Guvernul a analizat miercuri evoluţia indicatorilor macroeconomici pe primele două luni, datele confirmând probabilitatea celei de-a doua creşteri economice trimestriale consecutive.

Premierul Emil Boc a anunţat miercuri că membrii cabinetului său au luat în discuţie datele oferite de către Ministerul de Finanţe şi Comisia Naţională de Prognoză de pe primele două luni ale anului 2011. „Datele de pe primele două luni ale acestui an confirmă că România va avea creşterea economică pe trimestrul I, dacă această direcţie crescătoare se menţine şi în luna martie, în urma primirii datelor de la INS. Datele pe luna ianuarie şi februarie, pe care le avem deja oficiale, dacă merg în aceeaşi direcţie şi pe luna martie, putem să privim cu optimism ieşirea din recesiune la sfârşitul primului trimestru şi ea să fie consolidată prin datele pe care le va comunica INS”, a declarat Boc.

Astfel, estimarea creşterii veniturilor bugetare pe primul trimestru este cu 9,8% mai mare decât cea a veniturilor bugetare din primele trei luni ale anului 2010. Nivelul investiţiilor străine directe din primele 2 luni ale anului 2011 a ajuns la 267 milioane de euro, în comparaţie cu 140 de milioane de euro, cât erau în primele 2 luni din anul 2010, a mai anunţat Boc.

La rândul său, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză, Ion Ghizdeanu a precizat că indicatorii sunt mai buni decât cei din trimestrul IV al anului 2010, primul care a înregistrat o creştere economică de la începutul crizei. „Mediile lunare din primele două luni sunt superioare celor din trimestrul IV, cu singura excepţie, a construcţiilor, dar în martie aşteptăm să vină revigorarea şi aici. Pe primele două luni, principalele activităţi care susţin economia naţională, cum ar fi industria, turismul, comerţul au creşteri de 10, 12 şi 13%”, a spus Ghizdeanu.

Acesta a evidenţiat semnale pozitive peste aşteptări, cum ar fi prima lună de creştere în sectorul imobiliar, luna februarie. Printre alte date anunţate, Ghizdeanu a menţionat că volumul producţiei industriale a crescut cu 11,5% faţă de primele două luni din 2010 şi cu 2,7% faţă de media trimestrului IV, comerţul cu amănuntul a înregistrat o creştere de 0,4% faţă de trimestrul precedent, comerţul cu autovehicule, cu 10% faţă de perioada similară din 2010 şi 1% faţă de trimestrul IV din 2010. Creşterea în domeniul serviciilor a fost 9,1% faţă de acelaşi interval de timp din 2010 şi 3,7% faţă de media lunară a ultimului trimestru al anului precedent. Per ansamblu, Comisia estimează o creştere de 0,5% în trimestrul I 2011, comparativ cu cel care l-a precedat.

Ion Ghizdeanu a spus că este posibilă modificarea primei estimări privind nivelul şomajului în 2011, de la 6% la un nivel mai mic, dar revizuirea estimării se va face cel mai probabil la mijlocul anului. „Şomajul s-a redus în continuare. Dacă pe ansamblu, şomajul a scăzut doar cu 20.000, pe categoria de şomaj indemnizat scăderea a fost de 43.700 de persoane ceea ce înseamnă că au intrat în câmpul muncii mai mulţi decât cei care au ieşit”, a mai spus preşedintele comisiei.

Sursa: NewsIn

Premierul Emil Boc a anunţat miercuri că Guvernul a decis să permită accesul la ajutoare de stat şi firmelor care investesc în companii care s-ar fi închis în lipsa acestor investiţii, indirect salvându-se şi locuri de muncă.

Prin decizia Guvernului, printre beneficiarii schemelor de ajutor de stat vor fi incluse şi firmele care achiziţionează unităţi existente care s-ar fi închis din cauza situaţiei economice.

„Până acum, puteau beneficia de acest sprijin de stat firmele care creau locuri de muncă şi realizau investiţii în România dacă construiau hale de la zero, în formula Greenfield. Acum dăm posibilitatea ca şi dacă achiziţionează o unitate existentă, care altfel s-ar fi închis din cauza crizei, să poată intra în această schemă de ajutor de stat, pentru a putea susţine activitatea economică”, a anunţat Boc.

