Flash Feed Scroll Reader

Arhivă | octombrie, 2011

Afacerile Flanco au crescut cu 50% în primele nouă luni, la 65 milioane euro

Afacerile Flanco au crescut cu 50% în primele nouă luni, la 65 milioane euro

Retailerul de produse IT&C, electronice şi electrocasnice Flanco a înregistrat în primele nouă luni din acest an o cifră de afaceri de 65 milioane euro, în creştere cu 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, şi estimează pentru întregul an atingerea valorii de 110 de milioane euro.

Totodată, potrivit unui comunicat transmis miercuri, pentru anul 2011 compania estimează un profit net de un milion de euro, urmând ca în 2012 cifra de afaceri să depășească pragul de 140 de milioane euro.

La nivelul cotei de piață, retailerul a înregistrat constant o cotă de peste 11% în ultimele luni, țintind pentru finalul anului o cotă de 12%.

În primele nouă luni din 2011, față de perioada similară din 2010, piața de retail electroIT a înregistrat o creștere totală de 6%. Cea mai bună evoluție a fost înregistrată de sectorul IT, cu o creștere de 16%, în timp ce sectorul de electronice a crescut cu 7%, cel de electrocasnice mici cu 5% iar cel de electrocasnice mari a stagnat.

Potrivit estimărilor Flanco, piața de retail electroIT va atinge valoarea de 1,1 miliarde euro în 2011, respectiv 1,25 miliarde euro în 2012. Pe termen lung, piața ar putea ajunge la 1,5 miliarde euro în 2013, respectiv 1,8 miliarde euro în 2014.

Flanco este unul dintre cei mai importanți retaileri autohtoni de produse IT&C, electronice şi electrocasnice. Compania operează în acest moment o rețea de 78 de magazine în cele mai importante regiuni comerciale ale țării.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar11 Comentarii

Băsescu: Declaraţia Consiliului garantează tuturor statelor că subsidiarele băncilor menţin fluxurile

Băsescu: Declaraţia Consiliului garantează tuturor statelor că subsidiarele băncilor menţin fluxurile

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat miercuri, după Consiliului European, că decizia forului va da tututor statelor UE garanţia că subsidiarele băncilor mamă din alte ţări îşi vor menţine nivelul de capital şi pentru anii următori, iar România va putea continua creditarea economiei.

Declaraţia privind recapitalizarea băncilor, adoptată de Consiliul,  vizează finanţarea băncilor pe termen mediu astfel încât să se asigure fluxurile de credit pe termen mediu ale economiei reale, a explicat preşedintele.

„Declaraţia vizează asigurarea calităţii şi cantităţii capitalului, pentru că de fapt se vizează introducerea în sistemul bancar a unui capital de primă clasă, lichitate în bani. (…) Prin decizia adoptată acum de Consiliu, nu numai România, dar şi toate statele, au garanţia că subsidiarele aparţinând băncilor-mamă din alte state vor avea nivelul de capital menţinut şi pentru anii următori”, a spus preşedintele, după adoptarea declaraţiei Consiliului privind capitalizarea băncilor din UE.

Băsescu a subliniat că propunerea României a fost materializată într-un text care acum vizează toate statele membre şi ceea ce a fost prezentat iniţial ca un interes al României s-a transformat într-o „obligaţie” pentru băncile mamă de a-şi finanţa corespunzător subsidiarele prin menţinerea fluxurilor de capital existente şi în anii următori. „Acest lucru va permite României atât creditarea economiei, cât şi achiziţia de resurse financiare pentru acoperirea nevoilor bugetului de stat. Altfel spus, va permite României să-şi menţină nivelul actual de pe piaţa datoriilor suverane”, a mai spus preşedintele.

Traian Băsescu a dat asigurări că băncile-mamă nu vor putea să tragă capital din subsidiare, acest lucru fiind verificat atât de autoritatea bancară europeană, cât şi de autorităţile bancare naţionale, existând un plafon minim al capitalului. În acest context, preşedintele a arătat că România stă mai bine decât alte state în ceea ce priveşte procentul din fluxul de capital străin care se îndreaptă către buget, acesta fiind mult mai mic decât procentul destinat susţinerii mediului privat.

„România are fluxuri de capital de 40 de miliarde de euro, din care anul acesta 13,2 miliarde au fost utilizate pentru finanţare a bugetului de stat, iar diferenţa până la 40 miliarde pentru sectorul privat. Avem o structură foarte bună faţă de alte ţări, unde structura de finanţare a statului este cu un procent mult mai mare”, a explicat şeful statului.

În ceea ce priveşte întâlnirea liderilor din zona euro, care a început după reuniunea Consiliului European, Traian Băsescu şi-a exprimat speranţa că aceasta va rezolva principalele probleme ale UE, respectiv sprijinul pentru Grecia şi nivelul de finanţare al facilităţii europene de stabilitate financiară.

„Vreau să cred că în cursul acestei nopţi se va ajunge la concluzii, pentru cele două probleme fundamentale în momentul de faţă, Grecia şi facilitatea europeană de stabilitate fiscală. Nimic nu putea să înceapă până nu se clarifica modalitatea de consolidare a băncilor. Acest prim punct a funcţionat ca o cheie de dezlegare a celorlalte probleme. Nu este suficientă, dar de la ea trebuia pornit”, a conchis Traian Băsescu.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Băsescu: Declaraţia Consiliului garantează tuturor statelor că subsidiarele băncilor menţin fluxurile

Executivul anunţă aprobarea Acordului preventiv între UE şi România, de maximum 1,4 miliarde de euro

Executivul anunţă aprobarea Acordului preventiv între UE şi România, de maximum 1,4 miliarde de euro

Guvernul a adoptat miercuri proiectul de lege pentru ratificarea Acordului cadru de împrumut între UE şi România, în valoare de maximum 1,4 miliarde de euro şi a memorandumului de înţelegere între UE şi România, informează Executivul.

