Concilierea muncii cu viaţa de familie, un program de lucru mai flexibil, ba chiar activităţi care pot fi îndeplinite de acasă, stimulente financiare, accesul angajaţilor la anumite facilităţi ori asistenţă medicală sunt câteva dintre principiile care ar putea mări productivitatea angajatului. Toate aceste politici de flexisecuritate pot contribui la bunăstarea salariaţiilor, care astfel vor fi mai dedicaţi şi mai motivati în companie.

Unele firmel clujene au recurs la forme de flexibilizare internă, respectiv la strategii de fidelizare a propriilor angajaţi. Banca de timp este unul dintre exemplele de practicate de companii precum Nokia, producătorul de calorifere tubular Irrom Industrie (membru al grupului italian de firme Irsap), Clujeana sau Fujikura. Angajatul putea lucra în avans cand trebuiau onorate anumite contracte, si era liber daca comenzile erau mai reduse, fară ca în aceste intervale să rămână fără plată. Banca de timp se referă şi la cazul în care angajaţii se înţeleg şi se înlocuiesc la anumite schimburi. Potrivit liderului sindical Valentin Ilcaş şi la Nokia exista posibilitatea ca un angajat să-şi ia de lucru acasă, dacă natura sarcinilor ce trebuiau prestate permitea acest lucru. Farmec este o altă companie care aplică flexisecuritatea la locul de muncă.

Însă, aceste politici nu au şansă să se răspândească atât timp cât pe piaţa muncii nu se regăsesc suficienţi angajaţi care să determine angajatorii să investească pentru a-i păstra, mai cu seamă că profiturile firmelor au avut de suferit în urma crizei. “Atunci când există decalaje între cererea şi oferta de pe piaţa de muncă, trebuie să ţinem cont de faptul că oamenii sunt cei care îşi caută un loc de muncă. Foarte puţine meserii se pot preta la activităţi economice la domiciliu. Cum ar fi cei care lucrează în supermarketuri care nu pot vinde de acasă ori sudorii care tot aşa nu pot pot suda de la domiciliu (…). Foarte multe doleanţe familiale sau medicale le poate avea un angajat care se află într-o poziţie cheie sau care dovedeşte competenţe deosebite. Nu avem o deschidere foarte mare a lucrătorilor care caută să devină indispensabili, prin inbunatatirea de la sine a competenţelor pentru a fi indispensabili firmei. Dacă ar îndeplini aceste lucruri ar putea negocia cu angajatorul şi ar obţine facilităţi”, a punctat Daniel Don, directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj la seminarul dedicat flexisecurităţii organizat la Camera de Comerţ şi Industrie Cluj. Acesta a mai precizat că pe viitor nu vor mai exista contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, astfel ca pe piaţa muncii va conta puterea de adaptabilitate.

Pe de altă parte, contractele de muncă de tip part-time nu favorizează angajaţii, pentru că atunci aceştia nu reuşesc să se întreţină din salariu.

“Există companii unde flexibilitatea programului de muncă este imposibilă.  Concilierea între familie şi muncă e aproape necunoscută în România. Cele mai mari probleme în familie provin de la lipsurile materiale, întrucât salarizarea e încă foarte redusă Astăzi nu putem spune că un salariat îşi doreşte un program part-time sau un timp redus de lucru pentru că şi aşa primeşte destul de puţini bani”, a spus Valentin Ilcaş, preşedinte al Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa Cluj.

Totuşi firmele trebuie să se preocupe de acele mijloace prin care pot creşte productivitatea angajaţilor, iar in aceasta privinta resursele umane primează. “Problema ocupaţională este tot mai importanta. Teoriile economice demonstrează că rata mică a angajarii este legată de rata mică a productivităţii. Firmele family friendly au grijă de angajat şi de familia acestuia, fie că e vorba de copiii sau bătrânii pe care îi are în îngrijire.Aceste firme nu sunt doar responsabile social. În Italia, 46% dintre femei sunt în şomaj, şi multe dintre ele vor să se angajeze cu jumătate de normă. (…) În schimbul acestor facilităţi, angajatul se obligă. El încheie un acord cu firma  să îşi crească productivitatea muncii dacă i se  oferă un anumit serviciu. Se creează astfel o relaţie de încredere între şef şi angajat”, a explicat Simona Maiocchi, expert în politicili de flexisecuritate din Italia, al companiei Variazioni. Aceasta a mai arătat că în Italia, sunt tot mai populare asa numitele “family-friendly”, prin care firmele adoptă strategii sau se asociază pentru a implementa campanii de facilitare a unor servicii pentru angajaţi, cum ar fi construirea unei grădiniţe.

Se cuvine mentionat ca municipiul Cluj a fost primul oraş unde s-a susţinut seminarul despre flexisecuritate şi răspunsul pieţii muncii la criză, parte a proiectului derulat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Muncă şi Protecţie Socială,  cofinanţat din Fondul Social European şi de Fundaţia Giacomo Brodolini.

Companiile clujene importante din zona IT doresc să reia proiectul constituirii unui cluster, o  reţea care să le reprezinte interesele comune, chiar dacă în trecut acest demers nu a putut fi finalizat. Marcel Borodi, preşedintele furnizorului de servicii IT, Brinel, crede că în acest moment funcţionarea unei astfel de asocieri este posibilă şi necesară, mai cu seamă că Clujul este cel mai important pol economic după Bucureşti.