Scrie: NewsIn

Poluarea din Turda a blocat proiectul “Dubai de Cluj”

Oamenii de afaceri arabi interesaţi să investească în staţiunea de lux propusă de turdeni s-au retras după ce au auzit că terenurile sunt contaminate. Primăria merge acum pe varianta europeană. Investitorii arabi care se arătau dispuşi să investească 190 de milioane de euro în proiect nu şi-au reînnoit oferta pentru că au aflat că terenurile ar fi contaminate. Edilul Tudor Ştefănie se orientează acum către companii din Europa interesate de ideea de a ridica în jurul Salinei Turda un complex de sănătate de 5*, hoteluri, cazinouri, teren de golf şi patinoar. „Am avut discuţii cu investitori arabi care să investească banii pentru concretizarea proiectului, dar s-au speriat de două reportaje de la Antena 3 privitoare la zona industrială, la poluarea terenurilor”, ne-a relatat primarul Tudor Ştefănie, scrie Ziua de Cluj

Primăria scoate la licitaţie aqua parkul din Grigorescu

Municipalitatea clujeană va lansa săptămâna aceasta licitaţia pentru realizarea unui parc acvatic în cartierul Grigorescu, pe un teren de 5 ha. Valoarea estimativă a investiţiei este de 43,7 milioane de lei, bani pe care investitorul trebuie să îi asigure, municipalitatea oferind terenul. Primarul Sorin Apostu a explicat ieri că procedura aleasă pentru licitarea parcului acvatic este dialogul competitiv care presupune parcurgerea a trei etape: preselecţia societăţilor interesate, ofertarea şi evaluarea ofertelor finale. Lucrarea va trebui executată în cel mult doi ani de la data semării contractului de concesiune. Cerinţele minime de calificare solicitate ofertanţilor prevăd o cifră medie de afaceri pentru anii 2007, 2008 şi 2009 de minimum 50 de milioane de lei, scrie Ziua de Cluj

Fondurile de investiţii au pus ochii pe cash-ul Bursei

Un grup de acţionari, în frunte cu fondurile de investiţii ale Franklin Templeton, cere conducerii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) reducerea capitalului social la jumătate şi distribuirea sumei rezultate de 38,4 mil. lei (9,3 mil. euro) sub formă de dividende extraordinare către cei peste 800 de acţionari.Greg Konieczny reprezintă în acest moment fondurile Franklin Tem­ple­ton, care deţin peste 2% din acţiunile BVB, în Consiliul de Administraţie al operatorului de piaţă. Tot el, în calitate de manager al Fondului Proprietatea (FP), a cerut recent majorarea dividendelor la Conpet Ploieşti. Propunerea de reducere a capitalului BVB este susţinută şi de Erste (acţionarul BCR), care de­ţi­ne aproape 5% din ac­ţiuni, potrivit unor surse din piaţă, scrie ZF

Ruşii de la Sberbank cumpără Volksbank, dar nu şi în România

O delegaţie a gigantului financiar rus Sberbank a fost recent la Bucureşti în cadrul negocierilor pentru preluarea operaţiunilor internaţionale ale austriecilor de la Volksbank, dar nu a transmis către Banca Naţională o notificare oficială în acest sens, spune Nicolae Cinteză, directorul Direcţei Supraveghere din BNR.Surse bancare citate de cotidianul rus Vedomosti afirmă că Sberbank se află în negocieri avansate pentru preluarea unui pachet de 51% din Volksbank International, dar nu este interesată şi de preluarea operaţiunilor din România, unde austriecii deţin al optulea mare jucător după activele totale.”În momentul de faţă nu avem informaţii, nu ne-a informat nimeni despre finalizarea negocierilor, scrie ZF

Care sunt cele mai puternice companii din România ultimilor 10 ani

OMV Petrom, ArcelorMittal Galaţi şi Rompetrol Rafinare Constanţa sunt primele în topul celor mai puternice companii din România, în ultimii 10 ani, potrivit analizelor rezultatelor financiare ale societăţilor realizate de Cezar Mereuţă, preşedintele Centrului Român de Modelare Economică (CERME) şi publicate de Finmedia într-o ediţie specială a studiului Top 100 companii. „30 de companii constituie axa de putere a României din perspectivă microeconomică”, a declarat Cezar Mereuţă, aseară, cu ocazia prezentării topului, scrie EVZ

Exclusiv: Cea mai bună absorbţie de fonduri UE din ultimele 18 luni – 430 milioane euro în februarie

După ce aproape doi ani mai mult am tatonat fondurile europene decât să le atragem, se pare că sub supravegherea FMI mecanismul absorbţiei a început să funcţioneze: în februarie am încasat 430 milioane euro fonduri UE, cea mai mare valoare din august 2009 încoace.Cumulat pe primele două luni din acest an, am reuşit să absorbim fonduri europene de 608 milioane euro, în creştere cu 54% faţă de perioada similară dn 2010, când am atras doar 394 milioane euro, potrivit datelor BNR.În acelaşi timp, plăţile în contul Comisiei Europene s-au cifrat la 421 milioane euro în primele două luni din 2011, din care 275 milioane euro în februarie şi la 146 milioane euro în ianuarie. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, obligaţiile către bugetul UE s-au ridicat la 443 milioane euro, scrie Capital

Compania Romaqua Group Borsec, controlată de omul de afaceri Octavian Creţu, estimează pentru acest an afaceri în creştere cu peste 12%, de 160 milioane euro, faţă de cifra de afaceri de anul trecut, de 142,5 milioane euro, a declarat vicepreşedintele companiei, Nicolae Palfi.

De asemenea, volumul de vânzări de apă minerală Borsec s-a ridicat anul trecut la 335 milioane litri.