Potrivit sursei citate, Acordul de împrumut reprezintă alocarea de asistenţă financiară pe termen mediu, de tip preventiv, în valoare de până la 1,4 miliarde de euro în cadrul facilităţii privind Balanţa de Plăţi, complementar sprijinului acordat de FMI prin intermediul noului Acord Stand-by în valoare de aproximativ 3,5 miliarde de euro, acord considerat tot de natură preventivă de autorităţile române.

„Prin programul agreat în cadrul noului pachet de asistenţă financiară de tip preventiv suma totală a împrumutului poate fi disponibilizată, dar România va putea solicita activarea şi tragerea sumelor numai în cazul unei deteriorări neprevăzute a pieţei din punct de vedere al situaţiei economice şi/sau financiare, cauzată de factori care nu intră sub controlul autorităţilor”, explică Executivul.

În cadrul noului pachet de asistenţă financiară de tip preventiv încheiat cu UE, România s-a angajat să implementeze un program de politici economice concentrat pe măsuri de reformă structurală şi pe redresarea şi majorarea potenţialului de creştere al economiei româneşti. Astfel, programul va asigura continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale, îmbunătăţirea managementului şi controlului finanţelor publice, precum şi asigurarea stabilităţii externe, monetare şi financiare şi reforma pieţei financiare. În ansamblul său, programul urmăreşte încetarea situaţiei de deficit excesiv până în 2012, îmbunătăţirea potenţialului de creştere şi scăderea probabilităţii de apariţie în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia românească.

În cadrul ultimei evaluări a programului de asistenţă financiară multilaterală derulat pe perioada 2009 – 2011 ce a avut loc cu ocazia misiunii comune a Fondului Monetar Internaţional, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene din perioada 25 ianuarie – 08 februarie 2011 s-a formulat propunerea ca, odată cu încheierea programului curent, Comisia Europeană să analizeze solicitarea adresată de România de alocare a unei asistenţe financiare pe termen mediu de tip preventiv în valoare de până la 1,4 miliarde euro în cadrul facilităţii privind Balanţa de Plăţi (BP), complementar sprijinului acordat de FMI prin intermediul noului Acord Stand-by (SBA), în valoare de 3,090 miliarde DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), aprobat pe data de 25 martie 2011.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Executivul anunţă aprobarea Acordului preventiv între UE şi România, de maximum 1,4 miliarde de euro

BCR şi Banca Transilvania vor conversia datoriilor Oltchim la cele două bănci în acţiuni

BCR şi Banca Transilvania vor conversia datoriilor Oltchim la cele două bănci în acţiuni

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a primit marţi delegaţiile BCR şi Banca Transilvania, conduse de preşedinţii celor două instituţii bancare, Dominic Bruynseels şi Horia Ciorcilă, a anunţat marţi ministerul.

„Subiectul discuţiei a fost legat de colaborarea între compania Oltchim şi cele două bănci. Astfel, BCR şi Banca Transilvania s-au declarat interesate în realizarea conversiei datoriilor pe care Oltchim le are la cele două bănci în acţiuni la această societate. În paralel, se aşteaptă decizia Comisiei Europene referitoare la procesul de conversie”, se arată în comunicatul ministerului.

Întrucât Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a declanşat procesul de privatizare a companiei Oltchim, ministrul Ion Ariton le-a prezentat reprezentanţilor celor două bănci calendarul de privatizare.

„Atât BCR, cât şi Banca Transilvania şi-au arătat deschiderea pentru a susţine compania, inclusiv prin acordarea de noi credite, până la finalizarea privatizării”, se mai arată în comunicat.

Oltchim a înregistrat în primul semestru din 2011 o pierdere netă de 70,29 milioane lei, în scădere cu 60,3% faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent, de 177,17 milioane lei. Totodată, Oltchim a obţinut în primul semestru o cifră de afaceri de 915,24 milioane lei, în creştere cu 69,03% faţă de afacerile din ianuarie-iunie 2010, care s-au ridicat la 541,44 milioane lei.

Oltchim din Râmnicu Vâlcea este cea mai importantă unitate din industria petrochimică din România, lider în Europa Centrală şi de Est la PVC, sodă caustică, polioli şi plastifianţi.

Societatea are ca acţionar majoritar statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (54,80%), PCC SE Duisburg Deu deţine 17,47% din acţiuni, în timp ce Nachbar Services Limited Nicosia Cyp are 14,02% din acţiuni. Titlurile Oltchim sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti, la categoria I, sub simbolul OLT.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru BCR şi Banca Transilvania vor conversia datoriilor Oltchim la cele două bănci în acţiuni

Bugetul general a înregistrat în primele nouă luni un deficit de 2,5% din PIB, la 13,7 mld. lei

Bugetul general a înregistrat în primele nouă luni un deficit de 2,5% din PIB, la 13,7 mld. lei

Bugetul general consolidat al României a înregistrat în primele nouă luni din 2011 un deficit de13,7 miliarde lei, respectiv 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB), fapt ce permite încadrarea în ţinta anuală de 4,4%, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP) .

Astfel, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 131,6 miliarde lei, au fost cu 9,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Conform MFP, au crescut în principal veniturile din taxa pe valoare adăugată, cu 25,4% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, precum şi cele din accize, cu 12,9%.

Încasarile din TVA pe lunile august şi septembrie s-au menţinut de asemenea peste cele din perioada similară din anul precedent, aceastea fiind luni în care s-a aplicat aceiaşi cotă de impozitare, respectiv 24%.