Încă din anul 2005, cinci firme din sectorul IT&C, AGS, actuală ENDAVA, AROBS, NET BRINEL, RECOGNOS şi TRANSART au încercat să înfiinţeze o campanile virtuală, obiectivul fiind atragerea clienţilor din România, Europa şi SUA. De altfel, fondatorii intenţionau şi realizarea unei campanii de marketing prin care sperau să reducă cheltuielile şi să-şi asigure o prezenţă mai fermă pe piaţă, precum şi crearea unui set de metologii comune şi compatibile. Proiectul, denumit Transylvania Cluster (ARIES), a eşuat din cauza  întârzierilor apărute în comunicarea intereselor comune ale membrilor şi pentru că membrii nu au găsit un spaţiu propice pentru desfăşurarea activităţii asociaţiei.

Fiecare dintre asociaţi urma să participle la bugetul clusterului cu o sumă stabilită contractual, iar mai apoi trebuiau să contribuie cu un anumit procent din veniturile realizate prin această reţea. La ieşirea din cluster, firmele nu puteau recupera suma iniţial investită. “A fost o problemă de timing care a ţinut atât de imposibilitatea de a găsi un spaţiu necesar expansiunii, în Tetarom nu mai era niciun loc liber, cât şi de faptul că nu am reuşit să ne integrăm ca şi interese. La început  firmele din ARIES aveau resurse excedentare, însă în doi ani fiecare dintre acestea avea să crească atât de mult încât nu a mai găsit resurse pe piaţă. Astfel a apărut competitivitatea pe resurse”, a explicat Marcel Borodi, motivul pentru care proiectul ARIES nu s-a putut înfăptui.

Totuşi, omul de afaceri se arată dispus să reia această formă de asociere, dacă se va reuşi o sincronizare a interesului comun, propriu companiilor locale mari care activează în zona IT&C. Borodi consideră că reluarea proiectului ARIES  ar rezolva problema resurselor umane insuficiente, în condiţiile în care acest sector se dezvoltă tot mai mult.

“Zona metropolitană a Clujului va deveni un pol important. Chiar cred că Clujul este cel mai bun loc din România pentru afaceri, însă trebuie să dovedim acest lucru prin rezultatele pe care le obţinem. Apoi să reuşim să-i atragem şi pe ceilalţi (n.red. investitori, firme) aici.”, a mai punctat Borodi în cadrul evenimentului despre potenţialul de clusterizare în judeţul Cluj, organizat de Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest (ADNRV). El a mai precizat că judeţul are un potenţial enorm datorită firmelor locale de outsourcing, care prezintă o dezvoltare echilibrată. Aşadar, are toate posibilităţile de a devansa Timişoara, judeţ al cărui piaţă a crescut puternic în ultimul timp prin activitatea unor companii mari precum Alcatel Lucent.

ADNRV a identificat şase domenii în regiune care permit crearea de clustere şi promit creşteri economice importante. Cele mai competitive sectoare din regiune ar fi: cel IT, cel al masinilor şi echipamentelor, construcţiile,  producţia de mobilă,sănătate, respective producţia de medicamente şi cel creativ şi de inovare. În Cluj activează 62 de firme axate pe cercetare, dezvoltare şi inovare.

Ce sunt clusterele

Clusterele presupun reţele asociative ce dezvoltă legături funcţionale între parteneri şi membri. Astfel, de structuri pot veni în sprijinul comunităţii de afaceri din Cluj, prin oferirea unor posibilităţi concrete de cooperare între întreprinderi care activează în domenii conexe, universităţi, institute de cerceare sau organizaţii ce pot furniza diferite servicii utile mediului de afaceri. Până acum în Cluj au existat două tentative de formare de clustere: unul în construcţii ARACO (Asociaţia Română a Antreprenorilor de Construcţii) şi ARIES (Asociaţia Română de Industrie Electronică şi Software).

ADRNV şi Oficiul Teritorial pentru Inteprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC) Cluj au organizat pe 29 februarie o întâlnire regională de lucru, ce a avut drept temă potenţialul de clusterizare la nivelul judeţului, bune practici în acest domeniu, avantajele şi beneficiile membrilor unui cluster şi oportunităţile de finantare existente în acest moment.

Evenimentul este parte a sub-proiectului regioNet, „Clustere şi reţele, motoare ale dezvoltării pentru creşterea competitivităţii şi a capacităţii de inovare”, demers finanţat prin Programul European de Cooperare Teritorială INTERREG IVC.

Un număr de 7-7,2 milioane de consumatori casnici, reprezentând 83-86% din total, ar putea plăti de anul viitor preţuri mai mari la energie şi gaze, odată cu începerea liberalizării tarifelor, în timp ce doar 14%-17% ar urma să primească spijin de la stat, însă tariful social va fi eliminat treptat.

Preţurile plătite de populaţie sunt reglementate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din considerente de protecţie socială. Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au cerut Guvernului să liberalizeze preţurile, pentru a le aduce la nivelul din blocul comunitar.