În ceea ce priveşte investiţiile planificate de companie pentru acest an, acestea se ridică la circa 20 milioane euro.

„Investiţiile vor fi concentrate mai ales în a doua parte a anului şi vor viza brandul Borsec, dar vom investi şi în dublarea capacităţii la fabrica de bere din Lancrăm (care în prezent este de 1,5 milioane hectolitri), precum şi în diminuarea consumului energetic şi în partea de logistică (vom construi încă 250.000 mp de depozite)”, a spus directorul general al Romaqua Group, Radu Lăzăroiu.

De asemenea, reprezentanţii companiei au anunţat că vor să construiască pe viitor fabrici de ape minerale, sau bere şi sucuri.

Borsec are o cotă de 26% pe piaţa de ape îmbuteliate, fiind lider de piaţă din 2005.

„Dacă în 1806 se îmbuteliau trei milioane litri de apă minerală Borsec, în 2010 am ajuns să îmbuteliem 335 milioane litri”, a declarat directorul general al Romaqua Group Borsec.

Îmbutelierea industrială a apei minerale naturale Borsec a început în anul 1806, astfel că Borsec aniversează în acest an 205 ani de tradiţie. În cei 205 ani de existenţă, la Borsec s-au îmbuteliat aproximativ 34 de miliarde de litri de apă.

Romaqua Group Borsec este o companie cu capital integral românesc privat fondată în anul 1999. Totalul investiţii realizate de companie până în prezent se ridică la 190 milioane euro, constând în tehnologii şi echipamente de vârf. Romaqua Group Borsec are în portofoliu 11 mărci: apele minerale naturale Borsec, apa minerală naturală Stânceni, apa minerală naturală Aquatique, băuturile răcoritoare Giusto, Quick Cola, Lămâiţă şi Cico, cafeaua naturală Metropolitan Caffe, băutura energizantă Giusto Elektrik, precum şi berile Albacher şi Dorfer.

Grupul are în prezent 2.022 angajaţi, zece sucursale şi puncte de lucru şi un parc auto de 515 maşini şi utilaje. Dacă în 1806 apele Borsec erau exportate doar în Austria şi Ungaria, în prezent ele se comercializează în peste 17 ţări (Ungaria fiind ţara cu cel mai mare volum), exporturile reprezentând 2% din volumele comercializate.

Sursa: NewsIn

ANRMAP a anunţat marţi că va publica săptămâna viitoare un ordin pentru clarificarea mecanismului de achiziţii publice, în scopul eliminării unor reguli excesive, birocratice, impuse de unele autorităţi de management, reguli care blochează absorbţia de fonduri europene.

„Există autorităţi de management care impun nişte reguli sau proceduri excesive, birocratice, diferite de cele care există în legislaţie, operatorii economici fiind obligaţi să folosească mecanismul de achiziţii publice. Săptămâna viitoare vom publica un ordin prin care se va clarifica mecanismul de achiziţii publice, cu referire în special la cei care nu sunt obligaţi să folosească sistemul”, a declarat, marţi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Cristina Trăilă.

Reprezentanţii ANRMAP au precizat că au existat sesizări din partea operatorilor economici beneficiari de fonduri europene potrivit cărora au fost obligaţi să publice anunţuri în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, dar şi că unele proiecte au fost respinse pentru că nu existau departamente de achiziţii publice în cadrul companiilor.

Sursa: NewsIn

Piaţa românească de asigurări ar putea înregistra în acest an o creştere de cel mult 5% faţă de 2010, în condiţiile în care segmentul de asigurări generale ar recupera din scăderea înregistrată anul trecut, a declarat marţi vicepreşedintele directoratului Asirom, Mariana Diaconescu.

„Estimăm o creştere a pieţei româneşti de asigurări de cel mult 5% în acest an. Probabil că asigurările de viaţă vor avea un ritm relativ stabil, în timp ce asigurările generale s-ar putea să recupereze din scăderea din 2010, însă nu în totalitate, pentru că piaţa a scăzut mai mult decât creşterea estimată pentru acest an”, a menţionat Mariana Diaconescu.

Potrivit acesteia, creşterea subscrierilor propusă de Asirom pentru acest an „este peste creşterea pieţei, pentru a recupera cota de piaţă pierdută în anii precedenţi”.

Piaţa asigurărilor din România a scăzut anul trecut cu 5,7%, la 8,364 miliarde lei. Astfel, piaţa de asigurări generale a scăzut în 2010 cu 7,5%, la 6,69 miliarde lei faţă de 2009, în timp ce piaţa de asigurări de viaţă a sporit cu 2,32%, la 1,66 miliarde lei.

Sursa: NewsIn

Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat marţi că, în opinia sa, noua prognoză de inflaţie pentru sfârşitul acestui an, pe care o va anunţa banca centrală în mai, nu va depăşi 5%.

