În această perioadă regiunea Nord-Vest se remarcă printr-o tendinţă de creştere, potrivit Oficiului Teritorial pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (OTIMMC). Clujenii au înregistrat cel mai mare PIB (produs intern brut) din regiune. De altfel, judeţul Cluj se află pe locul locul IV, împreună cu judeţul Constanţa, în ceea ce priveşte clasamentul pe ţară al  PIB-ului.

În 2008, PIB-ul raportat la un locuitor din Cluj, în comparaţie cu media naţională a puterii de cumpărare, era cu 20% mai mare şi cu 35,6% mai mult decât la nivel regional.

Totodată, analiza dată publicităţii de OTIMMC mai arată că economia judeţului se bazează în special pe servicii şi industrie, iar productiviatea muncii este peste media regională pentru toate sectoarele productive cu excepția agriculturii. Dar, evaluată în plan naţional productiviatea muncii clujene este mai crescută numai în sectorul construcțiilor. Mai mult, sectorul agricol este relativ slab reprezentat şi se află într-o fază de declin.

Ce este PIB-ul?

PIB-ul este suma cheltuielilor pentru consum a gospodăriilor private şi a organizaţiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru investiţii, a cheltuielilor statului, a investiţiilor în scopul depozitării ca şi câştigurile din export.. Astfel, formula de calcul a produsului intern brut pe durata unui an este consum plus investiţii şi exporturi toatalizate, din care se scade suma importurile efectuate de ţară, regiune sau localitate.

Sursa: OTIMMC

Reprezentanţii Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) consideră că ajustarea cu 8%, începând cu 1 octombrie,a preţului reglementat al gazelor naturale pentru consumatorii industriali constituie o decizie importantă, însă insuficientă,pentru stabilizarea pieţei energetice din România.

„Furnizorii de gaze naturale au înregistrat pierderi, inclusiv în acest an din cauza faptului că tarifele reglementate nu acoperă nivelul costurilor de achiziţie. În aceste condiţii, ajustările decise de ANRE, care îi vizează doar pe consumatorii industriali, au permis furnizorilor de gaze naturale să nu mai acumuleze noi pierderi pentru o perioada limitată, fără posibilitatea de a le recupera pe cele anterioare. În consecinţă, aceste decizii ale ANRE au doar impact temporar, având în vedere că nicio schema nu a fost pâna acum convenită cu ANRE privind recuperarea sumelor restante la plată acumulate pănă acum. În acest context, aplicarea unei asemenea scheme este cât se poate de urgentă”, se arată într-un comunicat transmis joi de reprezentanţii ACUE.

Potrivit acestora, pentru lunile de iarnă, când consumul va creşte considerabil iar preţul gazelor naturale din import este de aşteptat să se situeze în jurul a 550 de dolari pentru 1.000 de metri cubi (în prezent acesta ajungând deja la 495 de dolari), presiunea asupra preţurilor reglementate va fi din ce în ce mai mare. Astfel, pentru a evita riscurile pe care o asemenea situaţie le-ar putea implica,  reprezentantii ACUE au prezentat documentaţia necesară astfel încât  ANRE să fie în măsură să stabilească un calendar pentru recuperarea acestor costuri suplimentare.

Sectorul de furnizare a gazelor naturale a înregistrat pierderi semnificative încă din trimestrul IV al anului 2009, din cauza faptului că preţul de cumpărare pentru consumatorii de pe piaţa reglementată a fost ţinut, timp de doi ani, sub costurile actuale de achiziţie, spun cei de la ACUE.

„Reprezentantii ACUE sunt constienţi că trebuie găsit un echilibru între protecţia socială, creşterea economică şi protecţia industriei, în general, şi pentru sectorul gazelor naturale, în special. Din aceste motive, este necesar ca pe parcursul următoarelor luni să fie clar definite categoriile de consumatori vulnerabili conform cerinţelor celui de-al treilea pachet legislativ european, astfel încât doar cei care au nevoie cu adevărat să beneficieze de protecţie socială”, se mai spune în comunicat.

Totodată, ACUE îşi exprimă disponibilitatea de a colabora cu instituţiile statului abilitate pentru a transpune în legislaţia naţională directivele europene, „asigurând astfel premisele unei pieţe energetice competitive şi servicii atractive pentru consumatori”.

Prețul gazelor importate de România din Rusia va ajunge în luna octombrie la 545 dolari/mia de metri cubi, a declarat marți membrul în boardul executiv Petrom Hilmar Kroat Reder. Potrivit acestuia, în România situația pe piața gazelor este instabilă ca urmare a lipsei investițiilor, scăderii producției, suprareglementării  și infrastructurii învechite.

Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, la sfârşitul lunii iunie, menţinerea la nivelul actual a preţurilor finale reglementate aferente consumatorilor casnici la gaze naturale şi creşterea în medie cu circa 10% a preţului pentru firme.

Guvernul a aprobat, la jumătatea lunii iunie, ordonanţa de urgenţă pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale, prin care se introduc măsuri de protecţie a consumatorului casnic.

Astfel, actul normativ instituie mecanisme de protecţie a consumatorului casnic şi a producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice, destinată consumului populaţiei.

Prin OUG se instituie segmentarea pieţei de gaze naturale între consumatorii casnici şi producţia de energie termică destinată consumului populaţiei,  pe de o parte, iar, pe de altă parte, restul consumatorilor de gaze naturale.

Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern stabileşte, pentru perioada iulie 2011- martie 2012, o structură de amestec de gaze naturale import-intern, în care ponderea cantităţilor de gaze naturale din import, în amestecul lunar de gaze naturale să fie stabilită astfel încât, pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică destinată consumului populaţiei, preţurile finale reglementate să rămână constante.