Înainte de a începe liberalizarea care se va aplica începând cu 2013, Guvernul va stabili categoriile de consumatori care vor fi în situaţia de a nu-şi putea achita facturile. Aceşti consumatori sunt denumiţi consumatori vulnerabili, iar o parte dintre ei vor beneficia de subvenţie de la stat.

În urma consultărilor dintre autorităţi cu reprezentanţii CE, consumatorul vulnerabil a fost definit drept „clientul final aparţinând unei categorii de clienţi casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse se află în risc de marginalizare socială şi care, pentru a prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecţie socială de natură financiară şi de alte facilităţi”, se arată într-un document guvernamental citat de www.mediafax.ro. Astfel,  persoanele sau familiile care au un venit net mediu lunar mai mic sau egal cu salariul minim pe economie vor primi sprijin financiar. Salariul minim pe economie este 700 de lei pe lună.

Directivele UE privind piaţa energetică ar fi trebuit transpuse în legislaţiile naţionale ale statelor membre până pe data de 3 martie 2011. Însă România, Bulgaria, Cipru, Spania, Luxemburg, Olanda şi Slovacia nu au informat CE referitor la introducerea în legislaţia naţională a directivelor.

În România sunt 8,36 milioane de consumatori casnici de electricitate şi gaze naturale. Potrivit documentului, numărul consumatorilor vulnerabili este estimat între 1,15 milioane şi 1,4 milioane de clienţi (14-17% din total), astfel că între 6,9 şi 7,2 milioane de consumatori ar urma să suporte majorările de preţ.

Peste 55.000 de persoane au lucrat anul trecut în regim temporar, ceea ce reprezintă o creştere de 10%,  comparativ cu anul 2010, potivit estimărilor realizate de compania de consultanţă în management financiar Accace. Regimul temporar se referă la persoanele angajate pe anumite proiecte, care beneficiază de acelaşi salar asemenea angajaţilor pe perioadă nedeterminată

„Companiile sunt din ce în ce mai interesate să flexibilizeze relaţia directă dintre numărul de angajaţi şi nivelul cererii de servicii sau produse, un avantaj oferit de furnizorul de muncă temporară. Se observă o creştere a cererii pe acest segment, trendul datorându-se atât noilor reglementări în domeniu, care favorizează munca temporară, cât şi faptului că angajatorii sunt din ce în ce mai atenţi la optimizarea costurilor”’, a declarat Bogdan Badea, Business Development Manager Accace Romania, citat de www.econtext.ro

Şase state membre ale Uniunii Europene- Grecia, Ungaria, Irlanda, Letonia, Portugalia şi România – sunt în prezent considerate state în dificultate, deoarece primesc sprijin financiar sub formă de împrumuturi pentru echilibrarea balanţei de plăţi, potrivit lui Ovidiu Ispir, membru al Curţii Europene de Conturi.

„În această săptămână în Comisia de Control Bugetar se dezbate proiectul de moţiune de rezoluţie pentru descărcarea de gestiune a Comisiei pentru exerciţiul financiar 2010. După ce se aprobă, documentul de descărcare se prezintă PE în sesiune plenară după care se aprobă. Documentul prevede o serie întreagă de recomandări, care de fapt au caracter imperativ. (…) Un aspect semnificativ apare în cadrul secţiunii dedicate legăturii dintre bugetul Uniunii şi criza economică şi bugetară unde se află şi o nedorită referire la România.”, a menţionat Ispir Întrebat dacă acest lucru înseamnă că suma împrumutată va fi supusă auditului în viitor, Ispir a explicat că „toate fondurile care provin de la UE sunt sub incidenţa controlului. (…) Curtea nu şi-a propus să facă lucrul acesta până acum pentru că împrumutul a fost acordat relativ recent. Încă nu s-au produs efectele scontate. De regulă, noi audităm proiectele finalizate sau atunci când există zone de risc ridicat şi ne permitem să alocăm resursele noastre umane şi nu numai pentru asemenea operaţie. Acest împrumut în opinia noastră este o tranzacţie a UE, o acordare de bani pentru a echilibra balanţa de plăţi.”, a punctat acesta, conform www.mediafax.ro.

Ambasada Republicii Belarus în România informează că doreşte să sprijine dezvoltarea relaţiei economice-comerciale între cele două state. În acest scop, oficialii anunţă că firme belaruse, cu diferite obiecte de activitate, îşi caută colaboratori în rândul companiilor româneşti, după cum urmează:

1.Întreprinderea BELLEXPORT, în calitate de exportator, ce reprezintă interesele tuturor organizaţiilor Ministerului Sivilculturii al Republicii Belarus, îşi caută clienţi români pentru cumpărarea de combustibili solizi.
Astfel, BELLEXPORT oferă spre valorificare:

Peleţi industriali (diametru: 8 mm; lungime maximă: 50mm; umiditate: 7-10%; cenuşă: 1,4-1,8%; căldură degajată la ardere: 17,3 MJ/kg; conţinut de sulf: 0,05% +/-10%; densitatea în vrac: min. 650kg/m3). Se produc din cherestea din industria prelucrării lemnului: (făină de lemn, talaş, rumeguş, nuiele). Utilizarea unui liant nu este prevăzută. Se poate organiza livrarea în condiţii DAF- frontiera Republicii Belarus cu transport pe cale ferată. Ambalaj: vrac în vagoane. Este posibilă ambalarea în Big-Bag (800-900 kg).
Preţ: 102-103 euro/tonă; FCA- depozitul expeditorului; 109 euro/tonă; DAF-frontieră Republicii Balarus cu transport pe cale ferată

Lemn de foc brichetat tip RUF. Specie de lemn: răşinoase. Conţinut: brichete solide de deşeuri din industria de prelucrare a lemnului (talaş, rumeguş), obţinute prin comprimare la presiune înaltă. Raportul procentual de rumeguş: 100%. Dimensiuni nominale: lăţime 6,5 cm, lungime 1,5 cm, înălţime 9 cm. Condiţii de livrare: FCA-depozitul expeditorului. Se poate organiza livrarea în condiţii DAF- frontiera Republicii Belarus cu transport pe cale ferată. Nu se admit scoarţa de copac şi corpuri străine.
Preţ: 109 euro/tonă; FCA- depozitul expeditorului; 113-115 euro/tonă; DAF-frontieră Republicii Balarus cu transport pe cale ferată

Lemne de foc. Dimensiuni-grosime (în partea superioară de tăiere) de la 3 cm şi peste; -lungime 0,25; 0,33. Limita de abatere de la lungime +/-0,02 m. Cu acordul cumpărătorului se expediază lemne cu umiditatea de până la 25% (uscate), şi peste 25% (crude). Lemnele se livrează împachetate pe palet de container 1m*1m*1m sau 1m*1m*2m. Paletul e din materiale răşinoase amestecate. Ambalajul nu se prelucrează suplimentar. Costul ambalajului este inclus în preţul mărfii. Preţurile sunt orientative: Plop (umiditate până la 25%): 40-42 euro/m3; Arin (umiditate până la 25%): 40-42 euro/m3; Mesteacăn (umiditate până la 25%): 42-45 euro/m3; Mixt (arin 80%, mesteacăn 10-15%, plop, stejar 10-5%), (umiditate până la 25%): 43 euro/m3 (500 m3); Frasin (umiditate 20%): euro/m3 (500 m3). De asemenea, lemne crude: Mesteacăn, plop, arin, frasin, în amestec sau pe specii – Preţ: 33-36 euro/m3 ; stejar, carpen – Preţ: 43-45 euro/m3 .

Combustibili chips-uri. Specia de bază: pin ( se poate amestec de mesteacăn, plop, arin). Granulaţie (lungime 5-50 mm, grosime maximă 30 mm). Cenuşă: max. 3%. Umiditate relativă: 25% – 40%. Temperatura degajată la ardere: min. 10200 kJ/kg. Radioactivitate: max. 300 Bk/kg. Preţ: 25 euro/m3 dens. Compoziţia lemnoasă nu se normează (se formează din deşeuri generate ca urmare a exploatării forestiere, şi din industria prelucrării lemnului). Condiţii de livrare DAF – frontiera R.Belarus cu transport pe cale ferată. Preţ: 25 euro/m3 dens.
Datele de contact: www.bellesexport.by

2. S.C. LESOHIMIK S.A. vinde colofoniu de pin ce se foloseste în industrie la fabricarea anvelopelor, cauciucului, lacurilor şi vopselurilor, caciucului tehnic, în medicină, în industria de cabluri etc.
Datele de contact: www.lesohimik.by

3. S.C. Uzina de remorci şi caroserii de automobile „MAZ-Kupava” S.A. produce şi valorifică caroserii şi remorci izoterme din panele sandvich cu volum de la 3,5 până la 20 m.c. pentru turism şi odihnă, medicină, comerţ ambulant, furgoane frigorifice de la 9 până la 82 m.c. „Kupava” are peste 200 modele diferite şi remorci şi furgoane modificate.
Datele de contact: www.maz-kupava.com

4. RUE «Mogilevliftmash» produce peste 70 modele de lifturi:
– Lifturi de persoane cu capacitatea de încărcare de 400, 500, 630 şi 1000 kg. cu viteza de mişcare de 0,63m/s; 1,6 m/s; 2,0 m/s;
– Lifturi de marfă de 100, 250, 500, 1000, 2000, 3200, 5000 şi 6300 kg;
– Lifturi pentru spitale de 500kg şi de 630 kg;
– Lifturi de hotel de 225 kg.
De asemenea, se produc o largă gamă de piese de schimb şi utilaje pentru modernizarea lifturilor invechite moral şi ieşite fizic din uz.
Datele de contact: www.liftmach.by

5. UZINA METALURGICĂ DIN MOGILEV S.A. este producătorul de ţevi din oţel sudate cu secţiune rotundă şi profilată, fracţii şi guri de acces din fontă. Întreprinderea a asimilat producţia de eurocontainere pentru colectarea resturilor menajere mixte. Acestea corespund standardelor europene şi sunt destinate tehnicii comunale cu încărcare prin spate. Dintre containerele obişnuite unul se distinge prin capacitatea mare (1,1 mc), exteriorul atractiv şi folosirea simplă. Mulţumită existenţei capacului cu închidere automată în container acum nu mai cad precipitaţii, la încărcarea în maşina specială este exclusă căderea gunoiului. Tot aici se produce un larg sortiment de forme mici arhitecturale şi utilaje pentru jucării.
Datele de contact: www.mmz.by