La accize veniturile au fost influenţate şi de majorarea cotelor de accizare la unele produse: motorină, benzină fără plumb, produse intermendiare şi ţigarete precum şi a măsurilor de combatere a evaziunii fiscale.

Totodată, contribuţiile de asigurări sociale au fost cu 8,7% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 1,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (1,9%).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au crescut cu 52,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În acelaşi timp, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 145,25 miliarde lei, au înregistrat o creştere în termeni nominali cu 1,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în principal ca urmare a creşterii cheltuielilor pentru proiecte cu finanţare europeană, dar în termeni reali, ca procent în PIB, s-au redus cu 1,2 puncte procentuale.

Potrivit MFP, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, din cauza plăţilor pentru servicii medicale şi medicamente. Creşterea s-a înregistrat în cea mai mare parte la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a reclasificării unor cheltuieli, precum şi la bugetele locale (16,1%), ca urmare a preluării spitalelor de către administraţiile locale. Se menţin în continuare sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent cheltuielile de personal (-14,1%), subvenţii (-14,8%) şi asistenţă socială (- 1,2%).

Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri UE au crescut cu 61,5% faţă de primele nouă luni ale anului 2010, iar cheltuielile cu dobânzi s-au majorat cu 26,0 % faţă de anul precedent, reprezentând 61,5% din programul anual.

De asemenea, cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe primele nouă luni în sumă de 22,9 miliarde lei, faţă de 19,6 miliarde lei înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent.

Premierul Emil Boc declara săptămâna trecută că pentru 2011 România este în graficul creşterii economice de 1,5%, iar în privinţa deficitului pentru anul următor a precizat că va fi sub 3%, deoarece trebuie incluse în el şi datoriile companiilor de stat, aşa cum cer procedurile europene.

„România a ieşit din recesiune ca prim pas de ieşire din criza economică. Ieşirea din recesiune e un prim pas, am avut trei trimestre consecutive de creştere economică, iar datele pe care le avem acum ne arată că suntem în graficul creşterii economice de 1,5% pentru anul 2011 şi suntem în ţinta de deficit bugetar anunţat şi agreat cu organismele internaţionale de -4,4%”, a spus Boc.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Bugetul general a înregistrat în primele nouă luni un deficit de 2,5% din PIB, la 13,7 mld. lei

Grupul rus Mechel este interesat să construiască grupuri energetice în România

Grupul rus Mechel este interesat să construiască grupuri energetice în România

Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ion Ariton, a primit marţi delegaţia companiei siderurgice Mechel, condusă de vicepreşedintele grupului rus, Viktor Trigubko, iar subiectul discuţiilor s-a referit la proiectele de investiţii pe care compania le are în România.

„Cu această ocazie, a fost abordată şi posibilitatea participării Mechel în proiecte de dezvoltare a unor companii mixte cu rolul de a construi şi opera grupuri energetice în România”, se arată într-un comunicat emis marţi de Ministerul Economiei.

Grupul siderurgic Mechel este unul dintre cei mai importanţi producători de oţel şi produse siderurgice din Federaţia Rusă şi cel mai important producător din România.

În România, Mechel este prezent din august 2002 şi în prezent este unul dintre cele mai mari jucători pe piaţa siderurgică a României, deţinând şase unităţi metalurgice cu peste 7.000 de salariaţi: Mechel Târgovişte (producător de oţel, laminate la cald, oţeluri speciale), Mechel Câmpia Turzii (producător de laminate la cald, sârmă şi produse din sârmă), Ductil Steel Buzău (produce laminate la cald, sârmă şi produse din sârmă), Ductil Steel Oţelu Roşu (producător de oţel), Laminorul Brăila (producător de profile) şi Mechel Reparaţii Târgovişte (producător de cilindri de laminare).

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Grupul rus Mechel este interesat să construiască grupuri energetice în România

Min. Comunicaţiilor va dezvolta un sistem de schimb de informaţii de 411.852 euro din fonduri UE

Min. Comunicaţiilor va dezvolta un sistem de schimb de informaţii de 411.852 euro din fonduri UE

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a primit oficial acceptul de finanţare pentru proiectul aplicat direct la Comisia Europeană „CIIP – Framework for a Partnership” (prescurtat CIIP-F4P), cu o valoare totală de 411.852 euro, a anunţat ministerul.

„Proiectul de importanţă naţională şi europeană vizează îmbunătăţirea securităţii cibernetice la nivel naţional, creşterea gradului de conştientizare cu privire la infrastructurile critice de informaţie şi  identificarea celor mai bune practici de gestionare a infrastructurilor critice europene din sectorul IT&C”, se arată într-un comunicat al ministerului.

Perioada de implementare a proiectului este de 20 de luni.

Proiectul presupune dezvoltarea unui sistem de schimb de informaţii şi de avertizare timpurie care va fi  implementat şi testat printr-un exerciţiu naţional unde vor participa proprietarii sau administratorii infrastructurilor critice de informaţie. La finalul implementării, va fi  elaborat un ghid de bune practici, mai informează MCSI.

„Problematica protecţiei infrastructurilor critice este o prioritate atât la nivel european, cât şi naţional, o dovadă în acest sens fiind şi numărul mare al partenerilor implicaţi în derularea acestui proiect: Ministerul Administratiei şi Internelor, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, importante companii de comunicaţii (Teletrans, Romtelecom si Transelectrica) şi companii de securitate IT”, se mai arată în comunicat.