Urmare a acestei măsuri, în perioada iulie 2011 – martie 2012, preţul gazelor naturale destinate consumului populaţie nu va fi majorat.

Sursa: NewsIn

România a pledat pentru materializarea coridorului transcaspic pentru transportul gazelor naturale şi pentru conexarea cu Dunărea a coridorului de transport M.Caspică-M.Neagră într-o întâlnire pe care secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut-o joi, la Bucureşti, cu un înalt oficial din Kazahastan.

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a avut joi o întrevedere cu ministrul adjunct al petrolului şi gazelor din R. Kazahstan, Berik Tolumbaiev, preşedinte al părţii kazahstaneze în Comisia Mixtă Interguvernamentală de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică, ale cărei lucrări au loc la Bucureşti în perioada 29-30 septembrie 2011.

Potrivit MAE, Bogdan Aurescu a exprimat sprijinul României privind materializarea coridorului transcaspic pentru transportul gazelor naturale din Bazinul Mării Caspice către Europa. Demnitarul român a subliniat şi importanţa intensificării eforturilor comune privind materializarea coridorului de transport Marea Caspică – Marea Neagră şi conexarea acestuia cu recent lansata Strategie Europeană a Dunării, transportul pe fluviul Dunărea oferind cea mai ieftină cale de acces spre centrul Europei.

De asemenea, au fost discutate aspecte regionale, cu accent asupra Regiunii Extinse a Mării Negre. În context, oficialul român a încurajat partea kazahă să folosească oportunităţile oferite de implementarea Strategiei UE pentru Dunăre.

Oficialul kazah a salutat nivelul foarte bun al dialogului politic la cel mai înalt nivel şi a arătat că decizia companiei KazMunaiGaz – care deţine Grupul Rompetrol – de a investi în România a fost luată în urma analizării mai multor alternative în plan regional, în prezent existând premisele dezvoltării acestei investiţii, inclusiv în alte sfere decât cea energetică.

Berik Tolumbaiev a exprimat interesul pentru sporirea prezenţei companiilor româneşti în Kazahstan, apreciind că actuala sesiune a Comisiei Mixte Economice va da un impuls substanţial cooperării în plan economic între România şi Kazahstan.

Bogdan Aurescu a evidenţiat interesul puternic pe care România îl acordă consolidării relaţiilor de parteneriat cu R. Kazahstan şi intensificării dialogului politic bilateral, apreciind caracterul pragmatic al relaţiilor României cu Kazahstanul şi rezultatele deosebite înregistrate în plan economic şi energetic.

Pe lângă sectorul energetic, care reprezintă domeniul de excelenţă al colaborării bilaterale, Bogdan Aurescu a evidenţiat oportunitatea valorificării pe piaţa kazahă a experienţei companiilor româneşti în domenii ca IT-ul şi comunicaţiile, energia electrică, producţia de echipamente de foraj şi extracţie petrolieră sau securizarea frontierelor, precum şi intensificarea cooperării în domeniul transporturilor, prin materializarea Protocolului de colaborare încheiat în 2007 între administraţiile portuare Constanţa şi Aktau de la Marea Caspică, informează MAE.

Discuţiile au avut loc în contextul în care coridorul transcaspic în domeniul gazelor este din ce în ce mai menţionat în ultimele zile. Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi, înaintea plecării la cel de-al doilea Summit al Parteneriatului Estic, că întâlnirea de la Varşovia va viza şi cooperarea energetică, precizând că se va discuta despre Nabucco, AGRI şi despre gazoductul transcaspic. „Este vorba de un gazoduct care să lege pe sub Marea Caspică infrastructurile din Turkmenistan cu cele din Azerbaidjan şi de aici mai departe către Nabucco sau către infrastructurile existente”, a spus Traian Băsescu.

Săptămâna trecută, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut consultări bilaterale, la Aşgabad, cu prim-adjunctul ministrului turkmen de externe, Vepa Hajiev. În noiembrie, Bucureştiul va găzdui o reuniune a Grupului de lucru bilateral pe probleme de energie. În discuţiile purtate în Turkmenistan, Aurescu a convenit cu interlocutorul său şi asupra importanţei creării unui Grup de lucru similar în domeniul transporturilor şi a subliniat relevanţa cooperării dintre porturile Constanţa şi Turkmenbashi în vederea creării unui coridor de cooperare interregional  Marea Neagră – Marea Caspică. Şi la Aşgabad, Aurescu a exprimat sprijinul României privind materializarea coridorului transcaspic pentru transportul gazelor naturale din Bazinul Mării Caspice către Europa şi a încurajat partea turkmenă să folosească oportunităţile oferite de implementarea Strategiei UE pentru Dunăre.

Săptămâna aceasta, Financial Times a scris despre planurile companiei British Petroleum, care ar intenţiona să construiască un gazoduct cu lungimea de 1.300 de kilometri, ce ar urma să aducă gaz din Azerbaidjan în Europa, via Bulgaria şi România. Conducta South-East Europe Pipeline ar urma să fie de mai mică amploare şi mai ieftină decât Nabucco, având la bază interesele comerciale ale BP şi ale partenerilor săi, care intenţionează să investească 22 de miliarde de dolari în extinderea câmpului gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan. Gazoductul ar urma să pornească din vestul Turciei, să traverseze Bulgaria şi România şi să ajungă în estul Ungariei. De asemenea, proiectul va folosi şi infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul de Austria. În total, ar urma să aibă circa o treime din lungimea Nabucco, ceea ce îl va face mult mai ieftin.