„Noua prognoză pe care o vom da în mai pentru sfârşitul acestui an nu cred că va fi mai mare de 5%, în condiţii speciale ale acestui an, când preţul petrolului creşte, preţurile alimentelor pe plan internaţional cresc şi când sunt foarte multe perturbări şi turbulenţe”, a menţionat Vasilescu.

Consilierul guvernatorului BNR consideră că, probabil, noua prognoză de inflaţie va include şi creşteri de preţuri la energie electrică şi gaz.

„Noi avem o inflaţie statistică, atipică, în sensul că avem inflaţie determinată în primul rând de măsura de anul trecut privind trecerea la TVA de 24% cu un efect pe 12 luni. Sigur că a fost un şoc în iulie 2010, care a dus inflaţia la 2,58% dintr-o dată, într-o lună. Dar, după şocul acesta, efectul a fost continuat la paşi mărunţi. Deci, 12 luni de influenţe în rata inflaţiei pe de o parte. Pe de altă parte, din 11.000-12.000 de produse pe care le urmăreşte statistica, practic şase produse produc inflaţie”, a spus Vasilescu.

El a precizat că definiţia inflaţiei este „creşterea generalizată a preţurilor de consum”. „Unde este creşterea generalizată? Luaţi carnea: creştere de 0% pe toate tipurile de carne, energia electrică nu s-a scumpit, energia termică abia s-a scumpit. (…) Pâinea cu 1%, cartofii cu 6 sau 8%, pe urmă zahărul şi combustibilul”, a mai spus Vasilescu.

Acesta a arătat că BNR spune că sunt preţuri volatile la legume, fructe şi ouă. „Fiind cu preţuri volatile, noi, la BNR, nu le putem urmări, numai piaţa le poate urmări, o piaţă concurenţială, cu instituţii care să funcţioneze, numai o asemenea cale ar putea reduce inflaţia. De o parte din inflaţie vom scăpa după ce va trece efectul TVA de 24%”, a mai spus consilierul guvernatorului BNR.

Întrebat dacă va fi afectată credibilitatea BNR, care va rata din nou ţinta de inflaţie, Vasilescu a explicat că „ratarea ţintei este o gogoriţă a presei”.

„BNR nu şi-a propus niciodată să ţintească ea. Este un reper pe care Banca Naţională a României, pe calcule econometrice, îl arată ţării, spunând: asta este inflaţia pe care în mod normal ţara asta ar trebui să o facă. Dacă suntem în stare să o facem, ar trebui să o facem, dar nu este ţinta BNR”, a explicat Vasilescu.

Pentru 2011, BNR are o ţintă de inflaţie de 3% (plus sau minus un punct procentual) şi a stabilit o prognoză de 3,6%.

Sursa: NewsIn

Societatea Bursa de Valori Bucureşti SA a anunţat marţi seara că pe ordinea de zi din Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor, ce va avea loc pe 29 aprilie, a fost introdus un punct nou, privind reducerea valorii nominale a unei acţiuni de la zece lei la cinci lei.

„SC Bursa de Valori Bucureşti SA informează asupra faptului că în data de 12 aprilie au fost primite trei cereri de completare a ordinii de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, convocată în data de 29/30 aprilie, din partea unor acţionari ai societăţii, prin care se solicită introducerea următorului punct nou: «Aprobarea diminuării capitalului social al SC Bursa de Valori Bucureşti SA prin reducerea valorii nominale a unei acţiuni de la zece lei la cinci lei şi distribuirea sumei rezultate către acţionari sub formă de dividend extraordinar»”, se arată într-un comunicat al societăţii.

Totodată, cererile acţionarilor vor fi verificate sub aspectul îndeplinirii cerinţelor de fond şi formă cerute de legislaţia romană incidenţă şi instrucţiunile din Convocatorul relevant.

„Consiliul Bursei va analiza cererile primite de societate şi va lua măsurile necesare, conform prevederilor legale. Hotărârile de completare a ordinii de zi şi convocatorul actualizat, dacă va fi cazul, vor fi comunicate pe calea unui Raport curent, în condiţiile legii”, se mai arată în comunicat.

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a început tranzacţionarea acţiunilor pe propria platformă în luna iunie a anului trecut. Bursa de Valori Bucureşti SA are un capital social de 76,74 milioane lei şi este listată la Categoria II, cu simbolul BVB.

Sursa: NewsIn

Mircea Coşea: “Vom avea scăderi de salarii. Productivitatea e de 2,5 ori sub media UE”

Salariile vor scădea în România dacă se va aplica recomandarea europeană privind corelarea acestora cu productivitatea, a declarat la Cluj economistul Mircea Coşea, în cadrul unui seminar privind pactul de competitivitate. „România nu era pregătită din punct de vedere economic în 2007 când a aderat la Uniunea Europeană (UE). Ţara noastră a intrat pe o piaţă europeană unică, reglementată de cele mai moderne şi eficiente reguli de economie de piaţă. La patru ani de la aderare, statisticile europene arată că România nu se găseşte la niciun produs ori serviciu în Top 10 producători din Europa. Acest pact (de competitivitate, n. red.) este extrem de corect din punct de vedere theoretic, scrie Ziua de Cluj