MCSI a aplicat pentru obţinerea finanţării acestui proiect, în cadrul apelului destinat “Prevenirii, pregătirii și managementului consecinţelor unui act terorist şi altor riscuri de securitate – Action Grants CIPS 2010 I”, în data de 27 iulie 2010.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Min. Comunicaţiilor va dezvolta un sistem de schimb de informaţii de 411.852 euro din fonduri UE

Vânzările de autoturisme au scăzut cu 11,4% în primele nouă luni, la 69.170 unităţi

Vânzările de autoturisme au scăzut cu 11,4% în primele nouă luni, la 69.170 unităţi

Vânzările de autoturisme au scăzut în primele nouă luni cu 11,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, la 69.170 unităţi, în timp ce în septembrie s-a înregistrat o creştere de 16,9% faţă de luna anterioară, la 9.120 unităţi,arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

Dacă se adaugă vehiculele comerciale şi autobuzele, vânzările totale de autovehicule au scăzut în primele nouă luni faţă de acelaşi interval din 2010 cu 7,5%, la 80.657 unităţi. În luna septembrie au fost vândute 10.555 unităţi, în creştere cu 18,4% faţă de luna anterioară.

Producţia de autovehicule din România a scăzut cu 2,7% în primele nouă luni din acest an, la 251.014 de unităţi, iar producţia de autoturisme s-a diminuat, în aceeaşi perioadă, cu 3,2%, la 231.231 de unităţi.

Exportul de autovehicule a scăzut cu 0,8% în ianuarie-septembrie 2011, la 224.942 unităţi. Numărul de autoturisme importate a scăzut cu 7% în primele nouă luni, la 48.680 unităţi.

La nivelul primelor nouă luni din 2011, Dacia a rămas liderul pieţei româneşti, cu 22.372 autovehicule vândute, producătorul auto român fiind urmat de Volkswagen, cu 8.361 de unităţi vândute şi Renault, cu 6.202.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Vânzările de autoturisme au scăzut cu 11,4% în primele nouă luni, la 69.170 unităţi

Liderii UE se reunesc din nou la Bruxelles, pentru a finaliza planul privind criza din Zona euro

Liderii UE se reunesc din nou la Bruxelles, pentru a finaliza planul privind criza din Zona euro

Liderii UE se reunesc miercuri la Bruxelles, pentru un summit de urgenţă ce vizează finalizarea detaliilor unui plan de a contracara criza din Zona euro.

Discuţiile din weekend, ce nu au permis ajungerea la o concluzie, s-au concentrat pe un acord de a obliga băncile să asigure capital pentru a acoperi viitoare pierderi, precum şi pe metode de a consolida fondul de salvare al Zonei euro – Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESA).

Există temeri că actuala criză a datoriilor din Grecia s-ar putea extinde la Italia şi Spania. În aceste condiţii, Romei i s-a cerut să ofere detalii despre planurile sale înainte de începerea summitului.

Coaliţia de la guvernare, condusă de premierul Silvio Berlusconi, ar fi ajuns în ultima clipă la un acord limitat privind reformele economice – inclusiv asupra subiectului delicat de creştere a vârstei de pensionare.

Partenerul lui Berlusconi la guvernare, liderul Ligii Nordului Umberto Bossi, a declarat marţi seară: „În cele din urmă am găsit o cale. Acum vom vedea ce spune UE”.

Însă, în pofida acestui acord, la care s-ar fi ajuns după discuţii maraton marţi, Bossi a avertizat că este în continure pesimist în legătură cu şansele de supravieţuite a guvernului.

Potrivit BBC News, nu este sigur că acordul va convinge partenerii Italiei din UE sau pieţele financiare de capacitatea ţării de a-şi plăti creditele pe termen lung.

Italia, a treia economie ca mărime din Zona euro, trebuie să emită obligaţiuni în valoare de 600 de miliarde de euro, în termen de trei ani, pentru a-şi refinanţa datoria.

Duminică, la Bruxelles, şeful guvernului italian fusese vizat cu precădere de observaţiile cancelarului german Angela Merkel şi ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, dar şi ale preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, care ceruseră Italiei să ia măsuri urgente în privinţa datoriei ei publice şi pentru a relansa creşterea economică.

Printre principalele puncte ale acordului la care ar fi ajuns în weekend oficialii UE se numără faptul că băncile europene trebuie să obţină capital suplimentar de peste 100 de miliarde de euro pentru a le apăra de posibile pierderi generate de ţările cu deficit mare, Facilitatea europeană de stabilitate financiară (FESA) – în valoare de 440 de miliarde de euro) – va fi consolidată, deşi nu este clar deocamdată cum, iar creditorilor Greciei li se vor cere accepte pierderi mai mari de 21% pe deţinerile de obligaţiuni emise de Atena.

Potrivit planului, cele 100 de miliarde de euro necesare pentru recapitalizarea băncilor ar urma să fie oferite de investitori comerciali, guverne naţionale şi FESA.

Însă între principalele puteri din Zona euro persistă dezacorduri în puncte cheie.

Franţa spera că Banca Centrală Europeană (BCE) va susţine FESA, oferindu-i credite ce ar putea creşte capacitatea totală a fondului la 2.000 – 3.000 de miliarde de euro. Însă această propunere a fost blocată de cancelarul german Angela Merkel.

În schimb, guvernele ar urma, potrivit aşteptărilor, să ajungă la un acord potrivit căruia FESA să poată ajuta ţările din Zona euro cu probleme, precum Italia sau Spania, oferind garanţii parţiale investitorilor şi băncilor care le oferă credite.

Un alt diferend îl reprezintă pierderile care le pot fi impuse creditorilor Greciei, Germania cerând ca acestea să se ridice până la 50% – 60%. Însă BCE s-ar opune unei astfel de creşteri.

Aceste dificultăţi s-ar fi aflat în spatele unei decizii de a anula o reuniune a miniştrilor de finanţe din UE, care ar fi trebuit să preceadă summitul.

Potrivit BBC News, viitorul Zonei euro depinde de nivelul riscului financiar pe care este dispus să şi-l asume guvernul german în oferirea de împrumuturi de urgenţă.