Miercuri, vicepreşedintele Senatului, Cristian Diaconescu, aflat în vizită în SUA, a spus că partenerii americani îndeamnă România să se „gândească” şi la alte rute energetice decât proiectul Nabucco şi că în discuţiile pe care le-a avut în SUA i-a fost evocat gazoductul pe care urmează să-l construiască British Petroleum.

Oficialii români promovează şi proiectul Interconectorului Azerbaidjan-Georgia-România (AGRI) care să aducă gaz azer către Europa, pe mare, prin România, sub formă lichefiată.

Turkmenistanul, fostă republică sovietică, se află între Marea Caspică, Afganistan, Iran, Kazahstan şi Uzbekistan şi deţine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

Fiind foarte dependent de reţelele gaz ale Rusiei, Turkmenistanul vinde marea parte a gazului său către Rusia, dar între cele două ţări au apărut tensiuni în ultimii ani. Preşedintele Gurbangulî Berdîmuhamedov a anunţat în 2009 că Turkmenistanul este dispus să se asocieze la proiectul de gazoduct european Nabucco, concurent al gazoductului rusesc South Stream, şi să aprovizioneze conducta cu gaz.

Într-o telegramă diplomatică publicată de WikiLeaks, datând de anul trecut, ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, nota că, în afară de Georgia şi Azerbaidjan, România a avut discuţii preliminare cu Turkmenistanul despre conceptul AGRI şi credea că turkmenii vor fi interesaţi, dacă proiectul demarează. Potrivit aceluiaşi document, România ceruse sprijin american pentru iniţiativa AGRI.

Sursa: NewsIn

Consilierul de stat al premierului, Andreea Paul Vass, a declarat joi că Executivul se află într-un stadiu avansat de negociere pentru atragerea unor investiţii care să compenseze plecarea Nokia de la Jucu, fiind vorba de 10 companii cu care Guvernul are discuţii aprofundate.

„Primul-ministru şi Guvernul sunt într-o fază avansată de negociere pentru a atragerea unor investiţii complementare în Cluj, astfel încât să compensăm pierderile generate de retragerea Nokia de pe piaţa românească. Suntem în negocieri cu 10 companii în prezent, nu-mi cereţi însă numele lor, avem de-a face cu condiţii de confidenţialitate”, a anunţat Vass.

„Sunt investitori foarte mari, strategici în sectorul componentelor auto”, a spus ea, menţionând că nu poate spune care este valoarea investiţiilor, întrucât depinde care din cele 10 companii vor merge la Cluj şi care vor alege alte locaţii.

Ea a precizat că se va face o analiză cost-beneficiu pentru amplasarea unei noi ivestiţii chiar pe platforma de la Jucu.

Sursa: NewsIn

Viceguvernatorul BNR, Cristian Popa, a declarat joi că leul este printre cele mai stabile monede din regiune, în condiţiile în care s-a depreciat faţă de euro cu mai puţin de 3% de la începutul anului.

„Leul este printre cele mai stabile monede din regiune şi asta este posibil să fie şi datorită fundamentelor economice îmbunătăţite ale României”, a menţionat Popa.

Viceguvernatorul BNR a subliniat că nu au fost înregistrate „mişcări dramatice” în cazul leului.

„Cred că este vorba despre un fenomen (deprecierea monedelor – n.r) pe care îl vedem în toate ţările emergente, din cauza temerilor investitorilor internaţionali şi a aversiunii crescute a acestora faţă de risc, cu o fugă către plasamente mai sigure în alte valute, inclusiv în dolari sau în alte monede cum ar fi francul elveţian. Aceasta afectează alte ţări într-o manieră mult mai dramatică decât în cazul României. Zlotul polonez s-a depreciat cu peste 10%, forintul cu circa 7%, iar leul a înregistrat de la începutul anului o depreciere de 3%, poate să fie mai puţin”, a spus oficialul BNR.

Banca Naţională a României a afişat joi un curs de referinţă de 4,3218 lei/euro, cel mai ridicat din acest an, cu 0,02% mai mare faţă de şedinţa precedentă, în vreme ce dolarul american a pierdut teren în raport cu moneda naţională, ajungând la 3,1630 lei/dolar.

Sursa: NewsIn

Ministrul britanic pentru Afaceri şi Inovaţie, Vincent Cable, a declarat joi că firmele britanice au o vastă experienţă în domeniul energetic şi aşteapă oportunităţi pentru investiţii interne.

„Este un domeniu bun pentru cooperarea dintre cele două ţări, ca şi planurile României de a liberaliza propriul sector energetic şi de a se concentra asupra resurselor sale regenerabile semnificative din domeniul hidroenergetic, al energiei pe bază de biomasă, energiei eoliene, solare şi geotermale”, a menţionat Vincent Cable.

Acesta a menţionat că firmele britanice „aşteapă cu nerăbdare” oportunităţi pentru investiţii interne. „Ele (firmele, n.r.) pot oferi totul, de la cunoştinţe de inginerie specializate şi consultanţă de mediu, până la managementul de proiect şi tehnici financiare avansate”, a mai spus ministrul britanic.

Vincent Cable a explicat că România, ca şi Marea Britanie, a făcut lobby în favoarea liberalizării energiei în Europa, şi a implementat deja principiul separaţiei în tranzacţiile de vânzare a electricităţii şi gazului. „Între timp, ambele ţări recunosc nevoia de a diversifica sursele de furnizare a energiei şi căile de tranzit”, a mai spus ministrul britanic.