Turnul Croitorilor, în competiţia UE

Două proiecte semnate de echipe clujene au fost selectate pentru ediţia din acest an a Premiului Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană – Mies van der Rohe. Câştigătorii concursului au fost aleşi din 343 de lucrări propuse din 33 de ţări europene. Şase proiecte din România au participat la competiţia în care au intrat proiecte realizate de nume ca Zaha Hadid, David Chipperfield sau Jean Nouvel. Concursul a fost câştigat de un proiect din Berlin, a transmis biroul de presă al Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România.Turnul Croitorilor, reamenajat ca Centru de Cultură Urbană de către Atelier de Arhitectură şi Urbanism (AAU) Cluj (arhitecţi Adrian Borda, Eleonora Dulău, Klara L. Veer), este singurul obiectiv amplasat în Cluj şi aflat pe lista celor 343 de lucrări propuse în competiţie, scrie Ziua de Cluj

Trebuie să dublăm profitul şi să redresăm cota de piaţă în 2011, spune şeful Asirom

Asirom, una din primele zece companii din piaţa asigurărilor, controlată de grupul austriac Vienna Insurance, vrea să recupereze cota de piaţă pierdută în ultimii doi ani şi şi-a bugetat o creştere de două cifre a afacerilor în 2011 şi un profit dublu faţă de nivelul de 19,5 milioane lei (4,6 mil. euro) de anul trecut. Compania şi-a propus o creştere cu peste 21% a primelor brute subscrise după ce în 2010 afacerile s-au contractat cu aproape 18% şi au ajuns la 431 milioane lei. Compania a trecut printr-un proces de restructurare în care a transformat toată reţeaua teritorială în reţea de vânzări, iar procesele operaţionale au fost centralizate la Bucureşti.”Am trecut printr-un proces de restructurare major şi am centralizat toate ope­raţiunile în mai puţin de jumătate de an, scrie ZF

Soluţie pentru ieftinirea carburanţilor: încurajarea intrării unor noi jucători puternici pe piaţă

Intrarea unor noi jucători puternici pe piaţa distribuţiei de carburanţi este soluţia pe care Consiliul Concurenţei o vede pentru inten­sificarea competiţiei şi ieftinirea combus­tibililor, iar statul ar trebui să încurajeze astfel de mişcări.”Autorităţile statului trebuie să faciliteze intrarea pe piaţă a noi companii în acest do­me­niu. Intrarea SOCAR pe piaţa din Ro­mânia este un lucru bun. Este o problemă în Ro­mâ­nia că nu avem companii mari pe piaţa comer­cia­lizării combustibililor. Avem doar OMV, care este numărul zece în Europa. Nici SOCAR nu este mare, dar va duce la creşterea con­­curenţei pe piaţă”, a declarat ieri Bogdan Chi­­riţoiu, preşedintele Consiliului Concu­ren­ţei, la prezentarea raportului anual al insti­tuţiei, scrie ZF

Franklin Templeton: Dacă Petrom nu era privatizată, azi benzina costa 8 lei/litru

Privatizarea Petrom a dus la obţinerea unor rezultate mai bune la bugetul de stat şi, dacă nu ar fi avut acţionari privaţi, probabil benzin ar fi costat astăzi 8 lei/litru. „Probabil, dacă Petrom nu era privatizată, azi nu vorbeam de 5-6 lei/litru, poate de 8 lei”, a spus Greg Konieczny, CEO pe România al Franklin Templeton Investment Management, managerul Fondului Proprietatea. El a adăugat că poate că nu era necesar pentru stat să privatizeze Petrom, dar rezultatele pentru buget sunt vizibile.Reprezentantul Franklin Templeton a mai declarat că, dacă statul va lista pachetele de acţiuni de 36% din Hidroelectrica şi de 43% din Nuclearelectrica, ar putea obţine din piaţă 3,5 miliarde de euro, din care 2,2 miliarde de la prima companie, scrie EVZ

Povestea retragerii Pirelli RE: Dacă nu plecam din România, acum eram alergat de bănci

Odiseea imobiliară a grupului italian Pirelli, cunoscut în România mai mult pentru anvelopele şi calendarele pe care le produce, a fost scurtă, dar edificatoare pentru parcursul pe care l-a urmat piaţa românească după spargerea „balonului“ imobiliar.Atraşi de potenţialul unei pieţe în dezvoltare, care a reuşit să facă milionari „peste noapte“ o serie de samsari imobiliari, italienii de la Pirelli au pus piciorul în România acum trei ani cu gândul de a deveni liderii pieţei imobiliare, scrie Capital

Grupul Romsym Data, cel mai important distribuitor independent de software din Romania, a înregistrat anul trecut o creştere de aproximativ 7% a cifrei de afaceri, de la 5,5 milioane euro în 2009, la 5,9 milioane euro în 2010, a anunţat luni compania.