Premierul francez Francois Fillon a avertizat că, dacă summitul de miercuri se va încheia cu un eşec, „ar putea vira continentul european într-un teritoriu necunoscut”.

Liderii UE au convenit deja asupra unor pachete de salvare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, însă pieţele rămân sceptice.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar11 Comentarii

România a solicitat CE un studiu actualizat privind impactul liberalizării pieţei muncii în UE

România a solicitat CE un studiu actualizat privind impactul liberalizării pieţei muncii în UE

România, alături de Bulgaria, a solicitat Comisiei Europene realizarea unui nou studiu, actualizat, privind impactul liberalizării pieţelor forţei de muncă asupra economiilor din statele membre ale UE, studiul urmând a fi publicat în cursul lunii noiembrie 2011, informează MAE.

Conform Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană, vechile state membre ale Uniunii Europene pot aplica măsuri restrictive tranzitorii privind accesul pe piaţa muncii al cetăţenilor noilor state membre, în trei etape temporale, de la data aderării, pe formula „2+3+2” ani. Aceste restricţii vor expira complet, în cazul românilor şi bulgarilor, la 1 ianuarie 2014.

În prezent, lucrătorii din România beneficiază de acces liber pe pieţele muncii din 15 state membre, iar 11 state membre aplică restricţii totale sau parţiale privind accesul lucrătorilor români şi bulgari pe pieţele forţei de muncă. Spania a reintrodus în iulie restricţii pentru lucrătorii români, după ce din 2009 liberalizase accesul muncitorilor români.

Potrivit MAE, obiectivul României este deschiderea pieţei muncii pentru cetăţenii români în toate statele UE, astfel încât cetăţenii români să se bucure de acest drept fundamental cât mai curând posibil.

Ministerul Afacerilor Externe arată că menţine un dialog constant cu autorităţile din celelalte state membre UE pentru atingerea acestui obiectiv.

În aceste condiţii, Ministerul Afacerilor Externe salută adoptarea, cu o largă majoritate, în cadrul sesiunii plenare din 25 octombrie 2011, a Rezoluţiei Parlamentului European privind deschiderea pieţei muncii din statele membre ale UE pentru cetăţenii români şi bulgari.

Iniţiativa Parlamentului European este complementară demersurilor României şi Bulgariei pe lângă statele membre şi Comisia Europeană pentru ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru lucrătorii din cele două state, arată MAE.

Raportul care a stat la baza rezoluţiei, iniţiat de parlamentarului european Traian Ungureanu (PPE, RO), a beneficiat de susţinerea tuturor grupurilor parlamentare, transmiţând un mesaj unitar al Parlamentului cu privire la necesitatea liberalizării totale a pieţei forţei de muncă, respectării drepturilor lucrătorilor, dar şi a drepturilor membrilor de familie care îi însoţesc, precum şi a recunoaşterii calificărilor profesionale. Documentul face un apel ferm pentru eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii  pentru statele membre care încă le menţin.

Ministerul Afacerilor Externe apreciază principalul mesaj al rezoluţiei, în sensul că libera circulaţie a lucrătorilor este un drept pe care îl au cetăţenii europeni şi, prin urmare, este necesară implementarea corectă şi coerentă a legislaţiei UE de către statele membre. Nu există o logică socio-economică de a menţine restricţiile de intrare pe pieţele forţei de muncă din unele state membre, în condiţiile în care nu se înregistrează efecte negative produse de mobilitatea forţei de muncă.

Rezoluţia Parlamentului European reiterează faptul că este necesară eliminarea eventualelor bariere directe sau indirecte, în special cele legate de comportamentul discriminatoriu bazat pe cetăţenie, refuzul acordării de drepturi pentru membrii de familie, sistemele de asigurări sociale şi alte bariere de natură să împiedice sau să descurajeze lucrătorii să circule liber în căutarea unui loc de muncă.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru România a solicitat CE un studiu actualizat privind impactul liberalizării pieţei muncii în UE

Subiectele zilei – 26 octombrie 2011

Subiectele zilei – 26 octombrie 2011

Război pe toate fronturile la Broker Cluj

Consiliul de Administraţie l-a dat afară pe director, acţionarii cer înlocuirea administratorilor, iar fostul preşedinte îi acuză pe toţi de înşelarea clienţilor. Consiliul de Administraţie (CA) al societăţii de servicii de investiţii financiare (SSIF) Broker Cluj ar putea fi revocat în întregime după ce administratorii l-au concediat pe directorul general. Decizia va fi luată în următoarea adunare generală a acţionarilor (AGA) din noiembrie, la cererea unuia dintre investitorii principali, Societatea de Investiţii Financiare (SIF) 4 Muntenia, scrie Ziua de Cluj

Cine sunt executivii care au primit pe mână afaceri de sute de milioane de euro în ultimul an

Cea de-a patra ediţie a anuarului „Who’s Who in Business România 2011. Cei mai importanţi 1.000 de oameni de business” editat de ZF scoate la iveală cele mai importante mişcări de trupe la nivel de top management: aproape 180 de manageri au fost schimbaţi în ultimul an, semn că atât multinaţionalele, cât şi companiile cu acţionariat românesc au simţit nevoia de a schimba direcţia de business. Faţă de anii anteriori, am observat mai multe schimbări la nivel de top mana­gement, având în vedere că am avut 10-15 proiecte de recrutare la nivel de general manager, scrie ZF

Creditul pentru populaţie îngheaţă din nou. Cei mai mulţi bani merg la companii

Creditul privat a crescut în luna septembrie exclusiv pe seama finanţărilor acordate de bănci companiilor, pentru că populaţia a redevenit temătoare să se mai îndatoreze. Soldul total al creditelor acordate populaţiei şi companiilor a urcat cu 2,7% în septembrie faţă de august, până la 221 miliarde de lei (circa 51 mld. euro), creşterea fiind datorată într-o măsură semnificativă şi creşterii cursului de schimb. Euro a câştigat mai mult de 3% în faţa leului în luna septembrie, scrie ZF