6. Fabrica de sticlă GRODNENSKI STEKLOZAVOD caută parteneri pentru exportul direct al produselor fabricate de aceasta, şi anume, pentru:
– butelii de sticlă pentru păstrarea, transportul sau ambalarea mărfurilor din sticlă incoloră şi din sticlă colorată cu capacitatea de 0,5 l, 0,7 l, 0,75 l, 1,0 l. (este posibilă fabricarea sticlelor după comenzile individuale ale clientului);
– foi de sticlă armată cu grosimea de 6 mm, dimensiunea 2100×1520 mm;
– foi de sticlă cu desene incolore şi colorate cu grosimea de 4 mm, dimensiunea de 2100×1520 mm.
Datele de contact: www.grodnoglass.by

7. S.C. LENTA S.A. este una din cele mai mari producătoare de materiale medicinale de pansament moderne de înaltă calitate. Noile materiale pansament corespund standardelor europene şi au proprietăţi igienice şi funcţionale mai înalte decât alte materiale analoge existente. Bandajele se fabrică cu lăţimi, structuri şi destinaţii diferite. Prezintă avantajul că are marginea „finisată”, care permite excluderea intrării capetelor de fire în rană, iar viteza procesului de pansare este mărită datorită uşurinţei desfăşurării pansamentului de pe rulou. Brasarda are aspect mai estetic şi asigură atraumaticitatea, permeabilitatea la aer, capacitatea de absorbţie, confortul.
Datele de contact: www.lentabel.by

8. BelOMO este societatea specializate în producerea de articole optico-electronice, laser şi optico-mecanice de înaltă calitate, ce răspund standardelor şi cerinţelor mondiale: fotosisteme şi complexe topografice aerocosmice; înălţătoare optice de ţintire pentru armament de infanterie şi tehnica blindată; aparate pentru vedere pe timp de noapte şi aparate laser de orientare; instalaţii industriale de luat vederi; aparatură foto; diaproiectoare; contoare de gaz; lămpi cu diferite destinaţii.
Datele de contact: www.belomo.by

Ministrul afacerilor europene Leonard Orban  a inaugurat pe 27 februarie 2012, un centru de informare referitor la fondurile structurale şi de coeziune, realizat in baza unui proiect finantat din fonduri europene. Centrul este situat în Bucureşti,  Bd. Iancu de Hunedoara, nr 54 B.

Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale va furniza date la zi in domeniu, atât publicului larg, cât şi beneficiarilor sau potenţialilor beneficiari de finanţări europene.

De altfel, echipa de experţi va oferi informaţii la faţa locului, precum şi pe baza solicitărilor primite telefonic, prin poşta sau internet.

Cu ocazia inaugurarii centrului de informare, Ovidiu Ispir, membru al Curtii Europene de Conturi, a prezentat Raportul anual asupra implementării bugetului Uniunii Europene aferent anului 2010, cu accent pe aspectele referitoare la fondurile europene.

Prima de risc a României (Credit Default Swap) reflectată în cotaţiile CDS-urilor a scăzut cu 4,7%, în ultimele două săptămâni. Astfel, indicele CDS, ce presupune costurile la care sunt asigurate obligaţiunile suverane împotriva riscului de faliment, s-a redus de la un nivel de 382,18 puncte, consemnat pe 10 februarie, la 364,4 puncte, la 24 februarie, după cum arată o analiză realizată de Andreea Paul, consilier de stat al premierului.

România, alături de Bulgaria, Ungaria şi Portugalia au înregistrat scăderi de CDS, în timp ce pentru Spania, Italia şi Irlanda CDS-ul a crescut, Spania devenind mai riscantă pentru investitori decât România.

Situaţia economică din Grecia plasează ţara în afara statelor pentru care se poate calcula un nivel rezonabil al CDS.

Potrivit analizei, CDS-ul la cinci ani arată un nivel de 300,29 puncte de bază pentru Bulgaria, pentru Spania de 376,95 puncte, Italia – 399,87 puncte, Ungaria – 525 puncte, Irlanda – 578,4 puncte şi Portugalia – 1.133,23 puncte, informează www.agerpres.ro

CDS-ul România de 364,4 puncte de bază (3,64%) însemnă pentru un investitor că trebuie să plătească 364.400 euro pentru a proteja o expunere pe România de 10 milioane de euro, contra riscului de default.

CDS-ul României a crescut cu 51,8%, de la începutul lunii august 2011, până în prezent, pe fondul turbulenţelor de pe pieţele financiare internaţionale.

Creditul în lei continuă să funcţioneze doar pe linia finanţărilor pentru stat: în ianuarie băncile au pus încă 5 miliarde lei în titluri emise de Finanţe, în timp ce stocul creditelor private în moneda naţională a scăzut cu 1 miliarde lei faţă de decembrie.