„Profitul companiei s-a menţinut în limita de 10% din cifra de afaceri. În ceea ce priveşte anul 2010, legat de zona de servicii şi consultanţă a companiei, această zonă a înregistrat o creştere de aproximativ 12%. La creşterea înregistrată în domeniul serviciilor, centrul ITtraining a avut o creştere semnificativă, ca o consecinţă a mutaţiilor produse pe piaţa muncii existând o cerere tot mai mare pentru astfel de servicii”, a declarat directorul general Romsym Data, Răzvan Balint.

De asemenea, printre obiectivele companiei pentru 2011 se numără dezvoltarea zonei de securitate IT.  Tot pentru anul 2011, compania îşi propune să se extindă în zona de distribuţie a aplicaţiilor în modelul SaaS (Software as a Service).

Romsym este unul dintre cei mai importanţi furnizori de soluţii IT din România şi Republica Moldova, oferind tehnologie produsă de lideri mondiali în soluţii de securitate (Symantec, GFI, Watch Guard, Zoho, IronPort), managementul reţelelor (Alt-N Technologies, Vector, Tobit Software, Blue Coat), DTP şi web design (Adobe, Xara, Strata), managementul afacerilor (SAP-Business Objects, IBM-SPSS, Minitab, SumTotal), softuri utilitare (ACD Systems, Realnetworks, WinZip, Install Shield Software, Realnetworks, Roxio, Total Commander), dezvoltare şi soft ştiinţific (MathSoft, MathWorks, YesSoftware, Micro Focus), sisteme Open Source (Red Hat).

De asemenea, Romsym Data oferă consultanţă şi training în domeniul IT prin intermediul centrului Ittraining. Între clienţii Romsym Data sunt Alcatel, Automobile Dacia, Banc Post, Banca Românească, BCR Leasing, BRD, BAT, Electrica, Europharm, Excelent, Flanco, Interbrew, Ministerul Justiţiei, Miro Bank, McDonald’s, Orange, Pagini Aurii, RATB, Raiffeisen Bank, Shell, Sindan, Ursus, SNCFR, Volksbank, Timken.

Sursa: NewsIn

Viitorul director general al SIBEX, Patrick Young, a declarat că nu crede în fuziunea SIBEX cu Bursa de Valori Bucureşti, considerând că aceasta ar afecta potenţialul de creştere al SIBEX şi al pieţei bursiere româneşti.

„Nu cred în fuziune pentru că încă nu am văzut ce beneficii ar aduce acţionarilor mei. Ultima dată când România a avut o singură bursă nu a fost foarte bine. Cred că puţină competiţie este bună”, a spus Young.

Potrivit acestuia, fuziunea ar însemna să se piardă între 18 luni şi doi ani cu pregătiri şi discuţii, timp în care SIBEX ar avea un potenţial de creştere uriaş pe cont propriu. Young estimează că în şase-nouă luni, fără să se fi produs fuziunea, rezultatele SIBEX ar fi substanţial mai mari.

„În câţiva ani, pot face ca SIBEX să valoreze 50-100 de milioane de euro, considerând că momentan valorează 12”, a mai spus Young.

Patrick Young urmează să îl înlocuiască, din 29 aprilie, în funcţia de director general al SIBEX, pe Teodor Ancuţa, care cumulează în prezent funcţiile de preşedinte şi director general al bursei de la Sibiu.

Sursa: NewsIn

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a încheiat 1.231 contracte în valoare totală de aproximativ 3,336 miliarde euro, până la 1 aprilie, ceea ce reprezintă 58,06% din fondurile europene alocate prin Programul Operaţional Regional (POR) pentru perioada 2007-2013.

Fondurile alocate prin POR sunt de 4,31 miliarde euro.

„În ceea ce priveşte plăţile efectuate către beneficiari (prefinanţări şi rambursări), valoarea totală a acestora este de 704,54 milioane euro, ceea ce reprezintă 18,85% din sumele alocate de UE pentru perioada 2007-2013 prin POR. Astfel, AMPOR din cadrul MDRT este prima Autoritate de Management din România din punctul de vedere al ratei de contractare şi al plăţilor efectuate”, se arată într-un comunicat emis luni de MDRT.

Altfel, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, se va întâlni marţi, la Bruxelles, cu vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru industrie şi antreprenoriat, Antonio Tajani, precum şi cu Johannes Hahn (comisiar european pentru politică regională).

Totodată, secretarul de stat din MDRT, Răzvan Murgeanu, va susţine marţi o prezentare în faţa Comisiei REGI din Parlamentul European privind stadiul implementării Programului Operaţional Regional (POR) în România. Întâlnirile se înscriu în seria de acţiuni iniţiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în vederea întăririi dialogului cu Comisia Europeană.

Programul Operaţional Regional din România este finanţat prin unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene – Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Acesta sprijină regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană.

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,3 miliarde euro în primii şapte ani după aderare (2007-2013). Finanţarea UE reprezintă aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri naţionale, cofinanţare publică (14%) şi cofinanţare privată (2%). Distribuţia fondurilor se realizează pe axele prioritare ale Programului Operaţional Regional. Fiecare axă prioritară are alocat un anumit buget şi cuprinde un număr de domenii cheie de intervenţie care urmăresc realizarea unor obiective de dezvoltare.