Cele mai bune joburi din România

Sectoarele economice cu cele mai mari creşteri salariale au, de obicei, cele mai bune perspective pentru angajaţi. În condiţiile unei pieţe a muncii în continuă schimbare, tot mai mulţi oameni vor să ştie care sunt domeniile de activitate cele mai dinamice, unde oferta de muncă este mai mare, iar perspectiva unui job stabil şi a unui salariu atractiv ridicată. Poţi alege bine domeniul în care să lucrezi observând evoluţia salariilor din ultimul an. De cele mai mari creşteri salariale nete din acest an, de 8,9%, vor beneficia angajaţii din domeniul producţiei auto, potrivit studiului PayWell efectuat de PricewaterhouseCoopers, scrie EVZ

Românii prind din nou gustul creditelor

Creditele totale acordate firmelor şi populaţiei au crescut în septembrie 2011 cu 2,7 la sută (2,9 la sută în termeni reali) faţă de luna anterioară, până la 221,4 miliarde lei, potrivit băncii centrale. Creditul în lei a crescut până la finele lui septembrie cu 0,7 la sută (0,9 la sută în termeni reali), în timp ce cel în valută exprimat în lei s-a majorat cu 3,8 la sută (exprimat în euro, creditul în valută a crescut cu 0,7 la sută). Creditele au consemnat o creştere importantă şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, soldul împrumuturilor a crescut cu 6,5 la sută (2,9 la sută în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2010, în special pe seama creşterii împrumuturilor în valută, cu 6,1 la sută, în termeni reali, în acest interval, scrie EVZ

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar, Intern, Revista preseiComentariile sunt închise pentru Subiectele zilei – 26 octombrie 2011

CSSPP crede că deductibilitatea fiscală pentru pensiile private trebuie să se majoreze

CSSPP crede că deductibilitatea fiscală pentru pensiile private trebuie să se majoreze

La sfârşitul trimestrului III al acestui an, un număr de 5,4 milioane persoane participau la fondurile de pensii administrate privat – Pilonul II, iar valoarea activelor nete aferente celor nouă fonduri de pensii administrate privat era de 1.33 miliarde euro.

În cazul fondurilor de pensii facultative, la sfârşitul trimestrului III al acestui an, numărul participanţilor înregistraţi era de aproape 250.000 persoane. Deşi urmează un trend ascendent, activele nete se ridicau la doar 92 milioane de euro.

Specialiştii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) sunt de părere că nu întâmplător, companiile vorbesc despre caracterul neatractiv şi uneori neclar şi greu de administrat al deductibilităţii fiscale aplicabile fondurilor de pensii facultative. Deşi, în urma demersurilor CSSPP, susţinute de piaţă, deductibilitatea fiscală a contribuţiilor la Pilonul III a fost majorată, de la nivelul iniţial de 400 euro pe an (sumă cumulată din impozitele datorate de angajat şi angajator), la 800 euro pe an (cumulat angajat şi angajator), demersul nu a fost încununat de succes până la capăt pentru că încă nu se poate vorbi despre o deductibilitate totală. Contribuţiile personale ale angajatului sunt deductibile numai de la calculul impozitului pe venit, în timp ce pentru partea de contribuţie plătită de angajator, dacă există, deductibilitatea se aplică atât la determinarea bazei de calcul pentru profit, cât şi la plata contribuţiilor de asigurări sociale şi a celor pentru asigurările de boli profesionale.

Regimul diferit de deductibilitate faţă de diferitele categorii de contribuţii existente îngreunează calculele salariale, pe de o parte, şi face ca pentru angajatori acordarea acestui tip de beneficiu să introducă avantaje fiscale limitate, neatractive. Mai mult, pentru participanţii care-şi plătesc individual contribuţiile, dar care, având statutul de simpli angajaţi, nu depun declaraţii anuale pentru calculul impozitului pe venit, aplicarea deductibilităţii fiscale este descurajant de complicată. Ca atare, eforturile de creştere şi clarificare a chestiunii deductibilităţii trebuie continuate.

Astfel, CSSPP consideră necesară extinderea aplicării deductibilităţii fiscale asupra tuturor contribuţiilor sociale, în limita celor 400 euro pe an, şi consideră, suplimentar, că pe viitor nivelul deductibilităţii trebuie majorat, în condiţiile în care acest lucru presupune un efort bugetar aproape nesemnificativ. În acelaşi timp, ar fi necesar un dialog mai consistent cu Ministerul Finanţelor Publice pentru simplificarea aplicării deductibilităţii fiscale, cu precădere în cazul participanţilor individuali care îşi virează singuri contribuţiile la Pilonul III şi care, în prezent, pot beneficia de deducerea fiscală în condiţii foarte dificile.

Sursa: CSSPP

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru CSSPP crede că deductibilitatea fiscală pentru pensiile private trebuie să se majoreze

Pensia privată, o alternativă mai ieftină pentru stimularea angajaţilor

Pensia privată, o alternativă mai ieftină pentru stimularea angajaţilor

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) împreună cu Camera de Comerţ şi Industrie Cluj (CCICJ) organizează în ziua de miercuri, 26 octombrie 2011, un seminar de informare a angajatorilor cu privire la importanţa pensiilor private privite atât ca instrument de responsabilitate socială cât şi ca o soluţie eficientă pentru motivarea angajaţilor. Astfel, reprezentanţii companiilor din regiune vor putea afla mai multe de la specialişti în investiţii şi protecţie socială despre modul şi măsura în care pensiile private facultative pot fi incluse în pachetele de beneficii acordate angajaţilor, pentru a deveni astfel o parte importanta din strategiile de motivare şi fidelizare ale resursei umane.