Săptămâna aceasta, Financial Times a scris despre planurile companiei British Petroleum, care ar intenţiona să construiască un gazoduct cu lungimea de 1.300 de kilometri, ce ar urma să aducă gaz din Azerbaidjan în Europa, via Bulgaria şi România. Conducta South-East Europe Pipeline ar urma să fie de mai mică amploare şi mai ieftină decât Nabucco, având la bază interesele comerciale ale BP şi ale partenerilor săi, care intenţionează să investească 22 de miliarde de dolari în extinderea câmpului gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan. Gazoductul ar urma să pornească din vestul Turciei, să traverseze Bulgaria şi România şi să ajungă în estul Ungariei. De asemenea, proiectul va folosi şi infrastructura existentă pentru a lega Azerbaidjanul de Austria. În total, ar urma să aibă circa o treime din lungimea Nabucco, ceea ce îl va face mult mai ieftin.

Sursa: NewsIn

Cea mai proastă veste pentru economie din acest an: Nokia închide fabrica de la Jucu. 2.200 de salariaţi ajung în şomaj. Creşterea economică firavă este în pericol

Credeţi că telefoanele Nokia sunt învechite şi v-aţi luat iPhone. Iată ce aţi declanşat: Grupul finlandez Nokia a informat ieri autorităţile de la Bucureşti că va închide fabrica de telefoane mobile de la Jucu. Salariaţii au fost adunaţi într-un cort în curtea fabricii şi au fost anunţaţi că îşi vor pierde locurile de muncă. Circa 2.200 de persoane vor intra pe listele de şomeri. Nokia şi-a motivat decizia prin scăderea cererii pentru telefoane ieftine în Europa şi eficienţa mai ridicată a unităţilor de producţie din Asia. Autorităţile din Cluj şi Guvernul au acum o mare problemă: trebuie să găsească rapid metode de a atrage noi investitori care să compenseze plecarea Nokia, scrie ZF.

ŞOC LA CLUJ. Nokia pleacă tocmai când începuse să producă smartphone-uri la Cluj PLUS Reduceri Nokia în Ungaria şi Finlanda

De mai puţin de o săptămână, fabrica Nokia de la Jucu producea un smartphone. Stephen Elop, CEO-ul Nokia, a declarat astăzi că decizia de a spune adio României este legată de noile realităţi de piaţa telefoanelor mobile.  „Smartphone-urile au luat locul mobilphone-urile. Vom păstra în continuare producţia în Asia, unde există o proximitate a pieţei acelor produse”, a declarat Elop, scrie Ziua de Cluj.

BNR nu relaxează politica monetară, deşi inflaţia este în scădere. Îi e teamă de tensiunile externe. Economia are nevoie de dobânzi mai mici

Relaxarea politicii monetare se lasă aşteptată, cu toate că inflaţia a scăzut abrupt, din cauza incertitudinilor legate de evoluţiile mediului extern, ale fluxurilor de capital şi ale preţurilor administrate şi volatile. BNR a decis ieri să menţină neschimbate atât dobânda-cheie, care este setată la 6,25% de 16 luni, cât şi ratele rezervelor minime obligatorii, preferând să nu dea semnale pentru relansarea creditării şi susţinerea creşterii economice fragile,scrie ZF.

Cum iese Grecia din criză: se vinde Germaniei

Tot mai multe voci susţin că planul secret prin care statul elen va fi obligat să-şi vândă activele la un preţ mic există în realitate şi că este necesar. Eureca, planul secret de salvare a Greciei, despre care s-a scris că ar fi conceput de Germania, implică, practic, faptul că ţara ar trebui să cedeze controlul asupra activelor statului. Tot mai multe voci spun că planul, potrivit căruia Grecia ar trebui să-şi vândă toate activele publice pentru o sumă de circa 125 de miliarde de euro către o instituţie a Uniunii Europene, este mai mult decât o simplă ipoteză, scrie EVZ.

Declarație șocantă: America are nevoie de bani cât pentru un război

Ca să iasă din dezechilibrul economic pe care îl trăiește, America are nevoie de o sumă de bani echivalentă cu cea pe care a cheltuit-o în cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat laureatul premiului Nobel pentru economie, profesorul Paul Krugman. „Ceea ce a pus capăt cu adevărat Marii Depresii a fost enormul program de cheltuieli, care a fost reprezentat de al Doilea Război Mondial”, a spus economistul Krugman nu este la prima paralelă de asemenea anvergură pe care o face la nivel declarativ. La începutul acestei săptămâni, acesta a scris într-un editorial că ultima dată când Germania a apelat la un program de austeritate, a fost un moment favorabil pentru venirea la putere a lui Adolf Hitler, scrie CAPITAL.

Ţara în care electricitatea este gratis

E oare momentul să ne mutăm cu toţii în Golf? Micul, dar bogatul stat din Orientul Mijlociu – Qatar a depăşit Luxemburg în clasamentul celor mai înstărite state ale lumii, înregistrând în acest an cel mai ridicat nivel al venitului pe cap de locuitor. În prezent acesta se ridică la 88.221 dolari, însă statisticile arată că valoarea ar putea creşte până la 111.963 dolari în numai cinci ani. În Qatar, stat independent din 1971 şi sub guvernarea lui Amir Hamad din 1995, cetăţenii nu plătesc pentru electricitate, apă sau îngrijiri medicale, guvernul oferă pensii ridicate, iar împrumuturile – atunci când este nevoie de ele –  sunt oferite cu mare uşurinţă, scrie CAPITAL.

Guvernul a aprobat normele metodologice la Legea 153 din 2011, norme prin care primăriile și proprietarii locuințelor cu fațade degradate vor putea accesa credite a căror dobândă este subvenționată integral de către stat.

Ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, Elena Udrea a precizat că se dă astfel curs unor solicitări mai vechi a administrațiilor locale preocupate de modul în care arată multe din clădirile de patrimoniu. Astfel, creditele vor fi acordate cu o scadență de cinci ani, în condiții similare celor în care se pot accesa credite legate de reabilitarea clădirilor.

„Din valoarea creditului, 10% trebuie asigurată de către primării sau proprietari, 90% credit, dobânda se subvenționează din bugetul MDRT, iar partea de garantare de către Fondul de Garantare”, a declarat Elena Udrea.

Aceasta a arătat că va fi facilitată considerabil reabilitarea unor clădiri de patrimoniu cu potențial economic și turistic ridicat, mai ales din zonele istorice. „În sumele solicitate, proprietarii de locuințe pot realiza inclusiv lucrări de reabilitare termică”, a mai spus Udrea.

Sursa: NewsIn

Valoarea schimburilor comerciale dintre UE şi cele şase state membre ale Parteneriatului Estic (Armenia,Azerbaidjan,Belarus,Georgia,R.Moldova şi Ucraina) a crescut semmnificativ între 2000 si 2010, în pofida unei scăderi înregistrate în 2009,arată cifrele date publicităţii de Eurostat.

Astfel, din 2000 până în 2008, exporturile totale au crescut de la 8,8 miliarde de euro la un nivel record de 37,1 miliarde. În 2009, au scăzut la 23,2 miliarde, însă şi-au revenit parţial în 2009, pentru a atinge nivelul de 29,5 miliarde.

Importurile au urmat o evoluţie similară. Au crescut de la 7,8 miliarde de euro în 2000, la 31,6 miliarde în 2008, apoi au scăzut la 19 miliarde în 2009, înainte de a ajunge la 25,2 miliarde în 2010.

În consecinţă, surplusul comercial înregistrat de UE în relaţiile cu ţările membre ale Parteneriatului Estic a crescut de la 1 miliard în 2000 la 4,4 miliarde în 2010.

Valoarea schimburilor între statele europene şi cele din Parteneriatul Estic a continuat să crească şi în prima jumătate a anului 2011. Astfel, exporturile au crescut de la 12,8 miliarde de euro în primele şase luni ale lui 2010, la 16,5 miliarde în prima jumătate a lui 2011, iar importurile de la 11,7 miliarde la 17.7 miliarde.

Proporţia tranzacţiilor cu ţările membre ale Parteneriatului Estic în totalul comerţului extern al UE s-a dublat în decursul a 10 ani: dacă în 2000 exporturile către aceste state reprezenta 1% din total, a ajuns la 2,2% în prima jumătate a lui 2011. Importurile au crescut de la 0,8% la 2,1%.

Eurostat a dat publicităţii date privind tranzacţiile dintre cele 27 de state membre UE şi cele şase state din Parteneriatul Estic înainte de summitul de la Varşovia, din 29 şi 30 septembrie.

Potrivit biroului de statistică al UE, Germania, Italia şi Polonia au asigurat jumătate din schimburile comerciale cu membrii Parteneriatului Estic. Germania (4,3 miliarde de euro sau 26% din totalul exporturilor) a fost cel mai mare exportator, urmată de Polonia (2,3 miliarde de euro sau 14% din exporturi) şi Italia (1,3 miliarde sau 8%). În schimb, Italia a fost cel mai mare importator (6,3 miliarde sau 35% din importurile totale), urmată de Germania (1,9 miliarde, 11%), Franţa (1,8 miliarde, 10%) şi Polonia (1,4 miliarde, 8%).

România a înregistrat în perioada 2000 – 2010 exporturi de 525 de milioane de euro, în timp ce importurile au fost de 360 de milioane de euro.

Cel mai mare surplus în prima jumătate a lui 2011 l-a înregistrat Germania (2,4 miliarde de euro), iar cele mai mari deficite Italia (5 miliarde de euro) şi Franţa (1,1 miliarde).

Surplusul comercial înregistrat de România în aceeaşi perioadă a fost de 164 de milioane euro.

Aproape 40% dintre bunurile exportate către Parteneriatul Estic au fost maşini şi vehicule, în timp ce alte bunuri manifacturariere au reprezentat circa 25%. Energia a reprezentat 50% din importuri, iar alte bunuri manufacturiere aproape 25%.

Dintre ţările membre ale Parteneriatului Estic, Ucraina a fost principala piaţă pentru exporturile UE în prima jumătate a acestui an (9,6 miliarde de euro sau 58% din exporturile totale), urmată de Belarus (4 miliarde de euro sau 24%).

Ucraina a fost şi principala sursă de importuri în UE (7,8 miliarde sau 44% din importuri), urmată de Azerbaidjan (7,2 miliarde sau 40%).

UE a înregistrat cele mai mari surplusuri comerciale cu Belarusul (2,1 miliarde de euro) şi Ucraina (1,8 miliarde), iar cel mai mare deficit cu Azerbaidjanul (6 miliarde).

Sursa: NewsIn

Preşedintele UniCredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu, a declarat miercuri că noul regulament al BNR privind restricţionarea creditului în valută va afecta consumul, acesta fiind una dintre provocările sistemului bancar din România.

„Noul regulament al BNR poate afecta cu siguranţă consumul. Este una dintre provocările sistemului bancar şi vom vedea în ce măsură ne putem replia. Sigur că, în condiţiile în care dobânzile la lei tot vor trebui să scadă şi se va reduce diferenţialul de dobândă, românii se vor obişnui să ia credite în lei”, a menţionat Pascariu.

