 10 ţări prezente în top 20 Soft Power Index. În acest context, România este primele 9 state estice, care se situează pe un trend ascendent de la începutul recesiunii economice până acum.
„Brandul de ţară al României se aşează pe nişte piloni consolidaţi de puterea intangibilă pe care o exercită ţara noastră la nivel regional şi internaţional. Faptul că Brâncuşi este unul dintre cei mai scumpi şi bine vânduţi artişti din lume, că exportăm cu succes filme româneşti şi o întreagă serie de personalităţi şi valori culturale odată cu acestea, că doar cu câteva zile în urmă echipa naţională de gimnastică a câştigat aurul european ilustrează perfect acest loc 15 în exercitarea unui nivel de acceptare şi atracţie la nivel mondial. Sunt avantaje competitive pe care le putem consolida şi pentru care alte state sacrifică resurse uriaşe. Suntem în acest moment într-o poziţie cu un potenţial extraordinar de creştere, iar acest lucru s-a văzut foarte bine în urmă cu o săptămână, când mii de turişti străini s-au lăsat cuceriţi de atmosfera unică a străzilor bucureştene”. Bogdan Ion, Country Managing Partner, Ernst & Young România.

Reprezentanţii companiei de consultanţă spun că această putere intangibilă de care dispune România poate fi folosită la masa negocierilor internaţionale. Totodată, acest potenţial trebuie exploatat prin investiţii în toate palierele de la creşterea companiilor locale, la consolidarea instituţiilor care garantează implementarea legilor şi libertăţile civile, sau la investiţiile în educaţie şi turism.

Ernst & Young a dezvoltat primul instrument cantitativ de măsurare a puterii intangibile – Soft Power Index înglobează 13 variabile ce conturează cele trei dimensiuni ale puterii intangibile exercitate de o naţiune:
1. Imaginea globală a unui stat măsoară popularitatea şi atractivitatea culturii sale la nivel internaţional, prin variabile precum exportul de produse media (film, muzică, scenarii şi cărţi), numărul medaliilor olimpice câştigate, numărul cetăţenilor care sunt personalităţi mondiale, sau numărul companiilor locale admirate în întreaga lume.
2. Integritatea globală ilustrează gradul în care aderă un stat la un cod moral sau etic. Lumea întreagă respectă ţările care îşi protejează cetăţenii, care garantează libertăţile sociale şi politice, care îşi investesc locuitorii cu putere în mod egal şi îşi tratează vecinii cu respect. Aceste aspecte poziţionează statele drept modele de urmat, cu un cuvânt greu de spus în probleme de politică şi drept internaţional. Indicatori precum respectarea legilor, indicele libertăţilor civile, prezenţa la vot, sau emisiile de dioxid de carbon sunt luaţi în considerare în această categorie.
3. Integrarea globală măsoară cât de interconectată este o ţară cu restul lumii. Numărul celor care vin să viziteze, să studieze sau să muncească într-o ţară şi cât de bine reuşeşte aceasta să comunice cu restul lumii sunt indicatori ai integrării sale la nivel global şi ai capacităţii sale de influenţare, prin pârghiile astfel create. Indicele analizează în această categorie activitatea turiştilor străini, clasificarea universităţilor locale la nivel internaţional sau fluenţa cu care foloseşte populaţia limba engleză.

Cu toate că preţul energiei electrice în România este de două ori mai mare decât în Franţa sau Olanda, raportat la puterea de cumpărare, preţul reglementat va urca la sfârşitul lunii iunie. Populaţia şi consumatorii industriali vor plăti cu 5% mai mult tarifele la energie.

Vom implementa ajustarea convenită de 5 procente a tarifelor reglementate (la electricitate – n.r.) pentru consumatorii casnici şi industriali până la 30 iunie”, se arată în memorandumul de politici economice şi financiare semnat de Guvern cu FMI, document publicat de www.mediafax.ro.

Pentru consumatorii industriali, preţurile reglementate vor începe să fie eliminate, în etape, din luna septembrie a anului în curs. Aceste tarife vor fi complet eliminate până la 31 decembrie 2013.

Pretul plătit de români, raportat la nivelul de trai, pentru energia electrică este cu 14% mai mare decât media din Uniunea Europeană, însă în valoare nominală România are unul dintre cele mai reduse tarife, de 10,9 euro pe 100 KW oră, potrivit Eurostat. Media preţului la energie în zona euro este de 18, 4 euro pentru 100 KW oră.