Vor fi aduse în discuţie aspecte practice privind contribuţiile angajatorilor la fondurile de pensii private Pilon II şi Pilon III, formele legale şi fiscale privind constituirea şi funcţionarea sistemului de pensii

Aşadar, odată cu introducerea pensiilor private, companiile au oportunitatea de a-şi fideliza angajaţii prin oferirea de pachete de pensii private facultative, cunoscute sub denumirea de Pilonul III, pentru care beneficiază de deduceri fiscale. O soluţie avantajoasă din punct de vedere fiscal este reprezentată de deductibilitatea fiscală a pensiilor private care se ridică la 400 de euro pe an pentru fiecare angajat şi la 400 de euro pe an pentru angajator, dacă acesta contribuie la rândul său pentru salariaţi.

Totodată, în cadrul seminarului, vor fi explicate si obligaţiile pe care angajatorii le au cu privire la respectarea drepturilor angajaţilor, declararea şi virarea contribuţiilor în sistemul public şi privat de pensii. Conform legii, angajatorul are obligaţia de a reţine şi de a vira în fiecare lună contribuţia datorată de fiecare angajat, participant la un fond de pensii private. Nedepunerea declaraţiilor lezează dreptul salariaţilor la pensia administrată privat.

Cât îl costă pe angajator pensia privată

Corectitudinea angajatorilor este de maximă importanţă pentru buna funcţionare a sistemului de pensii private – pensii obligatorii şi pensii facultative. Angajatorii sunt obligaţi prin lege să depună  la timp declaraţiile privind contribuţiile angajaţilor pentru pensiile administrate privat (Pilonul II).

Contribuţia la pensia facultativă poate fi plătită de salariat – din salariul brut, de către angajator – suplimentar salariului brut (sau de către angajat şi angajator, deopotrivă). Din calculele efectuate de către CSSPP, prin contribuţia la un fond de pensii facultative de 100 lei, comparativ cu o majorare echivalentă a salariului, reiese un avantaj de 25 lei, în cazul în care plata este efectuată de către salariat şi de 28,5 lei, în cazul în care plata este efectuată de către angajator.

Spre exemplu, la un salariu brut de 1.000 de lei, o majorare cu 100 de lei a acestuia ar aduce costuri suplimentare de aproape 25 lei, în comparaţie cu redirecţionarea, de către salariat, a unei sume echivalente către fondul de pensii facultative. Pensia facultativă nu îl costă nimic pe salariat atunci când se calculează CAS şi impozitul pe venit. Mai mult, în cazul în care un angajator decide să vireze unui angajat 100 de lei contribuţie lunară la fondul de pensii facultative, la un salariu brut de 1000 de lei, acesta va economisi 27 de lei cu cheltuielile, comparativ cazului majorării salariului brut cu 100 de lei. De asemenea, contribuţia la pensia facultativă este deductibilă de la plata impozitului pe profit.

Sursa: CSSPP

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Pensia privată, o alternativă mai ieftină pentru stimularea angajaţilor

Mecanismul de sprijin UE-FMI ar avea un deficit de 287 mld. euro într-un scenariu de stres al S&P

Mecanismul de sprijin UE-FMI ar avea un deficit de 287 mld. euro într-un scenariu de stres al S&P

Standard & Poor’s arată că, în condiţiile unui scenariu de stres, ar exista un deficit de 287 miliarde euro în capacitatea de creditare comună a mecanismului de sprijin UE-FMI, reprezentând aproximativ 2,7% din totalul PIB-ului din 2010 al statelor din zona euro.

Standard & Poor’s examinează într-un raport efectele posibile ale unei recesiuni „în W”, sau a unei duble-recesiuni combinate cu un şoc pe rata dobânzii, pentru ratinguri suverane, ale unor bănci, corporaţii şi structuri financiare din Europa de Vest.

S&P menţionează că aceste scenarii nu reprezintă aşteptările agenţiei, ci o simulare a rezultatelor posibile în cazul în care astfel de evenimente s-ar întâmpla.

Raportul analizează, de asemenea, capacitatea de finanţare combinată a Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a sprijini împrumuturile destinate Greciei, Irlandei, Portugaliei, Italiei şi Spaniei, în scopul de a menţine costurile de creditare la un nivel care nu exacerbează problemele de solvabilitate.

Acordurile actuale ar fi, probabil, suficiente în cazul proiecţiei de bază în care UE şi FMI sprijină 100% din condiţiile de creditare pentru Grecia, Portugalia, Irlanda şi până la 10% din condiţiile de creditare pentru Spania şi Italia, consideră S&P.

Totodată, aceste aranjamente ar fi, probabil, insuficiente în cazul unui scenariu de dublă recesiune, pentru a sprijini 100% din cerinţele de creditare pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda, şi până la 30% din cele pentru Spania şi Italia.

Proiecţiile cheie în scenariul de stres arată că impactul ar fi mai puternic pentru ţările şi sectoarele cele mai strâns legate de creditul guvernamental, cum ar fi entităţile guvernamentale, autorităţile locale şi regionale, precum şi băncile.

Ratingurile de ţară ale Franţei, Spaniei, Italiei, Irlandei şi Portugaliei ar fi probabil reduse cu una sau două trepte în ambele scenarii.

În primul scenariu (de dublă recesiune), rata capitalului Tier 1 pentru 20 de bănci dintr-un eşantion de 47 de instituţii financiare ar putea coborî sub 6%. În scenariul al doilea (o dublă recesiune şi un şoc pe rata dobânzii), numărul băncilor afectate se ridică la 21.