Solicitanţii de fonduri pot fi autorităţile administraţiei publice (primării, consilii locale, consilii judeţene), instituţiile publice, cum ar fi cele de sănătate, instituţiile academice, serviciile de intervenţie în situaţii de urgenţă, organizaţiile neguvernamentale (ONG-uri), dar şi companiile private, în special IMM-urile (întreprinderile mici si mijlocii) şi microîntreprinderile.

Axa prioritară 1 priveşte sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere (are 30% din bugetul alocat POR), Axa 2 este pentru îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport (are 20,35% din bugetul alocat POR), Axa 3 se referă la îmbunătăţirea infrastructurii sociale (are alocat 15% din bugetul POR), în timp ce Axa prioritară 4 sprijină dezvoltarea mediului de afaceri regional şi local (17% din bugetul alocat POR), iar Axa prioritară 5 este dedicată dezvoltării durabile şi promovării turismului (15% din bugetul alocat POR).

Sursa: NewsIn

Participarea cercetării românești la ediţia de anul acesta a Salonului Internațional de Invenții de la Geneva a fost răsplătită cu 24 medalii de aur, 18 medalii de argint și şapte medalii de bronz, anunţă Autoritatea Natională pentru Cercetare Ştiintifică (ANCS).

De asemenea, au fost obținute 20 de premii speciale. Unul dintre acestea, cu aplicabilitate în domeniul sănătății, s-a acordat unei invenții prezentate în Standul OMPI al Universităților și a fost obținut de Teodora Tihan, Ingrid Ionescu, Aurelia Meghea și Ioana Demetrescu, pentru „Metodă de obținere pelicule polimerice în domeniul medical”.

România a prezentat în total 49 de invenţii.

Salonul Internațional de Invenții de la Geneva, aflat la ediţia a 39-a, s-a desfăşurat în perioada 6-10 aprilie.

Sursa: NewsIn

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a primit luni delegaţia companiei chineze China Huadian Engineering Co. Ltd. (CHEC), care este interesată de investiţii în domeniul energetic românesc, potrivit unui comunicat emis luni de minister.

„În cadrul discuţiilor purtate cu ministrul Ion Ariton, reprezentanţii companiei chineze şi-au declarat interesul de a investi în obiective din industria minieră şi din producţia de energie pe bază de cărbune”, se arată în comunicat.

Compania face parte din grupul China Huadian Corporation, având un rol important pentru dezvoltarea ingineriei şi tehnologiei industriale în domeniul energiei convenţionale şi neconvenţionale. La sfârşitul anului 2009, CHEC a fost numită întreprindere de excepţie de către Asociaţia din Industria de Energie Electrică din China, având un capital circa 1,5 miliarde dolari şi vânzări anuale de circa 1,35 miliarde dolari, cu o creştere anuală medie de 20%.

CHEC deţine în prezent peste 186 de brevete proprii şi a primit medalia de „intreprindere de tehnologie avansată”, nouă ani la rând.

Sursa: NewsIn

“Bossul” Emerson, în vizită-fulger la Cluj

Preşedintele companiei, David Farr, a venit ieri în parcul industrial Tetarom II, înaintea inaugurării noului centru de activităţi şi inginerie. O delegaţie a concernului american, în frunte cu preşedintele grupului, americanul David Farr, s-a aflat ieri după-amiază în Cluj-Napoca pentru a vedea la faţa locului investiţiile realizate în campusul din Bulevardul Muncii, conform informaţiilor ZIUA de CLUJ.”Vizita americanilor a fost pregătită cu minuţiozitate. Vineri s-a făcut o curăţenie-lună, inclusiv la intrarea în parcul industrial. S-au plantat panseluţe, s-a curăţat iarba de pe trotuare. Vizita a fost programată de la ora 16:00, scrie Ziua de Cluj

Inaugurări în lanţ în mallurile Clujului

Lanţurile de retail Massimo Dutti şi Tommy Hilfiger îşi deschid de joi unităţile la parterul Iulius Mall Cluj (IMC). Suprafaţa închiriabilă a complexului controlat de omul de afaceri Iulian Dascălu va ajunge la 43.000 mp, după lucrările de reamenajare pentru noii chiriaşi, aflate în derulare. Massimo Dutti, brand al grupului spaniol Inditex, ocupă 400 mp şi deschide la Cluj al doilea magazin din afara capitalei, după cel din Iulius Timişoara. Grupul spaniol Inditex, prezent în IMC cu brandurile Zara, Bershka, Pull and Bear şi Stradivarius, ajunge, cu inaugurarea Massimo Dutti, la o suprafaţă de 10.100 mp închiriată în reţeaua Iulius. Inditex deţine din toamnă 3.000 mp în IMC. Cealaltă unitate cu deschiderea programată în această săptămână, Tommy Hilfiger, va ocupa 150 mp în complexul commercial, scrie Ziua de Cluj

Cât de oportun este să iasă statul din Petrom?