Ceea ce înainte se discuta la nivel internaţional doar în stadiul de premisă, a devenit o realitate. Dolarul îşi pierde dominaţia internaţională, mai cu seamă că multe dintre ţările producătoare de petrol au ales, de la începutul anului, să realizeze tranzacţii în alte monede. Acest lucru va avea consecinţe severe în plan mondial, iar inflaţia va exploda şi preţul petrolului va urca semnificativ, opinează analiştii financiari.

Cele două mari puteri asiatice, China şi Japonia vor folosi de la 1 iunie doar yenul şi yuanul în schimburile bilaterale, după cum anunţă www.reuters.com. Paritatea va fi de 7.9480 yuani pentru fiecare 100 de yeni, potrivit unei înţelegeri încheiate între cele două state, cu scopul stimulării cooperării comerciale. Din 2011, cele două state iau în considerare posibilitatea convertirii directe a monedelor japoneze în cele chinezeşti, şi invers, pentru a diminua costul companiilor transfrontaliere. În acest caz dolarul nu mai joacă un rol de intermediere între yen şi yuan.

De altfel, China este cea mai mare ameninţare în calea dolarului american, deoarece în majoritatea tranzacţiilor pe care le întreprinde a încheiat acorduri prin care vor fi utilizate doar monede locale. De exemplu, în relaţiile comerciale cu Brazilia, Rusia, India şi Africa de Sud.  Totodată, China a renunţat la dolar, recunoscută ca moneda petrolului, şi în schimburile comerciale pe care le desfăşoară cu Emiratele Arabe Unite.

Industria românească nu a rezistat tranziţiei şi succesivelor crize economice. De glorioasele fabrici şi uzine aproape s-a ales praful, peste noapte transformându-se în ruine, iar puţine dintre vechile intreprinderi, care nu au căzut pradă falimentului, se străduiesc din răsputeri să ţină piept schimbărilor pieţei.

Aşadar, bună parte din meseriile la mare faimă acum 20 de ani, nu mai au căutare astăzi, în epoca în care industria producătoare autohtonă abia mai răsuflă. Doar câţiva dintre vechii meseriaşi îşi mai găsesc ucenici pentru a le împărtăşi secretele unor ocupaţi anevoioase, unde trebuie multă trudă şi atenţie, iar lucrul cere răbdare.

Ca să nu se piardă toată tradiţia acestor ocupaţii, pentru ei există o soluţie cât se poate de modernă, mentoringul, un concept care îi face pe tineri implicaţi şi doritori să pătrundă tainele unor munci pentru care trebuie multă dedicaţie. În cazul acestor domenii precum cea a turnătoriei, nu se mai fac calificări specifice de multă de vreme şi totuşi meseriile reuşesc să supravieţuiască.

Din aceste raţiuni, Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj desfăşoară acţiuni de îndrumare şi deprindere a cunoştinţelor tipice unei profesii, adresate acelor sectoare economice care se confruntă cu pierderea specilizărilor, cum ar fi formarea turnătorilor. Proiectul este finanţat prin Programul de Învăţare pe tot Parcursul Vieţii, Leonardo DaVinci.

Unul dintre beneficiarii mentoringului coordonat de CCI Cluj este TURNĂTORIA METALUL, referinţă a industriei româneşti, ocupând în 2010 locul 25 la turnarea fontei şi 30 la turnarea oţelului.

Industria turnătoriei „de altădată” în lumea afacerilor de azi. Culisele managementului de la TURNĂTORIA METALUL

Clujul era renumit în Occident pentru uzine ca Tehnofrig sau Combinatul de Utilaj Greu, recunoscute la export pentru calitatea producţiei. Din ele au mai rămas doar cl[dirile industriale decrepite, a căror spaţii încearcă să fie valorificate cumva imobiliar. Însă există şi cazuri care fac excepţie de la regulă, branduri care au reuşit să se menţină în ciuda tuturor dificultăţilor economice, chiar dacă greutăţile le-au resimţit din plin.

Ca de pildă, TURNĂTORIA METALUL, societate română de drept privat, înfiinţată în 1992, având în spate o istorie de cinci decenii. Marele noroc al fabricii, care produce piese turnate din fontă, oţel, bronz şi alminiu, l-a constituit tot cererea de pe piaţa externă. TURNĂTORIA METALUL lucrează cu aproape aceiaşi clienţi de 20 de ani şi exportă în Italia, Franţa şi Germania.

La început societatea avea 250 de salariaţi, iar în momentul de faţă are doar 30 de angajaţi, dar activitatea este eficientizată. Secretul este un management atent şi responsabil.