Preşedintele UniCredit Ţiriac Bank consideră că, până la sfârşitul acestui an, este nevoie de o reducere a dobânzii de politică monetară. „Ar fi un semnal în sistem şi sunt convins că se vor reduce şi dobânzile la creditele băncilor comerciale”, a mai spus Pascariu.

Şeful UniCredit Ţiriac Bank este de părere că, în absenţa unei reluări a consumului, „este greu de crezut că vom putea asista la o creştere economică reală”. „Dacă oamenii nu consumă, nu cumpără, nu fac investiţii, firmele nu au ce să producă”, susţine Pascariu.

Potrivit acestuia, creşterea economică nu poate sta doar la baza exportului. „Sigur că, aşa cum se vede ea acum în Europa, criza poate să complice lucrurile. Eu sunt în continuare optimist că reluarea consumului poate avea loc chiar din acest an, dar nu la nivelul din anii trecuţi. Sunt oarecare semnale. În luna iulie a crescut consumul cu amănuntul, într-o măsură foarte mică. Iulie şi august au fost luni de vacanţă, probabil că trimestrul al patrulea ar trebui să fie mai consistent din acest punct de vedere”, a mai spus Pascariu.

Potrivit unui proiect de regulament publicat pe pagina de internet a BNR, creditele de consum ar putea fi acordate pe o perioadă de cel mult cinci ani, iar solicitanţii trebuie să aducă garanţii de cel puţin 133% din valoarea împrumutului.

De asemenea, proiectul BNR prevede că, pentru finanţările imobiliare în euro, solicitanţii vor avea nevoie de un avans de cel puţin 30%, de 15% în cazul creditelor imobiliare în lei şi de 40% în cazul finanţărilor în alte monede străine.

Sursa: NewsIn

România ar putea înregistra o creştere economică cuprinsă între 1,5% şi 1,8% anul acesta şi de 2%-2,8% în 2012, susţin analiştii economici prezenţi la o conferinţă organizată de Coface.

Astfel, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist şef al ING Bank a declarat că pentru acest an estimează o creştere economică de 1,5% şi de 2,2% pentru anul viitor.

La rândul său, Dan Bucşa, economist Şef al UniCredit Ţiriac Bank, susţine că anul acesta România ar putea înregistra o creştere economică de 1,8%, iar anul viitor de 2,5%.

De asemenea, Ionuţ Dumitru, economist şef al Raiffeisen Bank, a declarat că anul acesta ne putem aştepta la o creştere economică de 1,5%, urmând ca în 2012 aceasta să se situeze în jurul a 2%.

Totodată, Florian Libocor, economist şef al BRD Groupe Société Générale, vede pentru acest an o creştere de 1,5% şi spune că pentru 2012 aceasta ar putea ajunge la 2,8%.

În ceea ce priveşte cursul de schimb leu/euro la final de an, Nicolaie Alexandru-Chidesciuc susţine că anul acesta un euro ar putea fi cotat la 4,3 lei, urmând ca la finalul anului viitor să se ajungă la un curs de schimb de 4,2 lei pentru un euro.

Dan Bucşa este de părere că moneda naţională va încheia acest an la un nivel de 4,2-4,3 lei pentru un euro, iar anul viitor s-ar putea ajunge la 4,2 lei pentru un euro. Ionuţ Dumitru are o părere asemănătoare şi vede un nivel de curs la finalul acestui an de 4,3 lei pentru un euro şi de 4,2 lei/euro la finalul anului 2012.

Florian Libocor a declarat că, la finalul acestui an, leul s-ar putea situa la 4,2 lei/euro, iar la sfârşitul anului viitor ar putea ajunge la 4,2-4,15 lei/euro.

Preşedintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu, spunea, cu o săptămână în urmă, că speră ca anul viitor creşterea economică să ajungă pe palierul de 3%, faţă de estimarea anterioară de 3,5%-4%, în condiţiile în care mediul internaţional este nefavorabil.

„În acest moment, mediul internaţional pare nefavorabil. Deci, pentru anul viitor pare că vom avea o creştere economică moderată, bună, consider că mai bună decât anul acesta. Şi anul viitor va fi pe creştere, problema va fi nivelul creşterii. Nu este niciun element de teamă legat de creşterea economică. Toată lumea estimează o creştere economică de 2,5% – 3,5%”, a menţionat Ghizdeanu.

Acesta a precizat că este vorba despre un palier de un punct procentual, „deci nu putem vorbi despre o eventuală recesiune”. Ghizdeanu a mai spus că şi despre alte ţări se poate vorbi doar despre o stagnare sau o reducere uşoară a creşterii economice.

„Ceea ce este sigur, anul acesta pare mai bun decât estimările. Anul viitor să sperăm că vom reuşi să ajungem pe palierul de 3%. Analizăm evoluţia cererii interne, cererii externe, măsura în care plusurile de pe cererea internă, în special din  fonduri structurale şi  investiţii, pot compensa încetinirea cererii externe, încetinirea din principalele ţări partenere”, a mai spus Ghizdeanu.

Sursa: NewsIn

Guvernul a adoptat miercuri o Ordonanţă de Urgenţă prin care Agenția Naţională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) trece din subordinea Ministerului de Interne în cea a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

„Prin preluarea ANCPI în subordinea MDRT se va realiza unificarea practicilor, interoperabilitatea datelor, partajarea şi standardizarea lor, astfel încât să poată fi îndeplinite atât atribuţiile şi responsabilităţile MDRT în domeniul dezvoltării regionale, cât şi cele ale autorităţilor locale legate de buna administrare a terenurilor. Activităţile MDRT şi ANCPI sunt interdependente în ceea ce priveşte rezolvarea aspectelor legate de dezvoltarea teritorială”, spun reprezentanţii MDRT.