Banii pe care guvernul i-ar obţine din vânzarea a circa 10% din companie n-ar ajunge nici pentru plata salariilor în sectorul public pe o lună. Presat să aducă venituri cât mai mari la buget, guvernul vrea să obţină peste 600 milioane euro din vânzarea pe Bursă a unui pachet de 9,84% din acţiunile Petrom, adică tot cam cât a încasat statul când a vândut compania, în 2004, austriecilor de la OMV. În urma vânzării, guvernul va rămâne cu 10,79% din acţiuni.Chiar dacă, în cel mai bun scenariu, va obţine această sumă, banii n-ar ajunge nici pentru cheltuielile salariale de o lună în sectorul public, scrie EVZ

Inflaţia de 8% din martie anulează şansele ca BNR să atingă ținta

Preţurile au crescut mult şi în martie, în special din cauza scumpirii alimentelor, generată de faptul că România îşi exploatează slab capacitatea de producţie. Alimentele s-au scumpit cu 1,17%, ceea ce a dus inflaţia anuală la peste 8% în martie, în ultimele trei luni indicele fiind de altfel în continuă creştere.Cel mai mult s-au scumpit, în martie faţă de februarie, legumele şi conservele din legume (4,56%) şi fructele şi conservele din fructe (2,69%), alimente ce pot fi produse la noi, însă le importăm la preţuri mai mari, scrie EVZ

Fondurile mutuale monetare şi cele în valută au urcat piaţa la peste 6 miliarde de lei

Fondurile monetare, denominate în lei şi euro, au continuat să atragă cei mai mulţi bani din partea investitorilor în primul trimestru, când au înregistrat intrări nete în valoare de aproape 425 mil. lei (peste 100 mil. euro).La polul opus se află fondurile de acţiuni care nu au atras niciun ban (în valoare netă) în primul trimestru, potrivit statisticilor emise de Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).Industria fondurilor mutuale a încheiat primul trimestru al anului cu active nete de 6,15 mld. lei (aproape 1,5 mld. euro), în creştere cu 12,1% faţă de finalul anului trecut, şi cu intrări nete de în valoare totală de 578,4 mil. lei (140 mil. euro), scrie ZF

UniCredit vrea 100.000 de clienţi de retail anul acesta

UniCredit Ţiriac Bank, controlată de grupul italian UniCredit în parteneriat cu omul de afaceri Ion Ţiriac, are în plan anul acesta atragerea a 100.000 de clienţi persoane fizice, în cadrul strategiei de a atinge primul milion până în 2015.Portofoliul de clienţi de retail nu­mără în prezent circa 550.000. Parte a aceleiaşi strategii, banca a început noul proiect strategic de extindere a reţelei de unităţi şi în cel mai rău caz va deschide 10-15 până în trimestrul IV, în condiţiile în care planul de bază prevede circa 50. „Deschidem unităţi de dimensiuni mai mici, cu grad mare de automatizare şi 6-7 angajaţi. Am început cu câteva şi continuăm cu identificarea de locaţii. Am tot amânat extinderea din cauza prelungirii crizei, însă în prima parte a acestui an sunt ceva semne bune”, afirmă Răsvan Radu, preşedintele executiv al băncii, scrie ZF

Membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) estimează, în medie, o rată anuală a inflaţiei în martie de 7,8% şi se aşteaptă ca aceasta să ajungă la 4,8% la finalul acestui an, urmând ca la sfârşitul lui 2012 să fie de 4,1%.

„Conform opiniilor exprimate de către membrii Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) în cadrul unui sondaj intern, rata lunară a inflaţiei din luna martie 2011 s-a situat probabil la 0,5% (estimările variază între 0,3% şi 0,6%), în timp ce rata anuală probabil a fost de 7,8% (estimările variază între 7,7% şi 8,0%)”, se arată într-un comunicat transmis luni de asociaţie.

Pentru finalul anului 2011, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează rata anuală a inflaţiei la 4,8% (estimările variază între 4,4% şi 5,7%). Aşteptările privind rata anuală a inflatiei de la finalul anului 2011 sunt în creştere faţă de estimările de acum o lună, de 4,5%, precum şi faţă de cele de acum două luni, de 4,3%.

Pentru finalul anului 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează rata anuală a inflaţiei la 4,1% (estimările variază între 3,5% şi 5,0%). Aşteptările privind rata anuală a inflaţiei de la finalul anului 2012 au înregistrat o creştere spectaculoasă faţă de estimările realizate la începutul lunilor februarie, respectiv martie, de 3,5%.

AAFBR este o asociaţie profesională fără scop lucrativ, înfiinţată în luna ianuarie 2008 şi care reuneşte în rândurile sale circa 70 de analişti din sectorul bancar, fonduri de pensii, societăţi de administrare a investiţiilor, societăţi de asigurări şi din piaţa de capital.

Sursa: NewsIn