„Dacă nu te dezvolţi şi nu asiguri o creştere continuă a competivităţii şi calităţii nu ai şanse să faci faţă. Noi, în general, producem acum piese de schimb pentru utilajul agricol, realizate din fontă, oţel sau bronz. Ne axăm pe vânzările de pe piaţa externă, pentru că cea internă este practic complet picată şi nu există cerere. Principala preocupare a fost să ne menţinem din punct de vedere al calităţii, al preţurilor ce au rămas la acelaşi nivel ca în anii precedenţi. Însă, am încercat în fiecare an să punem ceva deoparte şi pentru investiţii, pentru că altfel nu se poate. În anul 2008 am accesat un program pentru creşterea competitivităţii prin intermediul căruia am reuşit să ne retehnologizăm şi am dotat fabrica cu un cuptor cu inducţie şi un amestecător nou.(…) Din 2008 până în 2011 am lucrat fără credite, iar în decembrie am apelat la cardul Kogălniceanu, care a fost ca un balon de oxigen pentru noi ”, explică proprietarul TURNĂTORIEI METALUL, Petrişor Ţârlea, de profesie inginer. Mărturiseşte că este profund legat de turnătorie şi că i-a intrat în sânge. Dincolo de seriozitatea pe care o acordă calităţii sale de administrator, Petrişor Ţârlea este genul şefului apropiat de oamenii săi, interesat „să facă tot ce trebuie făcut”, pentru ca turnătoria să aibă continuitate, căutând strategii pentru ca meseria să-şi proiecteze un viitor.

„În meseseriile specifice turnătoriei, nu s-au mai calificat oameni de peste 20-15 ani. Pentru noi câştigul direct (n.n. din urma implementării unui program de mentoring) ar fi transmiterea cunoştinţelor de la meseriaşii pe care îi avem către tineri. Am căutat să aduc tineri, pentru că au un suflu nou, şi i-am pus lângă cei cu experienţă pentru a învăţa practica de la aceştia, fapt care în 2-3 ani a dat rezultate. Aproximativ 60% din personal este calificat”, argumentează proprietarul TURNĂTORIEI METALUL cum a gândit procesul de calificare a propriilor lucrători.

De altfel, Petrişor Târlea susţine că este timpul ca cei tineri să aprofundeze şi asimilarea teoretică a cunoştinţelor dobândite, într-o formă standardizată, după ce stăpânesc destul de bine faza practică. Vârsta medie în uzină este de 43 de ani, dar TURNĂTORIA are şi angajaţi tineri de 18 ani, care sunt pregătiţi la locul de muncă, întrucât altă alternativă nu există.

Pe de altă parte, Petrişor Târlea consideră că un şef, în primul rând, trebuie să fie aproape de angajaţii săi şi să fie antrenat într-o comunicare sinceră cu personalul, astfel putând fi depăşite problemele.

„Când a fost mai greu au înţeles cum stă situaţia şi că nu e cazul să greveze. Dacă te îndepărtezi de oameni şi lucrezi cu ei numai prin hârtii, fără să comunici, nu rezolvi nimic”, menţionează managerul. De altfel, acesta spune că are întâlniri periodice cu cei din echipa sa, în cadrul şedinţelor de Protecţia Muncii, şi acolo se discută împreună ce aspecte este necesar să fie soluţionate de urgenţă.

Totodată, subliniază faptul că o echipă mică poate obţine un randament crescut, dacă salariaţii ştiu să îndeplinească 2-3 sarcini concomitent şi au specilizări diferite.

„Dacă pe vremuri erau 200-300 de angajaţi, mulţi dintre ei mai mult tăiau frunză la câini. Angajaţii pe care îi am acum ştiu să îndeplinească cel puţin două procese, în funcţie de ceea ce este nevoie să fie făcut pe moment. De exemplu şeful de aprovizionare este şi şofer pe utilitară”, arată Petrişor Ţârlea, completând că are şi angajaţi calificaţi în alte branşe, dar care s-au autorizat şi format ca turnători.

Mentoringul la uzină

Munca la TURNĂTORIA METALUL nu se arată deloc uşoară. Pentru obţinerea unei piese de metal, un şir lung de operaţiuni trebuie îndeplinit. Turnarea metalului în forme şi scoaterea miezului presupune un proces meticulos care se realizează în cea mai mare parte manual. Cei din uzină par ca o mare familie, în care cei tineri nu se sfiesc să devină elevii celor cu experienţă. Îi ascultă cu temeinicie şi încearcă să le copieze cât mai fidel fiecare mişcare, se arată destoinici şi se lasă îndrumaţi. Pas cu pas îşi câştigă locul într-o ierarhie prestabilită după competenţă şi experienţă.