Decizia a necesitat un aviz prealabil din partea CSAT, deoarece orice hotărâre legată de instituțiile din sistemul de apărare și ordine publică necesită acordul Consiliului.

”Activitatea agenţiei interferează cu activităţile desfăşurate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ce are în coordonare programe de realizare a planurilor de urbanism, de ridicare de date topocadastrale, de realizarea băncilor de date urbane”, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.

Prin această modificare, Udrea îşi propune să rezolve problemele legate intabularea terenurilor agricole sau forestiere, de buna administrare a terenurilor, de proprietatea asupra terenurilor, privată sau publică.

”Este un exemplu reprezentativ pentru nevoia soluţionării problemei cadastrului în România faptul că suma proprietăţilor din titlurile de proprietate, aşa cum au fost ele emise, este cu 40% mai mult decât suprafaţa ţării”, a spus ministrul.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului intenţionează realizarea unui cadastru general, pentru care se caută în prezent surse de finanţare, care să susţină politici integrate în domeniul administrării terenului. Prin această măsură, PUZ-urile şi PUG-urile se vor realiza pe harta cadastrală a ANCPI, iar toate informaţiile legate de aceste planuri vor fi integrate la nivel naţional, într-o bază de date.

În prezent, lipsa cadastrului general împiedică buna administare a terenurilor, având implicaţii în creşterea economică, protejarea mediului şi realizarea programelor de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

Conform estimărilor Elenei Udrea, realizarea cadastrului general ar necesita suma de 500 milioane euro, fiind în calcul mai multe variante de obţinere a acesteia. Deși a primit acordul experților Comisiei Europene, utilizarea fondurilor de coeziune pentru acest proiect nu va putea fi făcută decât din anul 2014. O a doua posibilitate este folosirea unor fonduri private, într-un sistem de parteneriat public-privat.

Sursa: NewsIn

Cine măreşte salariile în 2011.

Informaticienii, personalul din centrele de servicii sau angajaţii din industrie care lucrează în mediul privat la Cluj câştigă acum cu până la 15% mai mult faţă de nivelul salarial de anul trecut. Angajaţii din tehnologia informaţiei (IT), operatorii din call-centere şi muncitorii specializaţi din industrie au avut cea mai bună dinamică salarială în acest an. La polul opus s-au situat salariaţii din bănci, angajaţii dealerilor auto sau muncitorii din construcţii, domenii puternic afectate de criză, susţin specialiştii în resurse umane, scrie Ziua de Cluj.

Aţi citit cele 2.663 de articole ale noului Cod civil? Ştiaţi că dispar „comercianţii“ şi apar în locul lor „profesioniştii“? Ce va fi cu societăţile comerciale din Legea 31?

Noul Cod civil care va intra în vigoare la 1 octombrie se va dovedi că este una dintre cele mai mari schimbări legislative din istoria modernă a României. Adoptat după varianta Codului civil din Quebec (o îmbinare a dreptului continental cu cel anglo-saxon) şi din legea elveţiană a obligaţiunilor (dacă există o lege perfectă aceasta este legea elveţiană a obligaţiunilor, spune ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu), el împinge dreptul românesc cu un pas spre tipul de reglementare anglo-saxonă care pune accentul pe individ, spre deosebire Codul care va ieşi din uz şi care, adoptat în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, era o traducere a Codului napoleonian, scrie ZF.

Hotărâre istorică: Uniunea Europeană va impozita tranzacţiile financiare. Cum va fi afectată România de această decizie? Câţi bani se vor strânge la bugetul Comisiei?

Comisia Europeană a adoptat un plan care prevede introducerea unei ta­xe pe tranzacţiile financiare în care sunt im­plicaţi europenii, în pofida opo­ziţiei mul­tor state, în frunte cu Marea Bri­tanie, şi a impactului negativ pe care l-ar putea avea asupra economiei blocu­lui comunitar, scrie presa inter­naţională. Planul, adoptat de CE şi anunţat de preşedintele instituţiei Jose Manuel Barroso, se referă la plata unor impo­zite începând cu 2014 pe cumpărarea de acţiuni, obligaţiuni şi instrumente deri­vate în Uniunea Europeană sau de­rulate prin intermediul băncilor off­shore şi are sprijinul Franţei şi al Ger­ma­niei, potrivit CNBC, scrie ZF.

Grecia a ajuns în ziua Z. Salvarea Europei, aproape

Elenii au adoptat ieri o nouă măsură de austeritate, iar europenii par să fi convenit asupra planului de salvare al zonei euro. Ritmul greoi în care înaintează deciziile în privinţa planului de salvare a Greciei i-a adus în pragul disperării pe oficialii europeni. Ieri, Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a spus că „Europa trece printr- o criză economică, dar în acelaşi timp şi o criză de leadership”. El a atras atenţia că guvernele trebuie să accelereze implementarea măsurilor necesare pentru a lupta împotriva crizei datoriilor din zona euro, scrie EVZ.

O parte din petrolul României s-a vândut americanilor pe 10 milioane de dolari. Vânzătorul: fosta firmă a lui Frank Timiş

Compania ucraineană Regal Petroleum, listată la bursa de la Londra, a câștigat 10,4 milioane de dolari în urma tranzacției cu americanii de la Chevron Exploration and Production SRL, tranzacție prin care compania ucraineană a cedat drepturile de concesiune pe câmpurile de la Bârlad. Tranzacția dintre ucraineni și regii americani ai petrolului a fost finalizată la începutul acestui an și, conform unor informații apărute în presă la începutul anului, drepturile de concesionare asupra câmpurilor din Bârlad ar fi costat 25 de milioane de dolari, însă conform raportului publicat astăzi, câștigul avut în urma tranzacției de la Bârlad este de 10,4 milioane de dolari, scrie   CAPITAL.