Ministerul Finanţelor a fost clientul favorit pe tot parcursul crizei, în detrimentul sectorului privat care a trebuit să se mulţumească mai mult cu declaraţii de bune intenţii ale oficialităţilor, informează www.zf.ro

În 2010 soldul creditelor în moneda naţională a scăzut cu 3,4 miliarde lei, în timp ce stocul de titluri de stat cumpărate de bănci a sărit cu 13,2 miliarde lei.

Anul trecut, volumul creditelor private în lei a revenit cu greu la 80,6 miliarde lei – nivel similar celui din ianuarie 2011, în timp ce statul a înghiţit încă 13,6 miliarde lei prin emisiunile de titluri de stat.

Tot statul apare drept principal beneficiar al relaxării politicii monetare a BNR începută în ultima parte a lui 2011 şi continuată apoi atât prin reduceri ale dobânzii-cheie de la 6,25% la 5,5%, cât şi prin injecţii săptămânale de lichiditate prin operaţiuni repo (lei contra titluri de stat).

De altfel, ianuarie 2012 ilustrează în mod dramatic apetitul băncilor de a finanţa în lei sectorul privat, aşa cum îndeamnă BNR prin scăderea dobânzii-cheie, prin înăsprirea condiţiilor de creditare în valută şi, nu în ultimul rând, prin mesaje verbale: creditul în moneda naţională a scăzut cu 1 miliarde lei, până la 80,6 miliarde lei, în timp ce volumul titlurilor de stat aflate la bănci a urcat cu 5 miliarde lei, până la 65,1 miliarde lei.

Noile majorări de săptămâna trecută a preţurilor carburanţilor, la doar cinci săptămâni de la scumpirile aplicate în luna ianuarie, vor afecta tot mai mult producătorii autohtoni, trasportatorii, ba chiar şi benzinarii particulari.

„Este evident că majorarea preţurilor la benzină şi motorină, ca şi creşterile la utilităţi, unde există monopol şi unde oamenii nu au niciun control, vor duce la creşterea inflaţiei. Simultaneitatea acestor creşteri nu poate fi suportată de producători, care lucrează cu marje de profit de 3-4%”, a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan.

Conform acestuia, producătorii din industrie au două variante: să crească preţurile sau să dea faliment.

Una dintre soluţiile propuse de Pârvan ar fi ca statul să susţină înfiinţarea a încă două lanţuri de benzinării, „în condiţiile în care preţurile carburanţilor cresc într-un aşa ritm, guvernul ar trebui să mărească accizele la maximul europea”, a explicat secretarul general AOAR citat de www.bursa.ro.

Nu doar oamenii de afaceri şi producătorii au de suferit de pe urma creşterii galopante a preţului carburanţilor, ci şi benzinarii particulari, care se ocupă de cumpărarea şi distribuirea produselor petroliere.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Benzinarilor Particulari din România, Ion Tache, câştigul acestora nu mai reuşeşte în momentul de faţă să acopere cheltuielile, iar piaţa carburanţilor nu mai funcţionează normal de câţiva ani.

De altfel, el a mai adăugat că vânzările benzinarilor particulari au scăzut, în acest an comparativ cu aceeaşi perioadă din 2011, cu circa 40%, iar numărul benzinarilor înscrişi în asociaţie s-a redus de la 468, în 1995, la 290, în prezent.

Din anul 2009 până acum, preţul benzinei a urcat cu 93%, potrivit portalului www.wall-street.ro. Săptămâna trecută marile companii petroliere au luat decizia de a majora din nou preţul carburanţilor, motivând că au crescut foarte mult cotaţiile internaţionale ale petrolului, iar barilul a ajuns la cel mai mare nivel din ultimele 9 luni. Cu toate că  a anunţase cel mai mare profit din România, compania Petrom a scumpit litrul de benzină cu 12 bani.

Preţurile proprietăţilor rezidenţiale au scăzut în medie cu 4,3% în 2011 faţă de 2010. Totuşi, în perioada amintită,  ritmul de scădere a fost ceva mai lent, în comparaţie cu reducerea de 4,6% înregistrată între 2009 şi 2010, indicând o continuare a tendinţei descrescătoare care a început la mijlocul anului 2008, potrivit www.mediafax.ro .
Scăderea continuă a preţurilor locuinţelor le readuce aproximativ la nivelul anului 2006.

La nivel trimestrial, indicele general a arătat un comportament stabil, fără fluctuaţii semnificative. Mai precis, în al doilea şi al treilea trimestru, indicele a arătat o scădere de -1,3% şi, respectiv, de -2,4%, în timp ce în primul şi al patrulea trimestru a cunoscut o modificare uşoară de +0,5% şi respectiv de -0,7%, probabil ca o consecinţă a sezonalităţii.

Regiunile cu o scădere puternică a preţurilor faţă de 2010 sunt: Bucureşti şi Judeţul Ilfov (-7,9%), precum şi regiunile Dunăre (-5,2%), Muntenia (-5,1%), Sud (-5%) şi Vest -3,7%).

Cea mai rapidă scădere trimestrială a preţurilor s-a înregistrat în Vest, urmată de Moldova, care pare să înregistreze o corectare puternică a performanţei pozitive înregistrată în restul anului, potrivit unui studiu realizat de EFG Eurobank Property Services, care este o subsidiară a EFG Eurobank Ergasias.