Pentru Mircea Bogdan Păcurar, de 22 de ani, mentoringul însemnă entuziast şi simte că evoluează de la zi la zi. A absolvit un liceu energetic şi a venit la METALUL fără a şti mai nimic despre ce presupune turnătoria. Acum, de când ştie să facă miezuri pentru piese şi cum se execută în şablon forma, nu ar vrea nicicum să plece din fabrică. Crede că are ce învăţa la TURNĂTORIA METALUL şi are senzaţia că este mult mai implicat în ceea ce face.

„M-am bucurat când am auzit (n.red. că va fi mentorat). Mă săturasem să car roabe cu nisip. Acum mi se explică procesul de formare. Vreau să ştiu mai multe. Am învăţat şi cum să vorbesc, cum să mă exprim”, descrie Mircea cum percepe acest proiect de formare şi îndrumare. Pe lângă noile abilităţi profesionale, tânărul afirmă că şi-a îmbunătăţit şi capacitatea de comunicare.

Învătăţor (mentee, mentor) lui Mircea îi este Toros Attila, subinginer în domeniul turnătoriei. La rândul său mentorul susţine că multe dintre cele acumulate le-a deprins de la „bătrânii” fabricii. Pentru Atilla activitatea de mentoring este complexă, stimulantă, pentru că are ocazia să împărtăşească şi să-şi folosească experienţa.

„Pot să zic că mi-am reîmprospătat şi eu abilitatea de a comunica aceste cunoştinţe pe care le deţin. Plusul mentoringului este că poţi forma la rândul tău”, crede mentorul care ar vrea ca prin standarlizarea procesului să poată pregăti mai multe persoane în ramura turnătoriei.

Cei care deţin averi şi depozite bancare mari în sudul Europei caută cu disperare soluţii pentru a-şi asigura bunurile. Numărul transferurilor bancare către bănci din Luxemburg, Elveţia şi ţările nordice, s-au înmulţit în ultima perioada din cauza perspectivelor tot mai sombre privind ieşirea Greciei din zona euro şi situaţia sectorului bancar din Spania şi Portugalia, precizează Reuters.

„Am muncit din greu toată viaţa şi mi-am asumat riscuri în afaceri. Am 62 de ani şi nu pot să risc ca banii mei să devină drahme”, spune Nikos un om de afceri grec care a transferat 7 milioane de euro la o subsidiară a unei bănci elveţiene. Ca el mulţi dintre cei care locuiesc sau îşi desfăşoară afaceri în partea sudică a Europei se tem de devalorizare.

În ciuda alarmărilor bogaţilor din Grecia, Spania şi Portugalia, în zona euro, depozitele bancare sunt garantate până la suma de 100.000 euro, astfel că majoritatea economiilor, mai puţin cele foarte mari, ar fi acoperite în cazul falimentului unei instituţii financiare.

Însă dacă o ţară ar pleca din zona euro, conturile bancare ar fi redenominate într-o nouă monedă care s-ar devaloriza puternic în perioada imediat următoare, potrivit www.mediafax.ro

Clienţii s-ar putea confrunta şi cu controale de capital, menite să prevină ieşirile masive şi accentuarea devalorizării, sau chiar cu îngheţarea tuturor retragerilor.

Populaţia tot mai îmbătrânită tinde să devină o mare problemă pentru România. În trei ani de criză, numărul acestora a crescut, cu 40.000 de persoane.  Astfel, la începutul anului 2009, numărul pensionarilor totaliza 4.692.998 persoane, iar la începutul anului 2012, totalul se cifra 4.733.180 persoane, potrivit unei analize realizate de portalul www.econtext.ro

În topul pe judeţe, Clujul se află pe poziţia 6, cu un avans de 4.085 de pesionari, reprezentând practic o zecime din suma pe ţară. Dacă în 2009 erau înregistraţi 157.990 de pensionari, în acest an numărul lor a crescut la 162.075. Pe de altă parte, forţa de muncă activă în judeţ, potrivit celor mai recente statistici, numără 192.555 persoane, rata şomajului fiind de 3,9%, adică 13.026 şomeri.

Braşovul are cea mai mare creştere, 6.542 de pensionari, de la 133.115 la 1 ianuarie 2009, pana la 139.657 pensionari la inceputul anului 2012. La capătul opus se plasează Bucureştiul, unde numărul pensionarilor s-a redus cu 4.500 de persoane.