Unul dintre cei mai mari retaileri telecom din România a intrat în insolvenţă

Say, unul dintre principalele lanţuri de retail din domeniul comunicaţiilor mobile şi digitale din România, anunţă intrarea în reorganizare judiciară, existând deja un investitor care şi-a manifestat intenţia de a se implica în noua structură de acţionariat. Cererea de intrare în reorganizare judiciară a lanţului de magazine a fost aprobată de Tribunalul Bucureşti, în data de 26 septembrie 2011, administrator judiciar fiind numită Casa de Insolvenţă Transilvania, scrie CAPITAL.

Grecia cere eforturi euro-atlantice pentru a rezolva problemele financiare ale Europei, a declarat marţi ministrul elen de finanţe Evanghelos Venizelos.

„Contează să avem o axă euro-atlantică pentru a lansa iniţiative în vederea depăşirii crizei”, potrivit lui Venizelos.

Evocând ezitări şi divergenţe în cursul elaborării poziţiei europene privind criza datoriilor suverane, ministrul a constatat că sistemul nu funcţionează bine.

Ţările din Zona euro au alocat în mai 2010 Greciei 110 miliarde de euro. În iulie 2011, au promis încă 109 miliarde de euro, sub formă de credite şi de anulări de datorii.

Însă acest ultim pachet de salvare urmează să fie aprobat de parlamentele naţionale.

Aceşti bani sunt indispensabili Greciei pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

În ultimele săptămâni, dezbaterile asupra datoriei elene au luat amploare. Astfel, preşedintele SUA, Barack Obama, şi secretarul Trezoreriei, Timothy Geithner, au cerut UE să facă demersuri energice pentru a dezamorsa criza deficitelor.

Sursa: NewsIn

Restanţele la credite ale populaţiei şi firmelor au crescut în august cu 2,3% faţă de luna precedentă, până la 20,18 miliarde lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor urcând la 9,3%, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

La finalul lunii iulie, soldul restanţelor ajunsese la 19,74 miliarde lei, iar ponderea lor în totalul împrumuturilor a fost de 9,1%. La sfârşitul anului trecut, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor era de 7,7%.

Soldul restanţelor la împrumuturile în moneda naţională era în august de 9,16 miliarde lei, adică 11,4% din totalul împrumuturilor în lei, iar soldul restanţelor la creditele în valută echivala cu 11,02 miliarde lei (8% din totalul împrumuturilor în valută).

Soldul creditelor populaţiei şi agenţilor economici se cifra la sfârşitul lunii august la 217,64 miliarde lei, faţă de 217,89 miliarde lei la sfârşitul lunii iulie.

Sursa: NewsIn

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare în sistemul de pensii private, care urmează să funcţioneze efectiv începând cu prima parte a anului 2012, a anunţat marţi Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România.

„Legea va intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial, iar Fondul de Garantare va începe să funcţioneze efectiv începând cu prima parte a anului 2012. Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) salută adoptarea acestui act normativ, necesar pentru consolidarea legislaţiei primare în domeniu, ca şi pentru creşterea stabilităţii, siguranţei şi încrederii participanţilor în acest sistem”, se arată în comunicat.

Scopul Fondului de garantare este de a garanta drepturile participanţilor (faza de acumulare) şi beneficiarilor (faza de plată) la fondurile de pensii private. Totodată, va compensa orice eventuale pierderi ale participanţilor care contribuie la sistem, derivate din orice situaţie de incapacitate de plată a administratorilor şi furnizorilor de pensii private.

Fondul de garantare este administrat de un consiliu de administraţie compus din trei membri: un preşedinte (desemnat de CSSPP, autoritatea de supraveghere a pieţei), un membru desemnat de Ministerul Finanţelor Publice şi un membru desemnat de APAPR.

Mandatul acestora este de patru ani şi poate fi reînnoit o singură dată.

Consiliul de Administraţie numeşte prin decizie un director general, care se va ocupa de conducerea executivă şi operativă a instituţiei, alături de personalul de specialitate ce va fi angajat de Fond. Administratorii de fonduri de pensii private, precum şi viitorii furnizori de pensii private (în faza de plată) acoperă prin contribuţii din fonduri proprii cheltuielile de funcţionare ale fondului de garantare.

De asemenea, administratorii şi furnizorii vor cotiza anual, din fonduri proprii, la Fondul de garantare, pentru acumularea sumelor necesare îndeplinirii scopului Fondului, valoarea contribuţiilor urmând să fie stabilite prin metode de calcul actuarial, elaborate de Fondul de garantare şi supuse adoptării CSSPP.

„Resursele financiare ale Fondului de garantare vor fi şi ele investite, însă doar în instrumente ale pieţei monetare (depozite, conturi curente), titluri de stat şi alte instrumente cu grad scăzut de risc. Situaţiile financiare anuale ale Fondului de garantare, adoptate de Consiliul CSSPP, împreună cu raportul anual de activitate şi raportul auditorului financiar (extern) independent, vor fi făcute publice în fiecare an. Legea prevede obligaţii suplimentare de raportare şi transparenţă atât pentru administratorii de fonduri de pensii, cât şi pentru Fondul de garantare”, se mai arată în comunicat.

Sursa: NewsIn