Raportul arată că în, primul scenariu, ar fi nevoie de o recapitalizare realizată de guverne, pentru a ridica rata la 7% pentru un cost total estimat de aproximativ 80 miliarde euro (sau 90 miliarde de euro în cazul al doilea scenariu).

S&P deduce că, în general recapitalizarea din zona euro ar putea costa aproximativ 115 miliarde euro în primul scenariu, respectiv 130 miliarde de euro în cel de-al doilea.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - FinanciarComentariile sunt închise pentru Mecanismul de sprijin UE-FMI ar avea un deficit de 287 mld. euro într-un scenariu de stres al S&P

EGP a semnat un acord cu EKF pentru o finanţare de 112 mil. euro pentru proiecte eoliene în România

EGP a semnat un acord cu EKF pentru o finanţare de 112 mil. euro pentru proiecte eoliene în România

Prin sucursala sa Enel Green Power International BV, Enel Green Power a semnat un acord cu Export Credit Agency (EKF) aparţinând guvernului danez şi cu Citigroup (în calitate de agent şi aranjor), pentru o finanţare de 112 milioane euro pe o perioadă de 12 ani.

Suma este oferită integral până la finele lui octombrie. Garanţia este oferită de Enel Green Power, potrivit unui comunicat al Enel.

„Finanţarea va fi utilizată pentru a acoperi o parte din investiţiile necesare pentru construirea şi extinderea parcurilor eoliene ale Enel Green Power România (Moldova Nouă şi Corugea), pentru a ajunge la o capacitate totală instalată de 118 MW. Aceste investiţii sunt preconizate la un total de 180 de milioane euro”, se arată în comunicat.

Rata dobânzii pentru finanţare va fi mai mică decât rata de referinţă, datorită garanţiei EKF, a cărei rol instituţional implică sprijin pentru producătorii danezi de componente de la care Enel Green Power România cumpără produse pentru a construi cele două parcuri eoliene, spun oficialii Enel.

În legătură cu finanţarea, partenerii au semnat şi Master Facilities Agreement, înţelegere care stabileşte termenii generali şi condiţiile de creditare ce vor fi aplicate şi operaţiunilor viitoare între EGPI BV şi EKF şi Citigroup implicând folosirea de componente daneze în alte ţări în care Enel Green Power activează.

Capacitatea instalată netă a Grupului Enel Green Power la 30 iunie 2011 se ridica la 6.372 MW, din care 2.538 MW (39,8%) proveneau din surse hidroelectrice, 2.893 MW (45,4%) din surse eoliane, 775 MW (12,2%) din centrale geotermice şi 166 MW (2,6%) din alte surse regenerabile (solare, biomasă şi cogenerare).

Enel Green Power a realizat anul trecut un profit net de 452 milioane euro, în creştere cu 8,1% faţă de rezultatul din 2009, de 418 milioane euro. De asemenea, veniturile Enel Green Power s-au ridicat anul trecut la 2,271 miliarde euro, fiind cu 19,8% mai mari faţă de cele din 2009, de 1,895 miliarde euro.

Enel Green Power este compania Grupului Enel dedicată dezvoltării şi operării de centrale care generează energie din surse regenerabile la nivel internaţional, fiind prezentă în Europa şi America. Compania are peste 600 centrale operaţionale în întreaga lume.

În România, Enel Green Power a inaugurat în decembrie anul trecut primul său parc eolian din România, la Agighiol, de 34 MW. Capacitatea eoliană instalată a companiei în România a ajuns în prezent la un total de 104 MW, incluzând cel de-al doilea său parc eolian pus recent în funcţiune de 70 MW, Sălbatica I, lângă Tulcea (în nordul Dobrogei).

Grupul Enel este prezent în România din 2005, fiind cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice, cu 5.000 angajaţi şi o reţea de 93.000 kilometri, deservind circa 2,6 milioane de clienţi.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar3 Comentarii

Compania chineză Huawei va investi în România 200 de milioane de euro până în 2014

Compania chineză Huawei va investi în România 200 de milioane de euro până în 2014

Compania Huawei va investi în România 200 de milioane de euro până în 2014, principalele proiecte fiind inaugurarea în februarie 2012 a Centrului European de Proiectare Huawei, lângă Bucureşti, precum şi realizarea unei reţele de fibră optică la nivel naţional, în colaborare cu Transelectrica.

Planurile de investiţii au fost prezentate sâmbătă de reprezenenţii companiei, ministrului Economiei, Ion Ariton, în cadrul unei mese rotunde cu companiile chineze interesate să investească în România, organizată la sediul Ambasadei României la Beijing. Compania Huawei se numără printre cei mai mari producători de echipamente de telecomunicaţii din lume.

„Ministrul Ion Ariton i-a felicitat pe reprezentanţii Huawei pentru planurile de investiţii şi i-a asigurat de sprijinul pe care Guvernul României îl acordă companiilor care investesc în România”, se menţionează în comunicat transmis sâmbătă.

De asemenea, Ion Ariton a primit delegaţia China Coal Equipment and Engineering, cu care a discutat despre interesul pe care îl are în a investi în minele de huilă din Valea Jiului. „Ministrul Ion Ariton le-a prezentat reprezentanţilor companiei chineze programul de reorganizare a sistemului energetic pe cărbune în două companii, care cuprind şi exploatarea minelor, şi producţia de energie, şi i-a invitat să continue discuţiile la nivel de experţi pentru a găsi soluţiile de cooperare”, se mai spune în comunicat.

La întâlnirea cu conducerea companiei Sinohydro, ministrul Economiei a prezentat stadiul proiectului Centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj de la Tarniţa Lăpuşteşti. Compania chineză şi-a reafirmat interesul pentru investiţii în acest proiect, urmând a lua o decizie după ce va studia detaliile tehnice.

Sursa: NewsIn

Publicat in sectiunea : Economic - Financiar7 Comentarii