Expoziţia specializată în transporturi maritime internaţionale, Posidonia 2012, va avea loc la Metropolitan Expo Center din Atena, Grecia, în perioada 4-8 iunie 2012. Expo Posidonia este un prestigios eveniment expoziţional, care se adresează  constructorilor de nave şi companiilor care activează în domeniul echipamentelor si serviciilor pentru navigaţie.

Anul trecut această manifestare  a înregistrat cifre record de participare, 1855 expozanti din 87 de tari si peste 17.000 de vizitatori. La ediţia din 2011, România a fost prezentă cu un pavilion naţional unde şi-au prezenta oferta de produse şi servicii nouă firme autohtone din domeniul naval. Pavilionul a fost organizat de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Centrul Roman pentru Comerţ şi Investiţii Străine şi ANCONAV.

Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul expoziţiei: www.posidonia-events.com. De altfel, vor fi furnizate  detalii despre participare şi apelând următoarele contacte:

E-mail: posidonia@posidonia-events.com
Telefon:+ 30 210 428 36 08
Fax: +30 210 428 36 10

Secţia Comercială a Ambasadei Austriei la Bucureşti organizează în perioada 28-29 februarie o misiune de sondare a pieţei Tehnologie de mediu şi energii regenerabile la Bucureşti.

La acest seminar vor susţine prezentări 24 firme austriece renumite pentru activitatea pe care o desfăşoară în domeniul energiei regenerabile.

Printre firmele austriece  participante se vor afla A.S.A. Servicii Ecologice SRL (prezentă din anul 2002 în România şi care a atins în 2011 o cifră de afaceri de peste 5 mil. Euro), BDI (care este lider de piaţă şi tehnologie în domeniul instalaţiilor biodiesel la cheie) şi GE Energy (care se clasează pe plan mondial printre primii producători de motoare cu gaz).

Scopul acestui eveniment este de a poziționa noi firme austriece și produsele lor în România, de a iniția noi colaborări și de a stabili legături comerciale între firmele austriece și cele românești.

“Tehnologia mediului înconjurător şi energiile regenerabile se numără printre ramurile cu cele mai promiţătoare perspective ale economiei româneşti. De un potenţial deosebit se bucură domeniul alimentării cu apă şi cel al apelor reziduale, gestionarea deşeurilor, precum şi sectorul energetic.

Ca stimulent pentru investitori, UE a pus la dispoziţie mijloace financiare şi se acordă, de asemenea, finanţări naţionale nerambursabile precum şi certificate verzi”, precizează organizatorii

Pentru discuții individuale cu firmele austriece participante la misiunea de sondare a pieţei, care se va desfăşura pe 29 februarie, între orele 13.00-17.00, poate fi  folosite următoarele date de contact:

Adresa de e-mail: bucharest@advantageaustria.org
Telefon: +40 372 068 900
Persoană de contact: Anca Drujescu

În primele două luni ale acestui an, petrolul a fost unul dintre cele mai trazacţionate produse, atât pe bursele internaţionale de mărfuri cât şi pe cea din România. Astfel în intervalul 1 ianurie- 21 februarie la Bursa Română de Mărfuri (BRM), schimburile comerciale cu petrol au însumat 20,7 milioane euro, comparativ cu 2012 când s-au derulat 157 de tranzacţii cu produse petroliere în valoare de 97 milioane euro.

Pe plan internaţional, la bursele de mărfuri preţul ţiţeiului a înregistrat în prima parte a anului 2012 un salt de 11,59%. Aceasta este cea mai mare creştere de după 2004. De altfel, argintul şi cacao au urcat semnificativ în topul cotaţiilor, cea din urmă marcând un câştig de 14,1% între 1 ianuarie şi 20 februarie.

La Bursa Română de Mărfuri cele mai bine vândute produse anul trecut, pe lângă petrol, au fost certificatele CO2, ce au totalizat tranzacţii de 39,5 milioane euro, şi energia electrică cu 16 milioane euro. În aceeaşi perioadă BRM a raportat pe piaţa de licitaţii şi piaţa la liber schimburi de 291 milioane euro.

În prezent, apelează la serviciile BRM autorităţi din cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, unităţi din subordinea Ministerului Economiei, unităţi din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Sănătăţii, a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării,  Autoritatea Naţională a Vămilor, CET-uri, RADET Bucureşti, METROREX, Compania Naţională POŞTA ROMÂNĂ SA, Societatea Naţională a Sării, primării şi consilii judeţene din întreaga ţară, dar şi entităţi private precum PETROM SA, ROMPETROL DOWNSTREAM SA, LUKOIL DOWNSTREAM SA, UNICOM HOLDING SA, OSCAR DOWNSTREAM,  CARPATCEMENT, RTC Holding SA.

Firme spaniole din regiunea Castillia şi Leon vor să stabilească relaţii economice cu piaţa locală şi caută să distribuie o gamă largă de mărfuri în Cluj. Spaniolii văd în România tot mai multe oportunităţi de revitalizare a comerţului.

Reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj s-au întâlnit cu office managerul organizaţiei Junta de Castilla y Leon, Daniela Ionescu, pentru stabilirea premiselor şi condiţiilor sub care s-ar putea derula un parteneriat între firmele române şi cele spaniole.

De altfel, unele dintre firmele mici şi mijlocii din regiunile amintite au reuşit, pornind de la experienţa dobândită, să creeze reţele de distribuţie pentru produse alimentare şi viticole în zone precum Bucureşti sau Braşov.

“Există un potenţial imens de comerţ în România, iar firmele spaniole au nevoie să intre pe această piaţă. Încercăm să identificăm  oportunităţile de a introduce în Cluj produse din Castilla şi Leon şi ne dorim trezirea intereselor companiilor româneşti de a importa şi de achiziţiona din Spania”, a punctat office managerul reprezentanţei Junta de Castilla y Leon, asociaţie care îşi desfăsoară activitatea cu fonduri obţinute de la sectorul privat, dar şi de la statul spaniol.

Rolul acestei organizaţii este să înlesnească legături comerciale şi să ajute IMM-urile autohtone cu diferite contacte, necesare pentru a-şi promova oferta.

Junta de Castillia şi Leon este interesată de prospectarea principalelor sectoare economice locale, în special domeniul HORECA (hoteluri, restaurante, catering) şi cel al produselor şi serviciilor informatice (Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor).
“Până acum am avut solicitări mai multe pe sectorul alimentar.

În ceea ce priveşte plasarea de materiale de construcţie, colaborarea ar fi mai dificilă din cauza distanţei şi a costurilor prea mari, majoritatea firmelor spaniole alegând, în acest caz, să vină în România să-şi deschidă o filială şi să-şi găsească un partener aici”, a motivat Daniela Ionescu.

La întâlnire s-a discutat despre posibilitatea prin care se poate dezvolta un parteneriat bilateral, iar firmele clujene şi cele spaniole să participe la târguri specializate în diferite ramuri economice, care se vor desfăşura în cele două ţări.
În acest momentul de faţă, în Cluj există 44.000 de firme, iar peste 3.300 au capital străin, din care 176 sunt spaniole.

Chiar dacă tot mai multe persoane aleg materiale şi servicii ieftine, constructurii sugerează clienţilor, mai ales acum, să prefere produsele de calitate, după principiul „suntem prea săraci pentru a cumpăra ceea ce e mai ieftin”.

Aceeştia spun că extindrea reţelelor de magazine, care comercializează produse de bricolaj, au popularizat articolele care au preţul cel mai scăzut. Prin urmare, calitatea construcţilor a avut de suferit tot mai mult în ultimii doi ani pentru că s-a apelat tot mai puţin la specialişti.

„Este adevărat că marea masă a oamenilor preferă produsele ieftine, iar această tendinţă a fost încurajată şi de magazine, care atunci când fac achiziţii, sunt interesate în primul rând de preţ. Din 2010, a avut loc o scădere drastică a preţului, a marginilor, ceea ce a afectat piaţa Construcţiilor din România.”, a precizat Cezar Margine, responsabil de marketing al firmei Tassulo, prezentă la târgul internaţional de la EXPO Transilvania, Ambient Construct. Chiar şi în actuala conjunctură, compania Tassullo, care se axează pe comercializarea de materiale de construcţie premium, mizează în 2012 pe o creştere de 40%.

Constructorii cred că perioada următoare va fi tot mai dificilă, numărul lucrărilor private şi publice scăzând simţitor. Cu toate acestea, adevăratele firme continuă să investească în marketing şi publicitate, comunicare agresivă şi participare la târguri de profil.

„Încercăm să ne promovăm prin Internet, ziare, televiziuni sau expoziţii. Am tot crescut şi nu vom face rabat de la publicitate. Piaţa se împarte în două: pe de o parte vorbim de o piaţă pentru industrie care doreşte produse complexe, iar cei care cumpără pentru acasă vor lucruri simple.”, a precizat Paul Catarig, sales manager pe Transilvania al Dexion, firmă care comercializează sisteme de depozitare.

Alte companii chiar alocă finanţări suplimentare pentru promovare, cum ar fi Tassulo care este sponsor al Cupei României.

„E o greşeală să se reducă bugetul de marketing pentru că atunci rişti să cazi din rău în mai rău. Produsul are nevoie să capete credibilitate.”, a explicat Cezar Margine.
Criza îi afectează tot mai mult pe constructorii din Transilvania, cu toate acestea Clujul rămâne cea mai importantă piaţă pentru distribuţia şi furnizarea de materiale si echipamente de construcţie şi instalaţie.

Unul dintre cele mai importante târguri specializate în aceste domenii, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Cluj în colaborare cu EXPO Transilvania, a fost deschis ieri, 22 februarie.  .

Evenimentele AMBIENT CONSTRUCT, AMBIENT INSTAL şi AMBIENT ELECTRIC se adresează vizitatorilor de specialitate, dar şi publicului larg, care poate găsi oferte avantajoase de produse. Aceste manifestări reunesc 72 de firme expozante, din care 7 sunt din străinatate şi vin din ţări precum Polonia, Spania, Germania, Ungaria şi Belgia.

Târgurile se vor desfăşura în perioada 22-26 februarie.