În acest sens, potrivit Eurostat, populaţia României are un ritm accelerat de îmbătrănire. În 2060, aproape 65% din persoanele, care acum au peste 15 ani, se vor afla la vârsta pensionării. România va ajunge pe locul 2 în Europa, după Letonia. De altfel, în 2030, aproape 30% dintre români vor avea peste 65 de ani.

STABILIREA CRITERIILOR, OBIECTIVELOR ŞI STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ A ANGAJAŢILOR

12 iunie 2012, orele 16,00 – 20,00

Tematica: Evaluarea performaţei: obiective, conţinut, paşi. Criterii, standarde şi obiective de performanţă: definiţie, rol. Stabilirea criteriilor de performanţă pornind de la fişa postului. Stabilirea obiectivelor şi standardelor de performanţă.

Taxa de înscriere: 240 lei + TVA/participant.

Data limită de înscriere: 11 iunie 2012

RESPONSABIL CU GESTIUNEA DEŞEURILOR

13 iunie – 14 iunie 2012, orele 9,00 – 17,00

Scopul cursului este de a instrui persoanele desemnate cu gestionarea deşeurilor din cadrul firmei Dvs.,astfel încât să se asigure îndeplinirea obligaţiilor legale în acest domeniu. In conformitate cu prevederile Legii 211/25.11.2011, art.22 alin.3, deţinătorii/producătorii de deşeuri,, persoane juridice, comercianţii, precum şi operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport deşeuri „au obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane.Persoanele desemnate trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate. Nedesemnarea unei persoane cf.art.22 alin. (3), constituie contravenţie şi se sancţioneată cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei.

Tematica cursului cuprinde legea deşeurilor şi legea protecţiei mediului, fluxul gestiunii deşeurilor, transportul deşeurilor şi obligaţiile agenţilor economici, soluţii practice pentru conformarea companiilor cu cerinţele legislaţiei de mediu în domeniul deşeurilor, evitarea sancţiunilor, studii de caz, etc.

Taxa de înscriere: 225 lei + TVA/participant – pentru membri CCI Cluj; 250 lei + tva/participant – pentru nemembri.

Data limită de înscriere: 12 iunie 2012

INIŢIERE ÎN CONTABILITATE PENTRU MANAGERI

Perioada: 19 iunie – 20 iunie 2012 orele 16,00 – 20,00

Tematica: Legea contabilitatii nr.82/1991, republicată si modificată. Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitătilor Economice Europene. Aria de aplicabilitate şi metode de raportare. Patrimoniul agentilor economici, obiect de studiu a contabilitătii. Structura patrimoniului agentilor economici.Situatiile financiare anuale. Formatul si continutul bilantului contabil. Continutul economic, functia contabilă şi importanţa conturilor din planul de conturi general aprobat prin Ordinul M.F.P. 3055/2009. Structura veniturilor şi cheltuielilor agentilor economici. Cifra de afaceri (definire si structura acesteia). Impozite, taxe si contribuţii datorate de agentii economici.Structura impozitelor si taxelor datorate de agentii economici. Contributii si taxe aferente salariilor. Termene de raportare si plată a impozitelor, contribuţiilor şi taxelor. Taxa pe valoarea adaugată (definire, faptul generator-exigibilitatea-tva, platitori de tva). Intrebări si raspunsuri.

Taxa de înscriere: 200 lei/participant (preţul include TVA) – pentru membri CCI Cluj; 220 lei/participant (preţul include TVA) – pentru nemembri.

Data limită de înscriere: 18 iunie 2012

MARKETINGUL AFACERII

27 iunie  – 28  iunie 2012, orele 16,00 – 20,00

Tematica:Politica de produs. Politica de distribuţie. Politica de preţ. Politica de comunicaţii.Organizarea activităţii de marketing. Eficienţa marketingului. Decizii de marketing. Marketing neconvenţional. Planul de marketing.

Taxa de înscriere: 250 lei/participant (preţul include TVA) – pentru membri CCI Cluj; 275 lei/participant (preţul include TVA) – pentru nemembri.

Data limită de înscriere: 26 iunie 2012

Informaţii cursuri la Centrul de Formare, Perfecţionare Profesională şi Resurse Umane al Camerei de Comerţ  şi  Industrie  Cluj (str.Horea nr.3, et.III, cam.302, tel:0364-730989, e-mail:aurelia@ccicj.ro).